Sănătatea mentală o influențează pe cea cardiovasculară [studiu]
Sănătatea mentală o influențează pe cea cardiovasculară [studiu]
Sănătatea mentală o influențează pe cea cardiovasculară [studiu]
Asociația Americană a Inimii (AHA) menționează într-o declarație științifică din 2021 că sănătatea mentală este o componentă importantă pentru sănătatea inimii, prevenirea și tratamentul bolilor cardiovasculare.
Chiar și atunci când medicii reușesc să colaboreze cu pacienții atât de bine încât sănătatea fizică a acestora să fie una cât mai bună, uneori pot trece cu vederea în mod involuntar sănătatea mentală. Însă profesioniștii din domeniul sănătății recunosc din ce în ce mai mult legătura dintre sănătatea mentală și bunăstarea fizică. Acest lucru ar putea duce la tratamente mai eficiente și la strategii de prevenire care să se concentreze asupra pacientului în ansamblu.
Pentru a aborda această problemă, Asociația Americană a Inimii, cu susținerea altor instituții de sănătate, a publicat o declarație științifică în jurnalul științific Circulation. Este despre o evaluare și un rezumat pentru 128 de studii referitoare la asocierea dintre sănătatea mentală și sănătatea cardiovasculară.
Impactul negativ al unei sănătăți mentale precare asupra corpului
Autorii declarației și-au început ancheta examinând conexiunea sănătății mentale cu bolile cardiovasculare, cercetând stresul cronic și traumatic, furia și ostilitatea, anxietatea, depresia și pesimismul. Analiza generală a datelor a arătat o creștere a neregulilor frecvenței cardiace, a citirilor tensiunii arteriale, a markerilor inflamatori și a fluxului sangvin redus către inimă asociat cu trăsăturile enumerate mai sus.
Persoanele cu tulburări de sănătate mentală sau extrem de stresate au fost, de asemenea, mai susceptibile de a avea boli cardiovasculare, diabet de tip 2, hipertensiune arterială, niveluri ridicate de colesterol și probleme legate de greutate.
În plus, autorii au descoperit că acești oameni erau mai predispuși să se angajeze în comportamente care afectează sănătatea, cum ar fi fumatul, sedentarismul, o alimentație nesănătoasă și nerespectarea prescripțiilor în ceea ce privește tratamentele medicamentoase.
Sănătatea mentală pozitivă îmbunătățește starea fizică
Echipa AHA a analizat, de asemenea, o serie de studii despre modul în care factorii psihologici pozitivi influențează sănătatea cardiovasculară. Participanții la studiu care au raportat un optimism mai mare, o serie de scopuri pe care doreau să le atingă, stări de fericire, atenție, satisfacție de viață, vitalitate emoțională și recunoștință pentru viața pe care o duceau au fost mai puțin susceptibili să treacă printr-un accident vascular cerebral și boli cardiovasculare și aveau un risc mai mic de deces prematur.
Mai exact, persoanele care au raportat o stare mentală pozitivă erau mai susceptibile să aibă tensiunea arterială mai mică, un control mai bun al glucozei, mai puține inflamații și colesterolul total mai mic.
În general, participanții la studiu sănătoși din punct de vedere mental au fost mai predispuși să se angajeze în comportamente benefice, cum ar fi să aibă niveluri mai ridicate de activitate fizică, să adopte obiceiuri alimentare sănătoase pentru inimă, să meargă regulat la controale medicale, să adere tratamentele recomandate de medici și să nu fumeze.
Conexiunea minte-corp este extrem de importantă
Analiștii au investigat, de asemenea, modul în care intervențiile pentru afecțiuni sau simptome psihologice au influențat rezultatele cardiovasculare și generale în ceea ce privește sănătatea.
Echipa de evaluare a analizat cercetările privind intervențiile utilizate pentru reducerea stresului, promovarea abilităților de gestionare a acestuia sau cultivarea bunăstării psihice. Cercetătorii au descoperit că, în studiile pe care le-au analizat, implicarea în terapia psihologică și în programe destinate conexiunii minte-corp a dus la o mai bună sănătate cardiovasculară și la o stare de mulțumire generală.
Programele eficiente în sprijinul sănătății psihice includ terapia cognitiv-comportamentală, psihoterapia, abordările de gestionare a îngrijirii colaborative, terapia de reducere a stresului și meditația.
Concluziile acestor analize arată bunăstarea unei persoane înseamnă mai mult decât simpla absență a bolilor; este un proces activ, îndreptat către o viață mai sănătoasă, mai fericită și mai plină de satisfacțiic, cu reducerea aspectelor negative are apar inerent de-a lungul vieții.
Cum îți poți îmbunătăți sănătatea mentală?
Învață să te apreciezi
Privește-te cu bunătate și cu respect și, chiar dacă te critici din când în când, nu exagera cu învinuirile la adresa propriei persoane. Fă-ți timp pentru hobby-urile tale și pentru a învăța ceea te interesează pentru a-ți lărgi orizonturile, orice ar înseamna acest lucru pentru tine. Poate vrei să îți cultivi o grădină de legume, să iei lecții de dans sau să înveți o limbă străină.
Ai grijă de corpul tău
A avea zilnic grijă de corpul tău îți poate îmbunătăți sănătatea mintală. Asigură-te că iei mese hrănitoare, că bei suficientă apă, că faci suficientă mișcare și că dormi destul. Evită fumatul, și, dacă obișnuiești să bei alcool, fă acest lucru cu măsură.
Înconjoară-te de oameni buni
Oamenii care au conexiuni familiale sau sociale puternice sunt, în general, mai sănătoși decât cei care nu au o rețea de sprijin. Fă-ți planuri cu persoane care îți sunt dragi și cu care te ajuți reciproc și, de asemenea, dacă ești o persoană sociabilă, caută activități unde poți întâlni oameni noi, cum ar fi la evenimente comunitare sau în grupuri de sprijin.
Ajută-i pe cei în nevoie
Oferă-ți timp și energie pentru a ajuta persoane defavorizate. Te vei simți bine din două motive: unu, pentru că le ești de folos unor persoane care nu se pot descurca singure și doi, pentru că a ajuta pe alții îți oferă o stare de bine și te ajută să fii mai empatic.
Caută metode de gestionare a stresului
Ne place sau nu, stresul face parte din viață, așa că, mai degrabă decât să scăpăm complet de el, putem să-l gestionăm cât mai eficient. Unele persoane pot constata că plimbările în natură le ajută să se deconecteze și să facă față mai bine stresului, altele se simt mai relaxate dacă citesc cărți sau dacă joacă diverse jocuri de societate în compania unor oameni dragi. Vezi ce funcționează pentru tine și pune în practică!
Stabilește-ți obiective realiste
Gândește-te ce vrei să realizezi personal și profesional și stabilește-ți pașii pe care consideri că ai nevoie să îi faci pentru a-ți atinge obiectivele. Fii realist în ceea ce privește construirea acestor scopuri și mijloacele de care dispui pentru realizare.
Fugi de monotonie
Deși rutinele ne fac mai eficienți și ne sporesc sentimentul și siguranță, micile schimbări de ritm ne pot însufleți. De exemplu, dacă obișnuiești să alergi, schimbă-ți într-o zi traseul. Sau, planifică o drumeție pentru weekend ori încearcă un restaurant nou.
Cere ajutor când ai nevoie
A căuta ajutor dacă te simți dărâmat din punct de vedere psihic sau incapabil să te bucuri de viață este un semn de forță, nu de slăbiciune. Multe tulburări mentale pot fi tratate cu succes prin terapie cognitiv-comportamentală, așa că nu te teme să ceri sfatul unui psihoterapeut.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Circulation - Psychological Health, Well-Being, and the Mind-Heart-Body Connection: A Scientific Statement From the American Heart Association
https://www.ahajournals.org/doi/10.1161/CIR.0000000000000947
1. Studiul „Psychological Health, Well-Being, and the Mind-Heart-Body Connection: A Scientific Statement From the American Heart Association”, apărut în Circulation ianuarie 2021;143:e763–e783, https://doi.org/10.1161/CIR.0000000000000947, autori: Glenn N. Levine, Beth E. Cohen et al.
University of Michigan - Ten Things You Can Do for Your Mental Health
https://uhs.umich.edu/tenthings
Te-ar mai putea interesa și...
