Scleroza laterala amiotrofica: cauze, simptome si tratament

Scleroza laterala amiotrofica, cunoscuta peste Ocean si sub denumirea de boala Lou Gehrig, este un cumul de afectiuni neurologice progresive, care cauzeaza disfunctii la nivelul nervilor care controleaza miscarile musculare.

 

Stephen Hawking a fost diagnosticat cu scleroza laterala amiotrofica la varsta de 21 de ani si, in ciuda prognosticului sumbru oferit de medici, care nu credeau ca va supravietui mai mult de cativa ani, el a trait cu aceasta boala pana la varsta de 76 de ani. In general, pacientii diagnosticati cu scleroza laterala amiotrofica supravietuiesc pe o perioada de 3-5 ani, insa 10% dintre pacienti supravietuiesc chiar si mai mult de 10 ani de la debutul simptomelor.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Aceasta boala afecteaza celulele din creier, dar si pe cele din maduva spinarii, determinand astfel aparitia slabiciunii musculare, pierderea functiilor locomotorii, probleme de respiratie, paralizie si, uneori, si decesul.

 

Cauze scleroza laterala amiotrofica (SLA)

Nu se cunosc cauzele aparitiei acestei afectiuni, insa oamenii de stiinta banuiesc ca factorii genetici si cei de mediu pot fi implicati in declansarea bolii.

Simptome scleroza laterala amiotrofica

Simptomele acestei afectiuni pot aparea la orice varsta, insa in general apar atunci cand pacientul are 50-60 de ani. Daca in stadiu incipient semnele si simptomele bolii pot fi trecute cu vederea cu usurinta, pe masura ce boala avanseaza, slabiciunea devine din ce in ce mai evidenta.

Semne si simptome ale sclerozei laterale amiotrofice:

  • Slabiciune la nivelul picioarelor, gleznelor, mainilor
  • Dificultati de coordonare
  • Crampe musculare
  • Incordarea musculara
  • Crampe la nivelul bratelor, umerilor sau limbii
  • Dificultati in mentinerea spatelui drept si a capului sus
  • Labilitate emotionala
  • Modificari cognitive
  • Discurs greu de inteles, probleme de vorbire
  • Dureri
  • Oboseala
  • Dificultati la inghitire si la respiratie (in stadii mai avansate)
  • Probleme cu productia de saliva si mucus.

Diagnosticare scleroza laterala amiotrofica

Scleroza laterala amiotrofica este dificil de diagnosticat cand boala se afla in stadiu incipient. Abia dupa o perioada de observare atenta a pacientului, precum si dupa excluderea unor alte diagnostice, medicul va putea stabili ca este vorba despre scleroza laterala amiotrofica.

Nu exista un test sau o analiza care sa permita diagnosticarea sclerozei laterale amiotrofice, insa medicii pot folosi metode de diagnosticare imagistica, analize de laborator, precum si alte investigatii in vederea depistarii acestei afectiuni.

Citeste si Totul despre scleroza multipla

Tratament scleroza laterala amiotrofica

Nu exista un tratament care sa vindece scleroza laterala amiotrofica, insa se pot folosi o serie de tratamente pentru ameliorarea simptomelor precum si pentru prevenirea complicatiilor ori pentru incetinirea evolutiei sclerozei.

 
 

Tratamentul medicamentos pentru aceasta boala este recomandat de medic pentru reducerea crampelor musculare, a rigiditatii, pentru combaterea salivarii excesive, pentru combaterea instabilitatii emotionale, precum si pentru ameliorarea durerilor, a starilor depresive, a insomniilor si a constipatiei.

Fizioterapia, sedintele cu un logoped precum si ajutorul unui nutritionist vor fi de mare folos pacientului care sufera de scleroza laterala amiotrofica. Fizioterapia poate reda mobilitatea musculara si articulara a pacientului care sufera de aceasta boala.

Pe de alta parte, logopedul poate fi de ajutor pacientului care nu mai reuseste sa vorbeasca normal. Nutritionistul poate oferi variante alimentare mai usor de inghitit, astfel incat pacientul sa nu se inece in timp ce mananca.

Pe masura ce boala evolueaza si sistemul respirator este tot mai afectat, poate fi nevoie de ventilatia mecanica pentru ca pacientul sa poata respira in continuare.

Este important ca pacientul sa isi accepte situatia, dar si cei din jur sa il ajute in acest sens. Mentinerea vietii sociale este foarte importanta pentru pacientul care sufera de aceasta afectiune.

Pentru a face lucrurile mai usoare, pacientul trebuie sa invete sa planuiasca in avans anumite activitati, dar si sa ceara ajutorul celor dragi.

Un psiholog il poate ajuta atat pe pacientul care primeste un asemenea diagnosticat, cat si pe cei apropiati lui.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA
 

Cum inversați simptomele SLA?


În prezent nu se cunoaște nici un tratament sau tratament care să oprească sau să inverseze progresia SLA. Cu toate acestea, s-a demonstrat că medicamentele aprobate de FDA riluzol (nume de marcă Rilutek, Teglutik) și edaravone (Radicava) încetinesc modest progresia SLA.Dieta in scleroza laterala amiotrofica

In plus, urmatoarele suplimente ar putea ajuta:

  • Vitamin E
  • Acizii grasi omega 3
  • Vitaminele din complexul B ( acid folic, B6, B12)
  • Zinc
  • Melatonina seara la culcare 
  • Creatina
  • Coenzima Q10
  • Acid apha-lipoic
  • Curcumina, unul dintre ingredientele din pulberea tumeric și curry
 
Îngrijirea nutrițională a pacientului cu SLA ar trebui să includă promovarea fructelor, legumelor, cerealelor bogate în fibre și surselor de proteine slabe, cum ar fi peștele și puiul, precum si a alimentelor bogate in acizi grasi omega 3, vitamine din complexul B, precum si zinc.
Pacienții cu scleroză laterală amiotrofică (SLA) ale căror diete sunt bogate în fructe, legume și acizi grași omega-3 par să aibă un avantaj față de pacienții care preferă o alimentatie mai saraca, ce contine predrominant lapte si branzeturi, carne de vită și porc. Cercetătorii ALA COSMOS au încercat să examineze impactul aportului de macronutrienți față de micronutrienți pentru a elucida rolul nutriției în patogeneza și progresia SLA. Ei au subliniat că dietele bogate în carbohidrați, glutamat și grăsimi saturate (macronutrienți „răi”) și sărace în vitamina E, acizi grași polinesaturați omega-3 și carotenoizi (micronutrienți „buni”) au fost asociați cu riscul agravarii si unu prognostic mai rau al sclerozei amniotrofice laterale. 
 
 În mod specific, pacienții cu diete antioxidante, bogate în micronutrienți, au o funcționalitate mai bună.Speranța este că o nutriție mai bună s-ar putea traduce într-o progresie mai lentă a bolii și mai puțină dizabilitate.
O mare parte din pacienții cu SLA au prezentat un aport alimentar slab și modificări alenivelului  de zinc din corp.
Deficitul de zinc găsit la jumătate dintre pacienții cu SLA poate contribui la un prognostic agravat și ar trebui să fie ținta intervenției nutriționale care are drept scop corectarea acestui deficit.
Sursele alimentare de zinc sunt:
  • stridiile si fructele  de mare, inclusiv crab și creveți.
  • somonul, tonul 
  • carne albă și pasăre, cum ar fi curcanul și puiul.
  • boabe precum orezul brun și  leguminoasele, in special fasolea, nautul și linte.
  • nucile,dar mai ales  caju și migdale
  • ciupercile, spanacul, broccoli, varza și usturoiul conțin zinc, precum și alte vitamine și minerale vitale; o cană de ciuperci crude feliate conține aproximativ 3% (0,4 mg) din valoarea zilnică a zincului, conform USDA.
 
Exercițiile fizice intense si sustinute, consumul ridicat de alcool și diareea cresc pierderea de zinc din organism.
Corpul nostru nu stochează zincul, deci trebuie să mâncați suficient în fiecare zi pentru a vă asigura că vă îndepliniți cerințele zilnice. Este recomandat ca bărbații să aiba un apor de 11 mg de zinc pe zi, în timp ce femeile au nevoie de 8 mg. Dacă sunteți gravidă sau suferiti de o boala cu deficit de absortie a zincului, veți avea nevoie de 11 mg pe zi, iar dacă alăptați, veți avea nevoie de 12 mg.
Nu luați suplimente de zinc și suplimente de cupru, fier sau fosfor în același timp.
Dacă luați suplimente cu zinc, următoarele alimente trebuie evitate sau luate la 2 ore după ce ați luat zinc:
  • Tărâţe si musli integrale
  • Alimente care conțin fibre.
  • Alimente care conțin fosfor, cum ar fi laptele sau carnea de pasare 
  • Pâine și cereale integrale.

 

 

Sursa foto: Shutterstock

 

 

Ref:
1. Nieves JW, Gennings C, Factor-Litvak P, et al; Amyotrophic Lateral Sclerosis Multicenter Cohort Study of Oxidative Stress (ALS COSMOS) Study Group. Association Between Dietary Intake and Function in Amyotrophic Lateral Sclerosis. JAMA Neurology
2. Dietary intake and zinc status in amyotrophic lateral sclerosis, H.P Lopes de Silva, A.B.Baros, Universidade Federale do Rio Grande do Norte, 2017

 

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0