Fructoza vs dieta mediteraneana la copiii cu boala hepatica grasa

Dieta joaca un rol important in patogeneza bolii hepatice grase non-alcoolice (NAFLD).

Deoarece steatohepatita non-alcoolica poate afecta speranta de viata si calitatea vietii copilului, trebuie sa cunoastem toti factorii de risc care contribuie la dezvoltarea si progresia bolii hepatice, precum si factorii de protectie si interventiile terapeutice care pot impiedica dezvoltarea si progresia leziunilor hepatice.

Este cunoscut faptul ca aportul de fructoza mareste concentratia serica a acidului uric si ca ambele sunt crescute la persoanele cu diabet zaharat de tip 2, boli cardiovasculare si boala hepatica grasa non-alcoolica. Se estimeaza ca 30% din adulti si pana la 10% din populatia pediatrica sunt afectati de steatoza hepatica non-alcoolica.

NEWSLETTER DEDICAT DOC

Potrivit American Heart Association, consumul zilnic de zaharuri adaugate (glucoza, galactoza, fructoza, zaharoza) la copiii cu varsta cuprinsa intre 2 si 18 ani ar trebui sa fie mai mic sau egal cu 25 g. Aportul mediu zilnic de zaharuri adaugate la copiii diagnosticati cu boala de ficat gras non-alcoolica este de aproximativ 70 g/zi.

Acidul uric este unul dintre produsele finale ale metabolismului hepatic al fructozei. Astfel, cu cat este ingerata mai multa fructoza, cu atat se produce mai mult acid uric. Acesta, la randul sau, va produce stres oxidativ celular, rezistenta la insulina si procese inflamatorii hepatice.

Pe de alta parte, dieta mediteraneana este considerata dieta ideala pentru toate varstele. Aceasta presupune consumul zilnic de legume si fructe, leguminoase si cereale, precum si cantitati zilnice reduse de peste, carne, oua sau branza si ulei de masline. Acesta dieta isi propune sa ofere un aport zilnic echilibrat de carbohidrati (55%-60%), grasimi (30%) si proteine (10%-15%). Datorita compozitiei sale, aportul de acizi grasi mononesaturati depaseste acizii grasi saturati, la fel ca aportul de carbohidrati complecsi fata de zaharurile simple.

S-a demonstrat ca dieta mediteraneana are un rol major in prevenirea bolilor neurodegenerative, a bolilor cardiovasculare, a diabetului de tip 2, a obezitatii si a bolii de ficat gras.

Boala hepatica grasa are consecinte grave mai ales pe termen lung asupra copiilor care sufera de aceasta afectiune. Pentru reducerea riscurilor asociate cu aceasta boala, parintii trebuie sa faca tot posibilul pentru a combate steatoza hepatica a copilului. In acest sens, parintele va face o serie de schimbari ce tin de stilul de viata al celui mic, precum si de alimentatia acestuia.

Supraponderalitatea reprezinta o cauza importanta a bolii hepatice grase (si) la copii, de aceea e important ca cel mic sa slabeasca, astfel incat sa ajunga la o greutate sanatoasa. Pentru eliminarea kilogramelor in plus, copilul va tine un regim alimentar. Nu este recomandata crearea unui deficit caloric la copii, intrucat acestia se afla in perioada de crestere si au nevoie de un aport caloric sanatos. Pe de alta parte insa, se vor elimina din dieta celui mic alimentele cu o densitate calorica mare (produsele de tip fast-food, prajelile, produsele de patiserie, dulciurile), precum si sucurile.

Apoi, este foarte important ca cel mic sa practice sport in fiecare zi, astfel incat sa ajunga la greutatea ideala pentru varsta si inaltimea sa, dar sa si mentina aceasta greutate.

 

 

Cum sa iti determini copilul sa adopte dieta mediteraneana

Copilaria reprezinta perioada ideala pentru formarea unor obiceiuri alimentare sanatoase pe viata. Parintele trebuie sa isi indrume copilul de la o varsta foarte frageda catre alimente cat mai sanatoase.

In acest sens, parintii vor introduce in alimentatia copilului urmatoarele alimente:

  • Maslinele
  • Nucile
  • Semintele
  • Fructele
  • Legumele
  • Uleiul de masline
  • Cerealele
  • Fasolea, nautul
  • Ierburile aromatice, usturoiul, ceapa
  • Pestele
  • Mierea.

 

Sursa foto: Shutterstock

Bibliografie: “Good adherence to the mediterranean diet reduces the risk for NASH and diabetes in pediatric patients with obesity: the results of an italian study”, publicat pe www.ncbi.nlm.nih.gov, autori: Della Corte, Mosca a, Alterio A, Iasevoli S, Nobili V

 

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0