Stenoza mitrală: simptome, cauze, tratament
Stenoza mitrală: simptome, cauze, tratament
Stenoza mitrală: simptome, cauze, tratament
Stenoza mitrală sau stenoza valvei mitrale este o formă de boală cardiacă valvulară în care valva mitrală nu se deschide complet. Îngustarea orificiului valvei mitrale limitează fluxul de sânge din atriul stâng către ventriculul stâng (camera principală de pompare a inimii). Astăzi, cea mai frecventă cauză a stenozei mitrale este febra reumatică, dar stenoza apare de obicei relevantă clinic abia după câteva decenii.In cazuri rare, bebelușii se nasc cu valva mitrală îngustată (defect congenital) care poate provoca probleme în timp.
În consecință, eficiența de pompare a inimii este redusă. Sângele nu curge rapid prin atriu și se pot forma cheaguri de sânge în interiorul camerei. Dacă un cheag se desprinde, acesta este pompat din inimă și poate bloca o arteră, provocând posibil un accident vascular cerebral sau alte leziuni.
Prolapsul valvei mitrale diferă de stenoza valvei mitrale. În stenoza valvei mitrale, valva mitrală este rigidă și îngustă. În prolapsul valvei mitrale, supapa alunecă înapoi din cauza dimensiunii anormale sau a lezării țesuturilor valvei mitrale. Pentru majoritatea persoanelor cu prolaps de valvă mitrală, cauza este necunoscută si de cele mai multe ori, ereditara. Prolapsul valvei mitrale este cunoscut și sub denumirea de sindromul de clic-murmur, sindromul Barlow sau sindromul de valvă floppy.
Inainte de era chirurgiei cardiace, prognosticul pentru majoritatea pacienților cu stenoză mitrală era prost. În epoca înlocuirii valvei mitrale, prognosticul este excelent. Supraviețuirea este semnificativ mai bună pentru pacienții care suferă o înlocuire a valvei mitrale deschise, comparativ cu o comisurotomie. Astăzi, există o supraviețuire de 80% la zece ani, dar la pacienții care au dezvoltat hipertensiune pulmonară supraviețuirea este mai mică de 3 ani. Alte complicații care pot duce la o morbiditate ridicată includ accidentul vascular cerebral și fibrilația atrială persistenta.
Simptome stenoza mitrală
Stenoza mitrală ușoară nu provoacă, de obicei, simptome, ci progresează lent în timp.
Este posibil să te simți bine sau să ai simptome ușoare timp de zeci de ani. Stenoza mitrală poate parea chiar si la 20 până la 40 de ani după un episod de febră reumatică. Cele mai frecvente simptome sunt ortopneea și dispneea paroxistică nocturnă. Pacienții pot prezenta simptome de palpitații, dureri toracice, hemoptizie, tromboembolism atunci când volumul atriului stâng este crescut, ascită, edem și hepatomegalie (dacă se dezvoltă insuficiență cardiacă pe partea dreaptă).
Există, de asemenea, o creștere a simptomelor de oboseală și slăbiciune odată cu exercițiul și sarcina.
Odată ce tulburarea progresează, pacienții dezvoltă simptome precum dificultăți de respirație și oboseală ușoară.
Persoanele cu fibrilație atrială pot simți palpitații. În aproximativ 7-9 ani, dificultățile de respirație pot apărea chiar și în timpul repausului. Unii pacienți pot respira confortabil doar atunci când sunt sprijiniți de perne sau stau în poziție verticală.
Cei cu un nivel scăzut de oxigen în sânge și hipertensiune arterială în plămâni pot avea facies mitral cu cianoza (învinețirea) buzelor, pomeților și nasului.
Semnele și simptomele pentru stenoza mitrală, de asemenea, includ:
• dificultăți de respirație în timpul efortului sau după;
• trezirea din cauza problemelor de respirație sau când stai întins, culcat;
• infecții respiratorii frecvente, cum ar fi bronșita;
• oboseală, mai ales în timpul unei activități crescute;
• picioare sau glezne umflate;
• palpitații;
• disconfort toracic care crește odată cu activitatea și se extinde la braț, gât, maxilar sau alte zone (acest lucru este rar);
• durere în piept;
• tuse cu sânge;
• amețeli sau leșin;
• murmur cardiac (sunetul sângelui prin vene);
• acumularea de lichid în plămâni;
• ritmuri neregulate ale inimii (aritmii).
Simptomele în stenoza mitrală pot apărea sau se pot agrava în situații în care crește ritmul cardiac, cum ar fi în timpul exercițiilor fizice, sau pot fi declanșate de sarcină sau de alte lucruri care provoacă stres asupra organismului, precum o infecție la inimă sau plămâni sau alte tulburări cardiace.
Simptomele pot începe cu un episod de fibrilație atrială, mai ales dacă provoacă o frecvență cardiacă rapidă.
La sugari și copii, simptomele pot fi congenitale, prezente încă de la naștere. Aproape întotdeauna se vor dezvolta în primii 2 ani de viață ai micuțului.
Simptomele includ:
• tuse;
• hrănire slabă sau transpirație la hrănire;
• creștere slabă;
• dificultăți de respirație.
Când trebuie să consulți un medic
Sună-ți medicul pentru o programare imediată, dacă ai simptome precum oboseală sau dificultăți de respirație în timpul activității fizice, palpitații sau dureri în piept.
Dacă ai fost deja diagnosticat cu stenoză mitrală, dar nu ai avut simptome, întreabă-ți medicul despre cât de des ar trebui să ai evaluările de urmărire, controalele periodice.
De asemenea, dacă ai stenoză mitrală și simptomele nu se ameliorează odată cu tratamentul sau apar simptome noi, ia legătura cu medicul tău!
Cauze stenoza mitrală
Cea mai frecventă cauză a stenozei mitrale este febra reumatică. Cauzele mai puțin frecvente ale stenozei mitrale sunt calcificarea valvei mitrale și bolile cardiace congenitale. Alte cauze ale stenozei mitrale includ endocardita infecțioasă, calcificarea inelară mitrală, fibroelastoza endomiocardică, sindromul carcinoid malign, lupusul eritematos sistemic, boala Whipple, boala Fabry și artrita reumatoidă.
Sângele care curge între diferitele camere ale inimii trebuie să curgă printr-o supapă. Supapa dintre cele două camere din partea stângă a inimii se numește valvă mitrală. Aceasta se deschide suficient pentru ca sângele să poată curge din camera superioară a inimii (atriul stâng) în camera inferioară (ventriculul stâng). Apoi se închide, împiedicând sângele să curgă înapoi.
Stenoza mitrală înseamnă că valva nu se poate deschide suficient. Ca urmare, mai puțin sânge circulă în organism. Camera superioară a inimii se umflă pe măsură ce presiunea crește.
Sângele și lichidele se pot acumula apoi în țesutul pulmonar (edem pulmonar), ceea ce face dificilă respirația.
Cauzele în stenoza mitrală includ:
• febra reumatică – o complicație a faringitelor streptococice, febra reumatică poate afecta valva mitrală, fiind și cea mai frecventă cauză pentru stenoza mitrală;
• depunerile de calciu – pe măsură ce îmbătrânești, depozitele de calciu se pot acumula în jurul valvei mitrale, ceea ce poate provoca ocazional stenoza mitrală;
• terapia cu radiații – tratamentul pentru anumite tipuri de cancer care necesită radiații în zona pieptului poate determina uneori îngroșarea și întărirea valvei mitrale;
• antecedentele familiale – stenoza mitrală poate apărea în familii;
• unele medicamente;
• prolapsul congenital de valva – în cazuri rare, bebelușii se nasc cu o valvă mitrală îngustată (defect congenital) care provoacă probleme în timp. Unii sugari născuți cu suflu cardiac pot dezvolta în cele din urmă din murmur pe măsură ce inima se maturizează. Desi in copilarie si tinerete nu pune probleme speciale, o tulburare valvulară precum stenoza valvei aortice, regurgitarea aortică, regurgitarea valvei mitrale nu se vindecă în mod natural de la sine, ci trebuie monitorizata mai ales la maturitate. Tratamentul nu este de obicei necesar, deoarece prolapsul valvei mitrale este rareori o afecțiune gravă. Sunt recomandate controale regulate la medic. Persoanele cu tulburări de ritm pot fi tratate cu beta-blocante sau alte medicamente pentru a controla tahicardiile (ritmuri rapide ale inimii).
• unele boli autoimune, cum ar fi lupusul, pot provoca rareori stenoza valvei mitrale.
• persoanele care suferă de anxietate și atacuri de panică par să aibă un risc mai mare de a avea prolaps de valvă mitrală. Anxietatea, atacurile de panică și prolapsul valvei mitrale au simptome similare, cum ar fi palpitațiile și durerea în piept.
Factori de risc stenoza mitrală
Factorii de risc pentru stenoza mitrală includ infecțiile streptococice netratate și antecedentele de febră reumatică.
Febra reumatică este o boală a copilăriei care apare după unele cazuri de faringită streptococică sau scarlatină care nu au fost tratate corespunzător.
Astfel, stenoza mitrală apare mai ales la persoanele în vârstă care au avut febră reumatică și care nu au beneficiat de antibiotice în timpul tinereții. Febra reumatică rămâne o problemă în țările în curs de dezvoltare, în care antibioticele nu sunt utilizate pe scară largă a trata infecțiile.
În plus, adulții în vârstă prezintă un risc crescut de stenoză a valvei mitrale. Pe măsură ce îmbătrânești, depozitele de calciu se pot acumula în jurul valvei mitrale, ceea ce poate duce la stenoza valvei mitrale.
Rareori, persoanele care primesc radioterapie în zona toracelui pentru anumite tipuri de cancer pot dezvolta stenoză de valvă mitrală.
Stenoza mitrală poate fi, totodată, rar prezentă la naștere. Copiii născuți cu această tulburare grava rareori trăiesc după vârsta de 2 ani, cu excepția cazului în care suferă o intervenție chirurgicală.
Adesea, sunt prezente și alte defecte cardiace împreună cu stenoza mitrală.
Diagnostic stenoza mitrală
Medicul îți va asculta inima și plămânii cu un stetoscop. Se poate auzi un murmur, un pocnet sau un alt zgomot anormal al inimii. Stenoza mitrală provoacă un zgomot cardiac anormal, numit suflu cardiac.
În cadrul examinării fizice, medicul îți va asculta plămânii pentru a verifica dacă există congestie pulmonară, o acumulare de lichid în plămâni.
Tensiunea arterială este cel mai adesea normală.
Stenoza mitrală este evaluată folosind măsuri neinvazive și invazive. Testele neinvazive sunt electrocardiograma (ECG), radiografia toracică, ecocardiograma și ecocardiograma de efort. Un test invaziv pentru stenoza mitrală ar include un cateterism cardiac.
Îngustarea sau blocarea valvei ori umflarea camerelor superioare ale inimii pot fi observate cu ajutorul:
• unei radiografii la piept;
• echocardiogramei transtoracice (ecografie cardiacă);
• ecocardiogramei (ECG-ului);
• unui RMN sau CT al inimii;
• unei echocardiograma transesofagiană (TEE);
• cateterismul cardiac – acest test nu este adesea folosit pentru a diagnostica stenoza mitrală, dar poate fi folosit dacă alte teste nu sunt capabile să diagnosticheze afecțiunea sau să determine severitatea acesteia.
Diagnostic diferențial stenoza mitrală
• mixomul atrial stâng (tumoare benignă care se poate dezvolta la nivelul inimii);
• endocardita (o infecție a valvelor inimii sau a stratului său intern numit endocard).
Tratament stenoza mitrală
Tratamentul depinde de simptomele și starea inimii și plămânilor.
Este posibil ca pacienții cu simptome ușoare sau deloc să nu aibă nevoie de tratament. Pentru simptome severe, poate fi necesar să mergeți la spital pentru diagnostic și tratament.
Medicamentele, precum diureticele, nitrații, beta-blocantele, blocantele canalelor de calciu, inhibitori ai ECA (enzimei de conversie a angiotensinei), blocanții receptorilor de angiotensină, digoxina, pot fi utilizate pentru tratarea simptomelor de insuficiență cardiacă, hipertensiune arterială și pentru încetinirea sau reglarea ritmului cardiac.
Anticoagulantele sunt utilizate pentru a preveni formarea cheagurilor de sânge și migrarea lor în alte părți ale corpului.
Antibioticele pot fi utilizate în unele cazuri de stenoză mitrală. Persoanele care au avut febră reumatică pot avea nevoie de tratament preventiv pe termen lung cu un antibiotic.
Mai mult decât atât, este posibil să aveți nevoie de repararea sau înlocuirea valvei pentru a trata stenoza valvei mitrale, care poate include opțiuni chirurgicale și nechirurgicale.
Pentru a trata stenoza mitrală unii pacienți pot avea nevoie de intervenții chirurgicale pe inimă sau de alte proceduri, precum:
• valvuloplastia – o procedură nechirugicală în cazul persoanelor cu o valvă mitrală mai puțin deteriorată; chiar și atunci când are succes, procedura poate fi repetată luni sau ani mai târziu;
• comisurotomia – dacă valvuloplastia percutantă cu balon nu este o opțiune, chirurgul cardiac ar putea efectua această intervenție chirurgicală pe cord deschis;
• operația pentru repararea sau înlocuirea valvei mitrale deteriorate cu una mecanică sau cu o valvă de țesut biologic.
Copiii au adesea nevoie de intervenții chirurgicale pentru a repara sau înlocui valva mitrală.
Complicații stenoza mitrală
Ca alte probleme ale valvei cardiace, stenoza mitrală îți poate solicita inima și poate scădea fluxul sangvin.
Dacă este lăsată netratată, posibilele complicațiile în stenoza mitrală pot include:
• fibrilație atrială și flutter atrial (tulburări de ritm cardiac);
• cheaguri de sânge – fibrilația atrială netratată poate provoca formarea de cheaguri de sânge în camera din stânga sus a inimii. Cheagurile de sânge de la inima ta se pot desprinde și pot ajunge în alte părți ale corpului, precum intestine, rinichi;
• accident vascular cerebral, dacă un cheag blochează un vas de sânge din creier;
• insuficiență cardiacă congestivă – O valvă mitrală îngustată interferează cu fluxul sangvin și astfel, presiunea poate crește în plămâni, ceea ce duce la acumularea de lichid. Acest fapt tensionează partea dreaptă a inimii, ducând la insuficiență cardiacă dreaptă.
• edem pulmonar (lichid în plămâni);
• mărirea inimii – creșterea presiunii stenozei valvei mitrale are ca rezultat mărirea cavității din stânga sus a inimii denumită atrium;
• hipertensiune pulmonară (hipertensiune arterială în arterele pulmonare)– creșterea presiunii în arterele care transportă sângele de la inimă la plămâni (arterele pulmonare) face ca inima să lucreze mai mult.
Prognostic stenoza mitrală
Stenoza mitrală se poate mainfesta sub o formă ușoară, fără simptome sau mai severă și în timp îți poate limita mișcările, simțurile sau activitățile. Complicațiile în stenoza mitrală pot fi severe sau îți pot pune viața în pericol. În cele mai multe cazuri, stenoza mitrală poate fi controlată cu tratament și îmbunătățită cu valvuloplastie sau intervenție chirurgicală.
Prevenire stenoza mitrală
Cea mai bună modalitate de a preveni stenoza valvei mitrale este de a preveni cauza cea mai frecventă a acesteia, febra reumatică. Poți face acest lucru, asigurându-te că îți consulți medicul când te confrunți cu dureri în gât. Infecțiile streptococice netratate se pot transforma în febră reumatică. Din fericire, însă, faringita streptococică (amigdalita acută streptococică) este, de obicei, tratată cu ușurință cu ajutorul antibioticelor.
De asemenea, urmează recomandările medicului pentru tratarea afecțiunilor care pot cauza boli valvulare și spune-i doctorului dacă ai antecedente familiale de boli cardiace congenitale.
În afară de tratarea infecțiilor streptococice, stenoza mitrală în sine nu poate fi prevenită adesea, dar complicațiile afecțiunii, da!
Discută cu medicul tău despre boala ta valvulară cardiacă înainte de a primi orice tratament medical și dacă ai nevoie de antibiotice preventive.
Stil de viață, recomandări specifice în stenoza mitrală
Schimbările stilului de viață îți pot îmbunătăți sănătatea inimii.
Dacă ai stenoză mitrală, medicul îți poate recomanda:
• să limitezi consumul de sare – sarea din alimente și băuturi poate crește presiunea asupra inimii;
Evită alimentele bogate în sodiu și nu adăuga prea multă sare în mâncare! Citește etichetele alimentelor și cere mâncăruri cu conținut scăzut de sare atunci când mănânci în oraș!
• să îți menții o greutate sănătoasă;
• să reduci consumul excesiv de alcool, cofeină, nicotină și alți stimulenți care îți pot face inima să bată mai repede și să agraveze aritmiile;
• să faci exerciții fizice regulate – cât de mult și cât de des poți face sport poate depinde de severitatea stării tale și de intensitatea exercițiilor, dar toată lumea ar trebui să se angajeze cel puțin în exerciții fizice regulate, de nivel scăzut;
• să renunți la fumat.
De asemenea, este recomandat să mergi la controalele medicale regulate. Dacă ai palpitații frecvente, solicită asistență medicală. Ritmurile cardiace rapide care nu sunt tratate, se pot agrava rapid la persoanele cu stenoză mitrală.
Femeile cu stenoză mitrală trebuie să discute cu medicul înainte de a rămâne însărcinate. Sarcina face ca inima să lucreze mai mult.
Dacă ești însărcinată și ai stenoză mitrală, medicii ar trebui să te monitorizeze îndeaproape.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NCBI: „Mitral Stenosis”, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK430742/
MSD Manuals: „Mitral Stenosis (Mitral Valve Stenosis)”, https://www.msdmanuals.com/home/heart-and-blood-vessel-disorders/heart-valve-disorders/mitral-stenosis
Medline Plus: „Mitral stenosis”, https://medlineplus.gov/ency/article/000175.htm
Te-ar mai putea interesa și...
