Un studiu recent sugerează că antidepresivele încetinesc dezvoltarea neuronală a fătului, rezultat care ar putea sta la baza autismului sau a altor tulburări. 

Cercetătorii de la Johns Hopkins Bloomberg School of Public Health au demonstrat utilitatea „mini-creierelor” derivate din celule stem pentru a detecta efectele secundare nocive ale unui medicament de largă folosință asupra creierului aflat în dezvoltare. Mini-creierele sunt modele în miniatură ale creierului uman, „construite” cu ajutorul celulelor și abia vizibile ochiului omenesc, ale căror mecanisme celulare le mimează pe cele ale creierului uman aflat în dezvoltare.

Oamenii de știință au folosit aceste mini-creiere într-un studiu¹ pentru a stabili dacă un antidepresiv recomandat frecvent - paroxetina - suprimă creșterea sinapselor (punctele de legătură între neuroni) și conduce spre o descreștere semnificativă în populația de celule gliale. Paroxetina și alți inhibitori selectivi de recaptare a serotoninei (SSRI) sunt printre cele mai prescrise antidepresive din lume, cu sute de milioane de prescripții anual.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Paroxetina, care poate traversa placenta femeilor însărcinate, vine cu avertismentul de a nu se folosi în primul trimestru de sarcină, din cauza riscului de defecte cardiace și pulmonare. Noile descoperiri sporesc îngrijorările legate de efectele acestui medicament și ale altora din aceeași clasă în dezvoltarea creierului.

Legătură între antidepresive și autism?

În prezent, crește îngrijorarea legată de posibilitatea unei epidemii de tulburări neuronale, inclusiv autismul, suspectându-se că acestea ar putea fi cauzate de expunerea la medicamente obișnuite și alte substanțe chimice. Cercetătorii implicați în acest studiu au dezvoltat în laborator mini-creierele din celule umane, pentru a analiza pe ele efectele paroxetinei în ceea ce privește dezvoltarea neuronală, în loc de a face un experiment pe animale.

S-au folosit două seturi diferite de mini-creiere, fiecare derivat dintr-o celulă stem diferită. Echipa de cercetători a expus mini-creierele la două concentrații de paroxetină de-a lungul a opt săptămâni, pe măsură ce țesutul se dezvoltă, ambele concentrații fiind în limitele recomandărilor terapeutice.

Oamenii de știință au aflat că în timp ce paroxetina nu părea să aibă un efect semnificativ de distrugere a neuronilor, la concentrații mai mari a redus nivelul unei proteine numită sinaptofizină, o componentă-cheie și indicator pentru sinapse, cu până la 80%. 
De asemenea, paroxetina a redus și nivelurile altor doi markeri asociați cu sinapsele. Echipa a mai observat că paroxetina a redus creșterea normală a unor structuri numite neurite, care contribuie la dezvoltarea neuronului matur. În plus, mini-creierele expuse la paroxetină au dezvoltat cu până la 75% mai puține oligodendrocite, celule de suport cruciale pentru dezvoltarea creierului.

Aceste efecte sugerează că medicamentul ar putea încetini formarea normală a conexiunilor între neuronii aflați în dezvoltare, rezultat care ar putea sta la baza autismului sau a altor tulburări. Studiul mai arată și potențialul extins al experimentelor pe mini-creiere, cu ajutorul cărora ar putea fi testate și efectele adverse ale altor medicamente asupra dezvoltării cerebrale. Aceste teste dezvăluie nu doar efectele evidente asupra dezvoltării neuronale, ci și pe cele subtile.

Blocanții de serotonină, un posibil ajutor în TSA

Un alt studiu² realizat pe animale în 2019 a arătat efectele fluoxetinei, un alt antidepresiv din clasa inhibitorilor selectivi de recaptare a serotoninei, asupra creierului. O echipă internațională de cercetători a investigat șoareci născuți din femele care au fost tratate cu fluoxetină de-a lungul unei perioade care corespunde trimestrului al doilea de sarcină la femei și șoareci care se născuseră din femele netratate cu fluoxetină. În experimentele făcute s-au constatat diferențe majore de comportament.

Într-unul dintre experimente, șoarecii expuși la fluoxetină înainte de naștere au avut rezultate mai slabe într-o cursă printr-un labirint decât cei neexpuși. În alt experiment, șoarecii expuși la fluoxetină cărora li s-au prezentat alți doi șoareci unul după altul i-au mirosit pe ambii, spre deosebire de cei neexpuși, care și-au amintit că l-au mai întâlnit pe primul dintre ei, ceea ce indică faptul că au avut dificultăți în recunoașterea socială.

Apoi, oamenii de știință au examinat și transmiterea semnalelor nervoase în cortexul prefrontal, o parte a creierului care moderează comportamentul social. La șoarecii expuși la fluoxetină, s-a constatat o transmitere afectată, cauzată de un receptor al serotoninei hiperactiv. Administrarea unui compus care să blocheze acel receptor a îmbunătățit comportamentul șoarecilor și memoria acestora.

Echipa de cercetători intenționează să examineze copii cu tulburare de spectru autist (TSA) născuți din mame care au luat antidepresive. Dacă se observă o activitate crescută a receptorului de serotonină în aceeași parte a creierului, cercetătorii plănuiesc să testeze dacă blocanții de serotonină aprobați de autoritățile sanitare le-ar putea normaliza comportamentul.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie: 
Science Daily - Antidepressant harms baby neurons in lab-grown 'mini-brains'
https://www.sciencedaily.com/releases/2020/02/200221084815.htm 
1 Studiul „Antidepressant Paroxetine Exerts Developmental Neurotoxicity in an iPSC-Derived 3D Human Brain Model”, apărut în Frontiers in Cellular Neuroscience, 2020; 14 DOI: 10.3389/fncel.2020.00025, autori: Xiali Zhong, Georgina Harris et al.
Medical Xpress - Possible link between autism and antidepressants use during pregnancy
https://medicalxpress.com/news/2019-04-link-autism-antidepressants-pregnancy.html
2 Studiul „Prenatal selective serotonin reuptake inhibitor (SSRI) exposure induces working memory and social recognition deficits by disrupting inhibitory synaptic networks in male mice”, apărut în Molecular Brain (2019). DOI: 10.1186/s13041-019-0452-5, autori: Weonjin Yu et al.