Proveniența halucinațiilor auditive din schizofrenie, detectată [studiu]

Un studiu¹ recent raportează că halucinațiile auditive, un fenomen în care oamenii aud voci sau alte sunete, apar când conectivitatea creierului este modificată între zonele de procesare senzorială și cognitivă.

Halucinațiile auditive, un fenomen în care oamenii aud voci sau alte sunete în absența stimulilor externi, sunt o caracteristică a schizofreniei și a altor tulburări neuropsihiatrice. Modul în care apar în creier nu a fost niciodată clar, dar noi cercetări indică următorul fapt: conectivitatea creierului modificată între zonele de procesare senzorială și cele de procesare cognitivă poate fi responsabilă.

Rezultatele acestui studiu demonstrează o dezvoltare aberantă a nucleilor talamici implicate în procesarea senzorială și un model imatur al conectivității talamo-corticale cu regiunile auditive ale creierului, afirmă oamenii de știință implicați în studiu.

Anomaliile din talamus, implicate în apariția halucinațiilor

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Folosind imagistica prin rezonanță magnetică (RMN), cercetătorii au comparat structurile creierului și conectivitatea lor la 110 subiecți sănătoși, dintr-un grup de control, și la 120 de subiecți cu o tulburare genetică, numită sindrom de ștergere 22q11.2 sau DS.

Persoanele cu această afecțiune prezintă un risc mult mai mare decât populația generală de a dezvolta schizofrenie și de a experimenta halucinații senzoriale. Se estimează că un procent dintre persoanele cu schizofrenie prezintă această tulburare.

Despre anomaliile din talamus, o regiune a creierului recunoscută drept poarta de intrare a informațiilor senzoriale care ajung la creier, se știa că sunt implicate în schizofrenie și halucinații. În studiul curent, autorii au căutat să analizeze mai exact modul în care talamusul și conexiunile sale cu alte zone ale creierului diferă la persoanele cu 22q11.2 DS - cu și fără halucinații auditive - față de cele din grupul de control. 

Pentru acest studiu longitudinal, cercetătorii au colectat scanări ale creierului la fiecare trei ani de la subiecți cu vârste între 8 și 35 de ani, fiecare primind între 1 și 4 scanări. Deși nici volumul total al talamusului și nici traiectoria sa de dezvoltare nu au diferit între 22q11.2 DS și subiecții de control, cercetătorii au descoperit diferențe în sub-nucleii talamici specifici. 

Nucleul geniculat medial și cel lateral (MGN, LGN), care sunt implicați în transmiterea informațiilor senzoriale auditive și vizuale, au fost mai mici la persoanele cu DS. În schimb, nucleii talamici care comunică cu cortexul frontal, implicat în funcții cognitive superioare, au fost mai mari la participanții la studiu cu DS decât la cei din grupul de control sănătos. În plus, alți nuclei talamici s-au dezvoltat diferit în cele două grupuri.

La evaluarea conectivității funcționale în creier, autorii au descoperit, de asemenea, că subiecții cu halucinații auditive aveau o conectivitate mai mare între MGN cu cortexul auditiv și alte zone de procesare a limbajului. Astfel, savanții postulează că o astfel de hiper-conectivitate ar putea sta la baza activării acestor zone auditive în repaus, ceea ce duce la halucinații.

Aceste descoperiri oferă o explicație mecanicistă a probabilității extreme de fenomene halucinatoare la tineri predispuși la psihoză cauzată de sindromul de ștergere 22q11.2, consideră cercetătorii. Mai departe, investigarea interacțiunilor de dezvoltare între talamus și cortex poate ajuta la identificarea de noi ținte pentru intervenție care vizează prevenirea apariției simptomelor psihotice la indivizii cu risc din cauza condițiilor genetice sau a statutului clinic de risc ultra-înalt.

Acest studiu asupra persoanelor cu DS poate oferi o perspectivă unică asupra modificărilor dezvoltării creierului care stau la baza dezvoltării simptomelor psihotice, precum și a altor probleme de dezvoltare și cognitive la acești tineri.

Cum se poate preveni schizofrenia

Deși nu există nicio modalitate dovedită de a preveni schizofrenia, dacă există în familie o persoană care suferă de schizofrenie, măsurile care se pot lua sunt următoarele:

Stai departe de droguri și alcool. Acest lucru este important mai ales pentru adolescenți, deoarece creierul lor se află în continuă dezvoltare. Adulții nu trebuie nici ei să apeleze la droguri, iar consumul de alcool va fi limitat la cel mult o băutură pe zi, pentru femei, și cel mult două băuturi pe zi, în cazul bărbaților. 

Evită situațiile abuzive sau traumatice. Este extrem de dificil ca, pe măsură ce înaintăm în viață, să nu ne regăsim măcar o dată într-o situație care să aibă efecte psihice nocive asupra noastră. Totuși, dacă te confrunți cu o situație traumatizantă (ai fost într-o relație abuzivă, ai suferit sau suferi de o boală gravă etc.), e necesar să soliciți ajutorul apropiaților și chiar ajutor specializat de la un psihoterapeut pentru a reveni pe linia de plutire.

Păstrează legături sociale puternice. Socializarea te ajută să îți menții stima de sine, să îți reduci stresul, să te distrezi și să nu te simți singur. Adolescenții, în special, ar trebui încurajați să se conecteze cu prietenii și să evite izolarea, la fel și vârstnicii, care tind să se izoleze din cauza afecțiunilor fizice sau a depresiei.

Învață să gestionezi stresul. Stresul continuu și anxietatea sunt nocive pentru sănătatea ta. Informează-te despre diversele metode de eliminare a stresului și pune în practică ce ți se potrivește.

Ai grijă de corpul tău. O alimentație echilibrată, bazată pe legume, fructe, pește și carne slabă de pasăre, alături de efectuarea exercițiilor fizice regulate te ajută să fii sănătos și în formă. În plus, apelează la complexe nutraceutice pentru sănătatea creierului, care conțin acizi grași Omega-3, luteină, zeaxantină și vitamine din complexul B. Un studiu sugerează că acizii grași Omega-3 (care se găsesc în uleiul de pește)  pot ajuta la prevenirea agravării afecțiunilor psihotice la adulți și ar putea chiar să prevină riscul de astfel de afecțiuni la copii.

Ia măsuri pentru a te proteja de răni la cap. De exemplu, poartă cască atunci când mergi cu bicicleta sau dacă faci sporturi de contact.

Dacă ai simptome care te îngrijorează, mergi la psiholog. Gândurile neobișnuite pot fi analizate de psiholog sau pacientul poate fi trimis la un psihiatru și tratat prin terapie cognitiv-comportamentală (un tip de consiliere). Acest tip de terapie îi ajută pe pacienți să recunoască tiparele negative ale gândirii și să vină cu noi moduri de a-și interpreta și rezolva problemele.

Dacă ai în familie pe cineva cu schizofrenie, nu înseamnă că vei dezvolta și tu boala. Aproximativ 85% dintre persoanele cu un istoric familial de schizofrenie nu dezvoltă și ele această afecțiune, spun statisticile.

 

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

 

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Biological Psychiatry - Abnormal Development and Dysconnectivity of Distinct Thalamic Nuclei in Patients With 22q11.2 Deletion Syndrome Experiencing Auditory Hallucinations
https://www.biologicalpsychiatrycnni.org/article/S2451-9022(20)30109-9/fulltext
1. Studiul „Abnormal Development and Dysconnectivity of Distinct Thalamic Nuclei in Patients With 22q11.2 Deletion Syndrome Experiencing Auditory Hallucinations”, apărut în Biological Psychiatry: Cognitive Neuroscience and Neuroimaging, 2020; DOI: 10.1016/j.bpsc.2020.04.015, autori: Valentina Mancini, Daniela Zöller, Maude Schneider, Marie Schaer, Stephan Eliez
Psychreg - How to Prevent the Development of Schizophrenia
https://www.psychreg.org/how-to-prevent-schizophrenia/

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0