Tipuri de angina pectorala

Angina este un tip de durere în piept, care rezultă din reducerea fluxului de sânge către inimă. O scădere a volumului de sânge înseamnă că mușchiul inimii nu primește suficient oxigen.

Există mai multe tipuri de angină, așa că este important să cunoști diferențele dintre aceste dureri în piept.

Simptomele anginei

Reține că principalul simptom al anginei este durerea în piept. Cea mai comună caracteristică a durerii în piept cauzate de angina pectorală este senzația de greutate și apăsare. Aceasta se poate extinde uneori și la brațe, gât, maxilar sau spate. Simptomele sunt declanșate în general de efort fizic sau stres și încetează în câteva minute, după ce te odihnești. Uneori pot apărea și alte simptome, cum ar fi senzația de rău sau de îngreunare a respirației.

Când trebuie să ceri ajutor medical

Dacă nu ai fost diagnosticat cu angină pectorală, consultă urgent un medic de familie dacă ai un atac de durere în piept care încetează în câteva minute de la odihnă. Medicii pot verifica dacă ar putea fi o problemă cardiacă și te pot trimite la un spital pentru analize.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Tipuri de angină și cum le recunoști

Există două tipuri principale de angină cu care poți fi diagnosticat:

1. angină stabilă (mai frecventă) – atacurile au un factor declanșator (cum ar fi stresul sau exercițiile fizice) și se opresc în câteva minute de la odihnă

2. angină instabilă (mai gravă) – atacurile sunt mai imprevizibile (s-ar putea să nu aibă un factor declanșator) și pot continua în ciuda repausului

Unii oameni dezvoltă angină instabilă după o angină stabilă. Dacă ai angină pectorală stabilă, ți se vor administra medicamente pentru a trata atacurile atunci când acestea apar și pentru a reduce riscul apariției altor atacuri. Dacă ai angină instabilă, poate fi necesar să rămâi în spital la început. Se vor face unele verificări pentru a evalua riscurile tale de a avea un alt atac și pentru a te ajuta să decizi asupra celui mai bun tratament.

Angina stabilă

Este termenul medical folosit pentru durerea sau disconfortul în piept, ce apare din cauza bolii cardiace coronariene. Angina apare adeseori când mușchiul inimii are nevoie de o cantitate mai mare de sânge decât cea pe care o primește, de exemplu, în timpul activității fizice sau în timpul unor emoții puternice.

Arterele extrem de îngustate s-ar putea să permită unui volum suficient de sânge să treacă, pentru a ajunge la inimă (când nevoia de oxigen este redusă), însă când pacientul face un efort fizic (de exemplu, urcă un deal, urcă scările), inima muncește mai mult decât în mod normal și are nevoie de mai mult oxigen. În mod normal, acest tip de disconfort în piept se calmează o dată cu odihna (repausul), cu administrarea de nitroglicerină sau cu ajutorul ambelor măsuri.

Dacă simți un disconfort în piept, mergi la medicul tău pentru o evaluare completă a stării de sănătate și, cel mai probabil, pentru o serie de teste. Dacă ai angină stabilă și începi să ai dureri în piept cu mai multă ușurință și mult mai des, mergi imediat la medic, deoarece este posibil să ai semnele timpurii ale unei angine instabile.

Angina instabilă

Uneori este numită și sindromul coronarian acut. Ea provoacă durere neașteptată în piept și, de regulă, apare în timpul repausului. Cea mai frecventă cauză este reducerea fluxului sangvin către mușchiul inimii (miocardul) din cauza că arterele coronare sunt îngustate de depunerile de substanțe grase (ateroscleroză), care se pot rupe, provocând o leziune la nivelul vasului de sânge, rezultatul fiind coagularea sângelui, care blochează circulația sangvină către mușchiul inimii.

Angină instabilă (numită și preinfarct) ar trebui să fie tratată ca o urgență medicală. Dacă ai un disconfort nou în piept, un disconfort care s-a agravat sau care persistă, trebuie să mergi la Urgență.

Cauzele anginei instbaile: cheagurile de sânge care blochează parțial sau total o arteră. Cheagurile sangvine se pot forma, se pot dizolva parțial și se pot forma din nou ulterior, iar angina poate să aibă loc de fiecare dată când un cheag sangvin blochează circulația sângelui într-o arteră.

Cate tipuri de angina exista

Angina microvasculară

Acest tip de durere în piept poate fi un simptom al bolii coronariene microvasculare, o boală de inimă care afectează cele mai mici vase de sânge ale inimii. Cauzele anginei microvasculare sunt spasmele din interiorul pereților acestor vase de sânge foarte mici, iar din cauza acestor spasme, este redus fluxul sangvin către mușchiul inimii, ducând la un tip de durere în piept.

Simptomele anginei microvasculare pot să difere de cele ale unei dureri tipice în piept, în sensul că durerea în piept durează, de regulă, mai mult de 10 minute și poate chiar să se întindă pe o durata de 30 de minute.

Angină Prinzmetal

Spre deosebire de angina tipică, durere care este adesea declanșată de efortul fizic sau de stresul emoțional, angină angină Prinzmetal are loc aproape întotdeauna atunci când persoană este în repaus, de obicei între miezul nopții și primele ore ale dimineții.

Angină Prinzmetal mai este denumită și: angină varianta, angină inversă sau angină varianta Prinzmetal. Acest tip de durere în piept este rar, reprezentând aproximativ 2 din 100 de cazuri de angină și, de regulă, apare la pacienții mai tineri decât cei care suferă de alte tipuri de angină.

Cauzele anginei variante Prinzmetal: durerea în acest caz este cauzată de un spasm în arterele coronare (cele care alimentează cu sânge mușchiul inimii).

Simptomele anginei Prinzmetal sunt caracterizate de durere sau disconfort care apare, de regulă, în repaus și în timpul nopții (sau la primele ore ale dimineții); durerea este de regulă severă și poate fi ameliorată prin intermediul medicamentelor.

Bine de știut!

Unii pacienți dezvoltă angină instabilă după ce au avut angină stabilă. Angină stabilă este mai des întâlnită, atacurile au un factor declanșator (stresul sau efortul fizic mare, exercițiile fizice) și durerea se oprește în câteva minute de repaus. Angină instabilă este mai gravă, episoadele sunt mai imprevizibile (durerea poate să nu aibă un factor declanșator) și durerea în piept poate continuă, în ciuda repausului pacientului.

Sursa foto: Shutterstock

Bibliografie: