Tulburările de somn ale bebelușului, asociate cu probleme de sănătate mentală ulterioare? [studiu]

Tulburările persistente de somn în primele 12 luni de viață sunt legate de un risc crescut de a dezvolta anxietate și dezechilibre emoționale în copilărie, indică o cercetare recentă.

Pe baza acestor descoperiri, sugarii care nu dorm bine trebuie monitorizați pentru problemele de sănătate mentală de-a lungul copilăriei, consideră cercetătorii implicați în studiu¹.

Aproximativ 19% dintre sugari (0-12 luni) întâmpină dificultăți în ceea ce privește somnul, inclusiv trezirea frecventă noaptea și/sau probleme de adormire dacă nu au ajutor din partea părinților. Aceste dificultăți au fost asociate cu o sănătate mentală precară în copilăria timpurie, dar nu este clar dacă acest risc persistă și mai târizu în copilărie și, în caz că răspunsul este afirmativ, dacă este posibil să apară mai târizu și simptome de natură psihiatrică.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Pentru a afla mai multe despre această situație, oamenii de știință s-au bazat pe date dintr-un studiu pe termen lung care a urmărit starea de sănătate a 1507 mame din Australia și a copiilor acestora.

Femeile au descris modelele de somn ale bebelușilor pe când aceștia aveau 3, 6, 9 și în final 12 luni, precum și sănătatea lor mentală la vârsta de 4 ani și apoi la cea de 10 ani. De asemenea, au completat un formular în care au dat informații despre starea de anxietate a copiilor când aceștia aveau 10 ani. Analiza finală s-a bazat pe 1460 de perechi mamă-copil.

În total, tiparele de somn pentru aproape 25% dintre sugari au arătat că aceștia aveau un somn bun, în timp ce peste jumătate (56%) au avut probleme de somn moderate și fluctuante și aproximativ 19,5% dintre aceștia au avut probleme persistente și severe de somn. Analiza a arătat că modelele de somn tulburat au fost asociate cu un risc crescut de anxietate în copilărie și cu probleme emoționale.

În comparație cu sugarii ale căror tipare de somn au fost normale, bebelușii cu tulburări de somn persistente și severe au dezvoltat un risc de aproape trei ori mai mare de a prezenta simptomele unor probleme emoționale la vârsta de 4 ani. De asemenea, aceștia din urmă aveau un risc de două ori mai mare de a îndeplini criteriile de diagnostic pentru o tulburare emoțională care să apară până în vârsta de 10 ani.

Prin „tulburare emoțională” se înțelege oricare dintre următoarele: 

  • anxietatea de separare (când copilul se teme să stea departe de părinți și de fiecare dată când nu-i mai vede în preajma lui se supără, plânge etc.); 
  • fobia socială (teamă irațională a unei persoane că se va face de râs în public sau că va fi umilită de cei din jur)
  • agorafobia (teama de a fi singur în locuri publice și printre mulți oameni necunoscuți)
  • tulburarea obsesiv-compulsivă (tip de anxietate în care persoana e obsedată de anumite gânduri și tinde să repete frecvent anumite acțiuni)
  • tulburare bipolară (tulburare mentală care determină schimbări neobișnuite de dispoziție, energie și nivel de activitate, cu episoade depresive, maniacale sau hipomanice)
  • stres post traumatic
  • anxietate generalizată
  • depresie.

Bebelușii ale căror probleme de somn au fost persistente și severe aveau, de asemenea, un risc de două ori mai mare să sufere de anxietate de separare, să se teamă că se vor răni (fizic) și să fie mai anxioși, în general, până la vârsta de 10 ani.
Având în vedere că acest studiu a fost unul observațional, nu se poate stabili exact ce afectează somnul bebelușilor și sănătatea lor mentală. În plus, avertizează cercetătorii, dat fiind faptul că studiul a inclus doar mame australiene care aveau un singur copil, este posibil ca rezultatele să nu fie aplicabile pe o scară mai largă.

Cu toate acestea, descoperirile făcute în acest studiu se potrivesc cu rezultate ale unor cercetări realizate anterior. Prin urmare, concluzia oamenilor de știință este că tulburările persistente de somn în primele 12 luni de la naștere ar putea fi un indicator precoce al sensibilității crescute a copilului la tulburări de sănătate mentală ulterioară (în special probleme legate de anxietate). Recomandarea acestora este ca bebelușii care au probleme de somn persistente și severe să fie monitorizați pentru a se observa dacă dezvoltă anumite tulburări de sănătate mentală în timpul copilăriei.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

 

 


Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Medical Xpress - Persistent sleep difficulties in infancy linked to heightened risk of childhood anxieties
https://medicalxpress.com/news/2020-03-persistent-difficulties-infancy-linked-heightened.html
1 Studiul „Infant sleep and child mental health: a longitudinal investigation”, apărut în Archives of Disease in Childhood (2020). DOI: 10.1136/archdischild-2019-318014, autori Fallon Cook et. al.

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0