Steatoza hepatica, adica boala de ficat gras, este din ce in ce mai intalnita (si) in randul adolescentilor, iar acest lucru se petrece din cauza stilului de viata nesanatos adoptat de acestia. De multe ori, copiii sunt obisnuiti inca de la gradinita sa manance dulciuri zilnic si sa consume sucuri in loc de apa, iar aceste obiceiuri favorizeaza steatoza hepatica.

Potrivit estimarilor facute de cercetatorii de la Universitatea din Atlanta, incidenta steatozei hepatice in randul adolescentilor cu varste cuprinse intre 12 si 18 ani a crescut in perioada 1988-2008 cu 3,6% - 9,6%. Din 2008 pana acum, incidenta a crescut si mai mult, mai ales din cauza popularitatii alimentelor de tip fast-food, dar si a accesului la sucuri ori dulciuri, nerestrictionat de catre adulti.

Faptul ca adolescentii incep sa consume si bauturi alcoolice in jurul varstei de 16 ani nu face altceva decat sa contribuie la daunele hepatice create deja de alimentatia nesanatoasa si stilul de viata sedentar.

NEWSLETTER DEDICAT DOC

Adolescentii care sufera de supraponderalitate sau obezitate sunt si mai predispusi riscului de steatoza hepatica, de aceea e foarte important ca greutatea adolescentilor sa fie mentinuta in limitele sanatoase. In acest fel, tanarul nu numai ca se va dezvolta armonios, insa totodata va fi ferit de riscul de a avea steatoza hepatica la o varsta atat de frageda.

Diagnosticarea ficatului gras la adolescenti

Boala de ficat gras este diagnosticata destul de dificil la adolescenti, asta pentru ca aceasta are simptome ce pot fi trecute cu usurinta cu vederea de catre tinerii adulti. Oboseala sau lipsa apetitului pot fi puse pe seama programului haotic pe care tinerii il adopta la varsta adolescentei.

O ecografie abdominala poate indica prezenta steatozei hepatice, insa biopsia hepatica este cea care stabileste cu exactitate diagnosticul.

Tratamentul ficatului gras la adolescenti

Tratamentul ficatului gras la adolescenti are doua misiuni: aceea de trata steatoza hepatica, dar si de a reduce riscul complicatiilor ori pe cel al leziunilor permanente. De pilda, steatoza hepatica la o varsta mica creste in mod considerabil riscul de sindrom metabolic, dar si pe cel de diabet de tip 2.

Avand in vedere ca nu exista un tratament conventional pentru steatoza hepatica, pacientul trebuie sa reduca depozitele de grasime de la nivelul ficatului prin adoptarea unui stil de viata sanatos, precum si prin combaterea stilului de viata sedentar.

In primul rand, medicul trebuie sa explice adolescentului care sunt riscurile la care il predispune boala de ficat gras netratata, incepand de la riscul de fibroza hepatica, pana la cel de ciroza si necesitatea unui transplant. Bineinteles, adolescentului trebuie sa i se explice ca este o boala reversibila, insa acesta trebuia sa inteleaga ca de el depinde daca si cat de repede se va vindeca.

Apoi, parintii adolescentului trebuie sa inteleaga ca este foarte important ca alimentatia acestuia sa fie modificata. Mesele gatite acasa, sarace in grasimi nesanatoase, dar bogate in legume, fructe, cereale integrale, carne slaba si peste, trebuie sa le inlocuiasca pe cele de tip fast-food. Dulciurile si gustarile nesanatoase vor fi inlocuite cu fructe, nuci, seminte. Consumul de suc va fi inlocuit cu consumul de apa si ceaiuri. 

Sedentarismul favorizeaza, de asemenea, boala de ficat gras, de aceea este foarte important ca adolescentul sa fie activ, sa practice sport 5 zile din 7 ale saptamanii si sa faca miscare de intensitate moderata ori de cate ori are ocazia.  

Medicul poate considera administrarea unor suplimente alimentare (precum cele pe baza de armurariu) eficiente, asa ca le va recomanda adolescentului.

Pentru a-l sustine in eforturile sale, parintii si celelalte rude ar trebui sa adopte si ei o dieta sanatoasa, astfel incat adolescentul sa se simta sustinut si incurajat in demersurile sale. Aceasta schimbare este benefica intregii familii, nu numai tanarului adult.

Sursa foto: Shutterstock