Schizofrenia: cum se manifestă și cum se tratează

I. Ce este schizofrenia
II. Tipuri de schizofrenie
a. Schizofrenie paranoidă
b. Schizofrenia hebefrenica
c. Schizofrenie catatonică
d. Schizofrenie nediferențiată
e. Schizofrenie reziduală
f. Schizofrenie simplă
g. Schizofrenie cenestopatică
h. Schizofrenie nespecificată
III. Simptome schizofrenie
IV. Cauze schizofrenie
V. Cum se pune diagnosticul de schizofrenie
VI. Tratament schizofrenie
VII. Viața de zi cu zi cu un pacient schizofrenic
VIII. Mituri despre schizofrenie

Ce este schizofrenia

Schizofrenia este o tulburare mintală devastatoare care afectează modul în care gândești, simți și te comporți. Simptomele bolii pot afecta modul în care faci față vieții de zi cu zi.

Tipuri de schizofrenie

Există mai multe tipuri de schizofrenie.

Schizofrenie paranoidă

Este tipul cel mai frecvent și poate să apară mai târziu în viață. Printre simptome se numără halucinațiile și/sau iluziile.

Mai este întâlnită și sub denumirea de „schizofrenie dezorganizată”. Tipul acesta de schizofrenie debutează, de regulă, la persoanele tinere, care au între 15-25 de ani. Printre simptome se numără comportamentele și gândurile dezorganizate și iluziile și halucinațiile de scurtă durată.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Pacienții diagnosticați cu acest timp de schizofrenie au puține sau deloc emoții în expresiile faciale, tonul vocii sau maniere.

Schizofrenie catatonică

Este un tip rar de schizofrenie, caracterizat prin mișcări neobișnuite, limitate și bruște. Pacienții diagnosticați cu schizofrenie catatonică sunt fie foarte activi, fie stau perioade lungi fără să se miște. De cele mai multe ori, aceștia nu vorbesc ori, dacă o fac, imită vorbirea și mișcările celor din jur.

Schizofrenie nediferențiată

Pacienții care primesc acest diagnostic au simptome întâlnite la schizofrenia paranoidă, hebefrenă sau catatonică, dar nu se încadrează în mod evident doar într-unul dintre aceste tipuri.

Schizofrenie reziduală

Schizofrenie reziduală este un diagnostic pe care-l primesc persoanele cu antecedente de psihoză, dar care se confruntă doar cu simptome negative, adică se mișcă greu, au probleme de memorie sau de concentrare ori care nu se pot îngriji singuri.

Schizofrenie simplă

Este un tip rar de schizofrenie, care se manifestă cu precădere prin simptome precum mișcări lente, probleme de memorie sau de concentrare ori neputința pacientul de a se îngriji singur.

Schizofrenie cenestopatică

Persoanele cu schizofrenie cenestopatică se confruntă cu tot felul de senzații corporale neobișnuite.

Schizofrenie nespecificată

Pacienții au simptome generale pentru un diagnostic, dar nu se încadrează în niciuna dintre categoriile de mai sus.

Simptome schizofrenie

În cazul tinerile, diagnosticul întârzie, de cele mai multe ori. Și asta pentru că, pentru început, tinerii au comportament comun cu al adolescenților sănătoși: își schimbă prietenii, au probleme la școală, încep să aibă note din ce în ce mai mici, au tulburări de somn sau sunt iritabili. Mai mult decât atât, majoritatea tinerilor se izolează și se retrag și au antecedente familiale de psihoză. La tinerii care dezvoltă schizofrenie, această etapă a tulburării se numește perioada „prodromală”.

Pentru ca un medic să pună diagnosticul de schizofrenie, este important ca unele dintre următoarele simptome să fie prezente cel puțin 6 luni:

Halucinații

Halucinațiile înseamnă că o persoană aude voci, vede lucruri sau simte mirosuri pe care cei din jur nu le pot percepe. Halucinația este foarte reală pentru persoana care se confruntă cu ea. Vocile din halucinație pot fi critice sau amenințătoare.

Iluzii

Iluziile reprezintă convingeri false care nu se schimbă nici măcar atunci când persoanei în cauză i se prezintă idei sau fapte noi. Persoanele care au iluzii au adesea și probleme de concentrare sau au gândirea confuză.

Gândirea negativă

Persoanele cu schizofrenie vorbesc și gândesc într-un mod plictisitor, deconectat. Persoanele cu astfel de simptome nu pot să înceapă sau să-și desfășoare activitățile, manifestă puțin interes pentru viață sau pentru a-și menține relațiile cu cei din jur. Astfel de simptome sunt uneori confundate cu depresia clinică.

Probleme cognitive/gândire dezorganizată

Persoanele cu simptomele cognitive ale schizofreniei se luptă adesea să-și amintească lucruri, să-și pună ordine în gânduri sau să-și ducă la îndeplinire sarcinile. De obicei, persoanele cu schizofrenie au anosognozie sau „lipsă de perspicacitate”. Aceasta înseamnă că persoana respectivă nu este conștientă că suferă de această afecțiune, ceea ce poate face ca tratarea acesteia să fie un proces foarte greu.

Cauze schizofrenie

Oamenii de știință cred că schizofrenia poate avea mai multe cauze posibile:

Genetica

Schizofrenia nu este cauzată de o singură variație genetică, ci de o interacțiune complexă dintre factorii genetici și de mediu. Ereditatea joacă un rol important – probabilitatea unei persoane de a dezvolta schizofrenie este de peste șase ori mai mare dacă ai o rudă apropiată, cum ar fi un părinte sau un frate cu această tulburare.

Mediu

Potrivit statisticilor, expunerea la virusuri sau malnutriția înainte de naștere, în special în primul și al doilea trimestru de sarcină cresc riscul de schizofrenie. Iar numeroase studii arată că există o relație strânsă între tulburările autoimune și dezvoltarea psihozei.

Chimia creierului

Problemele cu anumite substanțe chimice ale creierului, inclusiv neurotransmițătorii dopamina și glutamatul pot duce la dezvoltarea schizofreniei. Neurotransmițătorii permit celulelor creierului să comunice între ele.

Consumul de substanțe nocive

Au existat de-a lungul timpul studii care au sugerat că administrarea substanțe în timpul adolescenței și la vârsta adultă tânără poate crește riscul de schizofrenie. De altfel specialiștii atrag atenția că marijuana poate să favorizeze incidentele psihotice și riscul de experiențe psihotice.

Cum se pune diagnosticul de schizofrenie

Diagnosticul schizofreniei nu se pune ușor, căci, consumul de droguri, de exemplu, cum ar fi metamfetaminele sau LSD, poate determina o persoană să aibă simptome asemănătoare schizofreniei.
Mai mult decât atât, dificultatea de a diagnostica această boală este agravată de faptul că multe persoane care primesc această veste nu cred că suferă de această afecțiune. Lipsa de conștientizare este un simptom comun al persoanelor diagnosticate cu schizofrenie și complică foarte mult tratamentul.

Din păcate nu există un test fizic sau de laborator care să poată diagnostica schizofrenia. De aceea, pentru diagnostic este important ca medicul să sesizeze prezența simptomelor pentru o perioadă de cel puțin 6 luni.

În această perioadă, medicul trebuie să excludă alți factori, cum ar fi tumorile cerebrale, posibilele afecțiuni medicale și alte diagnostice psihiatrice, precum tulburarea bipolară.

Pentru a fi diagnosticată cu schizofrenie, o persoană trebuie să aibă două sau mai multe dintre următoarele simptome care apar în mod persistent:

Iluzii
Halucinații
Vorbire dezorganizată
Comportament dezorganizat sau catatonic
Gândire negativă

Iluziile sau doar halucinațiile pot fi adesea suficiente pentru a duce la un diagnostic de schizofrenie. Identificarea acestei afecțiuni cât mai devreme posibil îmbunătățește considerabil șansele unei persoane de a gestiona boala, de a reduce episoadele psihotice și de a se recupera.

Tratament schizofrenie

În urma tratamentului, mulți pacienți diagnosticați cu schizofrenie pot să ducă o viață plină de satisfacții. Ca și în cazul altor boli cronice, unii pacienți fac față mult mai bine bolii, spre deosebire de alții care se confruntă cu simptome, în ciuda tratamentului.

După ce simptomele schizofreniei sunt ținute sub control, diferite tipuri de terapie ar trebui să fie suficiente pentru ca pacienții să-și țină sub control boala și să-și îmbunătățească viața. Terapia și suportul psihosocial îi pot ajuta pe pacienți să învețe abilități sociale, să facă față stresului, să identifice semnele precoce de avertizare ale reapariției bolii și să prelungească perioadele de remisie.

De altfel, pentru multe persoane care au fost diagnosticate cu schizofrenie, sprijinul familiei este deosebit de important pentru sănătatea și bunăstarea lor. De asemenea, este esențial ca familiile să fie informate și sprijinite.

Optimismul este important și pacienții, membrii familiei și profesioniștii din domeniul sănătății mintale trebuie să fie conștienți de faptul că mulți pacienți au un curs favorabil al bolii, că provocările pot fi adesea abordate.

Viața de zi cu zi cu un pacient schizofrenic

Deși schizofrenia este o afecțiune cronică, există lucruri pe care pacienții le pot face pentru a-și îmbunătăți simptomele cu care se confruntă. Important ca pe tot acest parcurs pacientul să aibă pe cineva apropiat, care să-l ajute.

Dacă persoana iubită sau cineva din anturajul tău are schizofrenie, încurajează-l:

Să caute sprijin social: Încurajează-l să vorbească cu cineva, poate cu prietenii apropiați sau cu membrii familiei despre starea lui de sănătate. Împărtășirea provocărilor cu care se confruntă îi poate ajuta pe cei dragi să învețe să observe când simptomele se acutizează și când pacientul cu schizofrenie ar avea nevoie de sprijin suplimentar.
Nu doar ajutorul din partea celor dragi este important, ci și alăturarea unui grup de sprijin poate fi o modalitate de a învăța noi abilități și de a obține încurajare de la oamenii care-și împărtășesc experiențele.

Mituri despre schizofrenie

Există multe mituri care gravitează în jurul acestei afecțiuni. Iar oamenii de știință spun că:

Persoanele cu schizofrenie nu au o„personalitate divizată”. Acesta este un termen care nu descrie cu exactitate schizofrenia. Simptomele schizofreniei se referă mai mult la experiențele cuiva decât la personalitatea acestuia.
Persoanele cu schizofrenie nu sunt periculoase sau violente. Mai mult decât atât, majoritatea persoanelor cu schizofrenie nu comit acte violente. Unele cercetări sugerează că riscul poate fi puțin mai mare în rândul persoanelor care au acest diagnostic decât în rândul celor care nu au. Însă, potrivit statiscilor, anumiți factori, precum abuzul de droguri și alcool, sunt mult mai probabil să joace un rol important în actele violente ale acestor persoane. Persoanele cu schizofrenie sunt mai predispuse să fie victime decât să facă ele rău celor din jur.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
American Psychiatric Association - What is Schizophrenia?
https://www.psychiatry.org/patients-families/schizophrenia/what-is-schizophrenia
National Institute of Mental Health - Schizophrenia
https://www.nimh.nih.gov/health/topics/schizophrenia
Substance Abuse and Mental Health Services Administration - Schizophrenia
https://www.samhsa.gov/mental-health/schizophrenia

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...