Activitatea indusă de stres în lobul frontal inferior al creierului ar putea avea o corelație directă cu durerea toracică în rândul persoanelor cu boală coronariană, potrivit unor noi cercetări.

Angina pectorală, sau angina stabilă, este durerea în piept sau disconfortul toracic care apare din cauza fluxului de sânge inadecvat către inimă. La angină pectorală se ajunge din cauza bolii coronariene și, deși cercetările recente au indicat că unii factori psihologici, inclusiv stresul mental, pot duce la angină, încă nu se știu prea multe despre mecanismele creierului implicate în proces. 

Astfel, acest nou studiu a fost conceput pentru a măsura modul în care activitatea în lobul frontal inferior al creierului - zona creierului asociată cu reglarea emoțiilor și cu stresul - afectează severitatea anginei auto-raportate.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Echipa de cercetare spune că studiul de față a căutat să înțeleagă gradul în care furnizorii de servicii medicale ar trebui să încorporeze în evaluare stresul și alți factori psihologici atunci când evaluează și tratează angina. Deși imagistica creierului în timpul unei provocări de stres mental nu este un test obișnuit în consultații, studiul arată o dovadă importantă a conceptului care subliniază că reactivitatea creierului la stres este o considerație de care trebuie să se țină cont atunci când se ia în considerare tratamentul pentru angină.

Angina pectorală, corelată cu o activitate puternică într-o anumită zonă a creierului

Un număr de 148 de persoane cu boală coronariană au participat la studiu din 2011 până în 2014. Participanții la studiu aveau, în medie, 62 de ani și reprezentau 69% bărbați și 31% femei. Într-un cadru clinic, grupul a fost supus unor teste care presupuneau evenimente stresante psihic. Participanților li s-au făcut scanări cerebrale și cardiace împreună cu aceste teste.

Persoanele implicate în studiu au fost evaluate prin trei teste, efectuate pe o perioadă de două săptămâni: un test de stres mental cu imagistică cerebrală, un test de stres mental cu scanare cardiacă și un exercițiu sau test de stres chimic cu scanare cardiacă. În timpul acestor teste, cercetătorii au monitorizat participanții pentru durerea toracică. Au fost evaluate chestionare suplimentare pentru dureri toracice și evenimente cardiovasculare după doi ani.

Anchetatorii au examinat factorii legați de severitatea anginei participanților și au observat că activitatea creierului în lobul frontal inferior a arătat cea mai puternică relație cu angina auto-raportată la momentul inițial și, de asemenea, la o întâlnire de urmărire realizată după doi ani. Rezultatele au indicat că:

• participanții care au raportat că au avut simptome de angină lunară, săptămânală sau zilnică au avut o activitate superioară a lobului frontal inferior ca răspuns la stresul mental 
• cei care au raportat angina în timpul testării stresului mental cu scanare cardiacă au avut, de asemenea, o activare mai mare în lobul frontal inferior, comparativ cu persoanele care nu au avut dureri de piept active în timpul testării stresului mental
• a existat o asociere semnificativă între activarea lobului frontal inferior în timpul stresului și gradul de schimbare a frecvenței anginei la urmărirea după doi ani, ceea ce sugerează că modificările legate de creier ar putea prezice o viitoare angină agravată.

Evaluarea stresului, importantă în tratarea anginei pectorale

Autorii studiului afirmă că au fost surprinși de puterea relației dintre nivelul de activitate din această regiune a creierului și frecvența durerii toracice raportate, precum și de lipsa unei relații cu factori care în mod normal sunt considerați importanți în tratarea anginei, cum ar fi scanarea cardiacă.

Primii trei factori care au explicat frecvența anginei au fost cu toții legați de stres, inclusiv activarea creierului, simptomele depresive și simptomele tulburării de stres post-traumatic (PTSD). Acest lucru este surprinzător, spun oamenii de știință, deoarece atunci când angina este gestionată clinic, în mod normal, stresul nu este luat în calcul ca factor de bază, ci focusul medicilor este mai degrabă pe fluxul de sânge în zona inimii.

Echipa de cercetare mai remarcă faptul că studiul a avut unele limitări, în sensul că protocoalele de testare nu pot reflecta stresorii din viața reală, ceea ce poate duce la o subestimare a rolului pe care stresul îl are asupra anginei. Ei au subliniat, de asemenea, că la acel chestionar legat de angină, participanții au răspuns retrospectiv (deci nu au avut completări zilnice, de tip jurnal); totuși, această metodă de culegere a informațiilor nu este neobișnuită în timpul studiilor clinice. În plus, asociațiile care au fost găsite prin acest studiu sugerează, dar nu dovedesc, o relație cauză-efect între reactivitatea stresului cerebral și angină.

Gestionarea stresului și grija pentru sănătatea cardiovasculară

Stresul se poate gestiona prin activități relaxante alături de persoane dragi, prin odihnă suficientă (un somn bun protejează și sănătatea cardiovasculară) și prin învățarea unor exerciții de respirație sau a unor tehnici de meditație. Și suplimentele alimentare pot fi de ajutor: caută unele pe bază de plante precum roiniță, valeriană, floarea pasiunii sau magneziu și vitamina B6.

Pentru a-ți păstra sănătatea inimii pentru mai mult timp, câteva măsuri sunt cruciale:

• Consumă grăsimi sănătoase, nu trans. În alimentație trebuie să ai în principal grăsimi nesaturate, în cantitate mai mare; poți avea și saturate, în cantitate mai mică, însă trebuie evitate grăsimile trans (margarină, produse din comerț care conțin margarină, produse prăjite, precum cele de la fast-food). Aceste grăsimi trans înfundă arterele, crescând colesterolul rău (LDL) și scăzând colesterolul bun (HDL). Optează și pentru suplimente alimentare cu ulei de pește, care îmbunătățesc funcția inimii.
• Evită fumatul, precum și fumatul pasiv. La fumători și la persoanele care inhalează fumul de țigară al altora riscul de a dezvolta o boală de inimă este cu până la 30% mai mare decât la persoanele care nu fumează și nu stau în fum de țigară.
• Renunță la sedentarism. Riscul cardiovascular crește când stai foarte mult pe scaun sau întins în pat și nu faci deloc mișcare. Indiferent dacă obișnuiești să faci sport, dacă stai prea mult timp așezat, acest lucru e nociv pentru inimă, așa că, dacă ai un job de birou, ridică-te și fă câțiva pași la fiecare oră.
• Păstrează o bună igienă dentară. Bacteriile implicate în dezvoltarea bolilor gingivale pot trece în fluxul de sânge, crescând nivelul de proteină C reactivă, ceea ce crește riscul de accident vascular cerebral.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
AHA Journals - Association Between Mental Stress-Induced Inferior Frontal Cortex Activation and Angina in Coronary Artery Disease
https://www.ahajournals.org/doi/10.1161/CIRCIMAGING.120.010710
1. Studiul „Association Between Mental Stress-Induced Inferior Frontal Cortex Activation and Angina in Coronary Artery Disease”, apărut în Circulation: Cardiovascular Imaging, Originally published10 Aug 2020 https://doi.org/10.1161/CIRCIMAGING.120.010710, autori: Kasra Moazzami et al.
Cleveland Clinic - 5 Things to Do Every Day to Keep Your Heart Healthy 
https://health.clevelandclinic.org/5-things-to-do-every-day-to-keep-your-heart-healthy/