3 nutrienti care previn infarctul miocardic

1. Cum se produce un infarct miocardic?
2. 3 nutrienți care scad riscul apariției unui infarct miocardic
a. Pirolochinolina chinona (PQQ)
b. Coenzima Q10
c. Glutation
3. Alte măsuri pentru a preveni infarctul miocardic

STUDII VIITOARE INSUFICIENȚĂ CARDIACĂ

Infarctul miocardic apare atunci când o arteră care transportă sângele în organism se blochează din cauza formării unui cheag de sânge. În medie, 15% dintre persoanele care fac un infarct miocardic își pierd viața din cauza acestui eveniment, așadar, ar trebui să acordăm atenție sporită prevenției.

Cea mai sigură metodă de a preveni infarctul miocardic depinde de fiecare persoană în parte și constă în adoptarea un stil de viață sănătos, bazat în primul rând pe o alimentație hrănitoare. În acest articol, discutăm despre 3 nutrienți - pirolochinolina chinona (PPQ), coenzima Q10 și glutation - care ajută în mod specific la prevenirea infarctului, dar și despre ce alte metode scad riscul de atac de cord.

Cum se produce un infarct miocardic?

Un infarct miocardic se petrece într-o fracțiune de secundă, însă apare în urma multor ani de deteriorare a arterelor și țesuturilor de la nivelul inimii. Un blocaj al arterei este precedat de deteriorarea peretelui acesteia. Deteriorarea se instalează din diferite cauze precum apariția radicalilor liberi, inflamația, lipsa antioxidanților, precum și nivelul crescut de colesterol rău – LDL.

Toate aceste cauze au legătură cu un stil de viață nesănătos. Fumatul, consumul excesiv al băuturilor alcoolice, consumul regulat de mâncare nehrănitoare (prăjeli, mezeluri, zahăr în exces, grăsimi animale în exces), lipsa fibrelor din alimentație, a fructelor, salatelor și legumelor proaspete, dar și automedicația și sedentarismul sunt factori care pot duce într-o zi la un infarct miocardic.

Pentru a evita un astfel de eveniment cardiovascular cu potențial fatal, e bine să îți revizuiești din când în când stilul de a trăi și de a face tot ce poți pentru a combate obiceiurile care te îmbolnăvesc și care îți scurtează viața și a le înlocui cu unele care să te ajute să trăiești mai sănătos pentru mai mult timp.

3 nutrienți care scad riscul apariției unui infarct miocardic

Multe persoane nu știu că depinde doar de ele să fie sănătoase pentru cât mai multă vreme și să ajungă să aibă o bătrânețe cu cât mai puține probleme de sănătate.

În ceea ce privește pericolul infarctului, acesta este legat, cum spuneam, de ceea ce mănânci, de câtă activitate fizică ai și de câte substanțe nocive introduci în organism. Cea mai importată modalitate de a preveni infarctul rămâne adoptarea unui stil de viață sănătos și a ideii că felul în care trăiești în prezent contează pentru sănătatea ta viitoare.

Pe lângă faptul că o inimă sănătoasă se menține cu un consum mai mare de legume și fructe diverse și un consum mai mic de grăsimi animale și grăsimi trans (carne grasă, unt, smântână, margarină etc.) și alimente îndulcite cu zahăr, anumiți nutrienți ajută în mod specific la îmbunătățirea sănătății inimii și a vaselor de sânge, contribuind la prevenirea infarctului miocardic. În cele ce urmează, îți prezentăm trei astfel de nutrienți:

Pirolochinolina chinona (PQQ)

Acest compus funcționează precum un antioxidant, curățând organismul de radicalii liberi, care pot deteriora arterele. Totodată, PQQ joacă un rol important în producția de noi mitocondrii (organite celulare care se regăsesc în toate tipurile de celule eucariote).

Mitocondriile sunt considerate „uzinele energetice ale celulei”. Pirolochinolina chinona se regăsește în multe alimente printre care fasolea, cartoful, pătrunjelul, țelina, spanacul, varza, morcovul, mărul, banana, kiwi-ul, portocala, papaya, oul, laptele de vacă.

De asemenea, PQQ se regăsește și sub formă de supliment alimentar. E bine, însă, ca suplimentele alimentare să nu fie luate după ureche, ci după ce s-a cerut acordul medicului. Mai ales persoanele cu boli acute sau cronice, care iau diverse medicamente, trebuie să întrebe medicul dacă pot lua orice fel de suplimente.

Coenzima Q10

Această coenzimă este un nutrient esențial pentru organism, contribuind la buna funcționare a inimii și la reducerea tensiunii arteriale mărite. Coenzima Q10 este un antioxidant solubil în grăsime, care previne deteriorarea celulară. Organismul produce coenzima Q10 de unul singur, însă, din păcate, după ce depășim pragul vârstei de 30 de ani, cantitatea produsă de organism devine insuficientă, așa că trebuie suplimentată.

Chiar și până la împlinirea vârstei de 30 de ani producția de coenzima Q10 poate fi insuficientă, fiind inhibată de anumite tratamente medicamentoase pe care le urmăm, cum ar fi în special tratamentele cu statine. În plus, rezervele de coenzima Q10 se epuizează mai repede la persoanele care au o alimentație nesănătoasă, organismul având un stoc limitat de rezerve enzimatice.

Atunci când alimentația este bogată în grăsimi, aceasta suprasolicită enzimele digestive și le epuizează, iar organismul apelează la rezervele enzimatice strategice pentru a le converti în favoarea digestiei. Aceasta ar fi și una dintre explicațiile mai simpliste pentru care oamenii care se hrănesc nesănătos îmbătrânesc mai repede, sunt supuși îmbolnăvirilor și se simt mereu vlăguiți.

Surse alimentare bune de coenzima Q10 sunt somonul, tonul, macroul, ficatul și cerealele integrale (pâine integrală, paste integrale, cereale integrale pentru micul dejun etc.).

Suplimentele alimentare pe bază de coenzima Q10 pot să completeze nevoile organismului și să „reîncarce” bateriile enzimatice. Coenzima Q10 alături de suplimentele cu acizi grași Omega 3 (1000 mg) asigură o stare bună sănătății întregului sistem cardiovascular și cerebrovascular, ajutând la prevenirea îmbolnăvirii și a îmbătrânirii premature.

Glutation

Considerat unul dintre cei mai puternici antioxidanți, glutationul poate fi eficient în prevenirea infarctului. Această substanță previne distrugerea celulară cauzată de radicalii liberi și nu numai. Cu toate că organismul are capacitatea de a produce glutation în mod natural, deficitul poate apărea din cauze precum îmbătrânirea prematură, infecțiile din organism, stresul cronic, consumul de alimente modificate genetic și de îndulcitori artificiali, precum și folosirea în exces a antibioticelor.

Glutationul poate fi util și în tratarea anumitor boli. Un studiu a arătat că utilizarea repetată atât a 2000 mg de glutation cu administrare orală, cât și a injecției intravenoase de glutation a fost eficientă în reducerea simptomelor respiratorii severe la unii pacienți cu COVID-19. De asemenea, alte cercetări au arătat că glutationul poate fi utilizat pentru tratamentul infertilității masculine, al aterosclerozei, al bolilor pulmonare și hepatice, al pierderilor de memorie asociate cu boala Parkinson, dar și ca adjuvant în chimioterapie și imunostimulant.

Pentru ca glutationul să acționeze în favoarea ta, e necesar să oferi organismului și vitamina B6. Aceasta se regăsește în cantități mari în alimente precum legumele frunzoase (spanac, sfeclă elvețiană, varză etc.), cerealele integrale, năutul, algele, tonul, ficatul de vită, dar poate fi administrat și sub formă de supliment alimentar.

Alte măsuri pentru a preveni infarctul miocardic

Pentru a reduce riscul de infarct miocardic, în afară de o alimentație adecvată, există mai multe strategii bazate pe dovezi științifice. Acestea se concentrează pe modificări ale stilului de viață și management medical, care să scadă riscul prin controlul factorilor precum hipertensiunea arterială, colesterolul mărit și inflamația vasculară.

Renunțarea la fumat este una dintre cele mai eficiente măsuri pentru a te feri de un inafrct miocardic. Fumatul crește riscul de infarct prin deteriorarea vaselor de sânge, reducerea oxigenului în sânge și creșterea tensiunii arteriale. Un studiu mai vechi pe 15.152 de cazuri din 52 de țări a arătat că fumatul reprezintă un factor major modificabil, iar renunțarea reduce riscul cu până la 50% în primul an.

Potrivit American Heart Association, riscul de infarct scade drastic la 1-2 ani după oprire, iar la 3-6 ani, riscul de boală coronariană se înjumătățește. Evită și expunerea la fumul pasiv, care crește riscul de hipertensiune. Studii recente confirmă că oprirea fumatului stabilizează tensiunea arterială și reduce riscul de evenimente cardiace.

Activitatea fizică regulată este esențială. Se recomandă cel puțin 150 de minute pe săptămână de exerciții moderate, cum ar fi mersul rapid, sau 75 de minute de mișcare viguroasă, plus antrenament de forță. Un studiu pe efectele exercițiilor post-infarct arată că reabilitarea cardiacă bazată pe exerciții reduce riscul recurenței prin îmbunătățirea funcției vasculare.

Autoritățile de sănătate subliniază că activitatea fizică scade tensiunea, colesterolul și glicemia, prevenind și obezitatea – un factor de risc pentru infarct. Mai multe studii au stabilit legătura dintre inactivitate și infarct, iar ghidurile ACC/AHA confirmă exercițiile ca prevenție primară.

Menține o greutate sănătoasă, vizând un IMC sub 25 și circumferința taliei sub 102 cm la bărbați/88 cm la femei. Pierderea a 3-5% din greutate la persoanele cu exces reduce riscul de diabet și hipertensiune. Gestionează tensiunea arterială prin monitorizare regulată și medicamente dacă e necesar; un studiu de dată recentă întărește ideea că dacă îți controlezi tensiunea, scazi riscul de infarct. Similar, controlează colesterolul și diabetul cu screening-uri în funcție de recomandările medicului de familie.

Asigură-ți un somn de calitate de 7-8 ore/noapte. Lipsa somnului crește riscul de obezitate, hipertensiune și infarct. Luptă cu stresul prin tehnici ca mindfulness, yoga sau exerciții fizice pe gustul tău, pentru că stresul cronic ridică tensiunea. Dacă obișnuiești să bei, limitează alcoolul la maxim un pahar/zi pentru femei și două pentru bărbați, evitând excesele care cresc tensiunea arterială. Dacă nu obișnuiești să bei, nu te apuca. Prevenirea infecțiilor, prin igienă orală și vaccinuri, reduce riscul de infarct miocardic, deoarece infecțiile agravează bolile cardiace.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Science Direct - Effects of coenzyme Q10 administration on blood pressure and heart rate in adults: A systematic review and meta-analysis of randomized controlled trials
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2772487525000625
Studiul „Effects of coenzyme Q10 administration on blood pressure and heart rate in adults: A systematic review and meta-analysis of randomized controlled trials”, apărut în International Journal of Cardiology Cardiovascular Risk and Prevention, Volume 26, September 2025, 200424, https://doi.org/10.1016/j.ijcrp.2025.200424 , autori: Mehdi Karimi et al.
Science Direct - Pyrroloquinoline Quinone (PQQ): Its impact on human health and potential benefits: PQQ: Human health impacts and benefits
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2665927124002156
Studiul „Pyrroloquinoline Quinone (PQQ): Its impact on human health and potential benefits: PQQ: Human health impacts and benefits”, apărut în Current Research in Food Science, Volume 9, 2024, 100889, https://doi.org/10.1016/j.crfs.2024.100889 , autori: Tingdong Yan et al.
PMC - Glutathione Participation in the Prevention of Cardiovascular Diseases
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8389000/
Studiul „Glutathione Participation in the Prevention of Cardiovascular Diseases”, apărut în Antioxidants (Basel). 2021 Jul 29;10(8):1220. doi: 10.3390/antiox10081220, autori: Deyamira Matuz-Mares et al.