Poate fi boala Parkinson depistata prin analizele de sange?

Un nou studiu sugereaza ca masurarea unei anumite proteine din sange ar putea sa-i ajute pe medici sa deosebeasca mai usor boala Parkinson de alte afectiuni similare.

 

Expertii in boala Parkinson au precizat ca posibila analiza de sange nu „este gata pentru utilizarea la scara larga”. Acestia au subliniat ca reprezinta un progres in descoperirea unei modalitati obiective de diagnosticare a bolii Parkinson si a afectiunilor similare, cunoscute ca afectiuni parkinsoniene atipice.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Boala Parkinson este o tulburare motorie, care afecteaza aproape 1 milion de persoane numai in Statele Unite, potrivit Fundatiei pentru Boala Parkinson. Cauza originala este neclara, iar aproximativ 15% dintre persoanele cu boala Parkinson au antecedente familiale ale afecțiunii, iar cazurile legate de familie pot rezulta din mutații genetice într-un grup de gene - LRRK2, PARK2, PARK7, PINK1 sau gena SNCA,

Adulții tineri suferă rareori de boala Parkinson. De obicei, începe la mijlocul vieții sau la sfârșitul vieții, iar riscul crește odată cu vârsta. De obicei, oamenii dezvoltă boala în jurul vârstei de 60 de ani sau peste aceasta varsta. pe masura ce boala progreseaza, celulele nervoase de la nivelul creierului, care produc dopamina, substanta chimica ce coordoneaza miscarea, mor. Prin urmare, pacientii au simptome, precum tremuraturi, amorteala la nivelul extremitatilor si probleme de echilibru si coordonare care se inrautatesc gradual de-a lungul timpului.

Cum se diagnosticheaza boala Parkinson

In prezent, nu exista analize de sange, scanare a creierului sau alte masuri obiective prin care sa se depisteze cu certitudine boala Parkinson, a spus James Beck, vicepresedinte in materie de probleme stiintifice de la Fundatia pentru Boala Parkinson. „In general, boala Parkinson se diagnosticheaza printr-un examen clinic”, a explicat Beck. Potrivit spuselor lui Beck, cel mai indicat ar fi un neurolog cu experienta in tulburarile motorii. „Dar chiar si medicii foarte bine pregatiti pun un diagnostic gresit in proportie de 10%.”, a mai spus acesta.

Desi nu există niciun test de laborator sau imagistic care să fie elocvent pentru un diadnostic clar pentru boala Parkinson,  în 2011, U.S. Food and Drug Administration a aprobat o scanare imagistică numită DaTscan, care  implică injectarea unei cantități mici de substanta radioactiva și o investigatie tip  scaner de tomografie computerizată cu emisie de foton unic (SPECT), similar cu un RMN.

Substantal se leagă de transmițătorii de dopamină din creier, arătând unde se află neuronii dopaminergici din creier, surse de dopamină; o pierdere de dopamină este ceea ce duce la Parkinson.

Rezultatele unui DaTscan nu pot arăta cu certitudine că aveți Parkinson, dar vă pot ajuta medicul să confirme un diagnostic sau să excludă o imitație a Parkinson.

La inceput, simptomele bolii Parkinson se pot asemana foarte mult cu simptomele parkinsoniene atipice sau APD, sustine Beck. APD sunt destul de rare si includ afectiuni precum paralizia supranucleara progresiva, sindromul corticobazal si atrofia sistemica multipla. Boala Parkinson si APD sunt boli incurabile, a caror progresie nu poate fi impiedicata.

 

 

Dar este important sa facem distinctia intre cele doua cat mai repede posibil, a spus principalul autor al studiului, dr. Oskar Hansson. Acesta este cercetator la Universitatea Lund din Suedia. Hansson a mai explicat ca acest lucru se datoreaza parcursului diferit al APD fata de cel al bolii Parkinson. „Pacientii diagnosticati cu APD au, în general, un prognostic mult mai rezervat, cu o progresie mai rapida a bolii si mai multe simptome invalidante.”, a spus acesta.

In plus, Hansson a subliniat ca simptomele acestora nu raspund, in general, bine la medicamentele care vizeaza dopamina, utilizate pentru controlarea bolii Parkinson. Este posibil ca pacientii cu APD sa aiba nevoie de ingrijire intensiva cu „o echipa de specialisti in tulburarile motorii”, a mai precizat acesta.

Noile studii

Noul studiu, publicat online  in revista Neurology s-a concentrat pe o proteina din sange, numita neurofilament - usor (NfL). Aceasta este un compenent al celulelor nervoase, eliberat atunci cand celulele respective mor. Cercetarile au aratat ca pacientii cu APD au inregistrat un nivel ridicat de NfL in lichidul spinal. Singura modalitate de testare este prin intermediul unei punctii lombare dureroase.

Echipa lui Hansson a dezvoltat recent un „test” ultrasensibil, care poate stabili nivelul de NfL din sange. Astfel, au analizat daca testul respectiv ar putea sa faca diferenta intre pacientii cu Parkinson si cei cu APD.

Pentru acest lucru, au studiat peste 500 de persoane din Suedia si Anglia. Participantii la studiu au fost impartiti in trei grupe. Primele doua grupe au inclus persoane sanatoase si pacienti au suferit de Parkinson sau APD intre 4 si 6 ani. A treia grupa a cuprins pacienti diagnosticati cu bolile respective mai recent, adica in ultimii trei ani.

 

 

Per ansamblu, studiul a aratat ca pacientii cu APD au inregistrat un nivel mai ridicat de NfL fata de pacientii cu Parkinson si de persoanele sanatoase.

Beck a subliniat ca analiza a parut mai exacta la pecientii care au suferit de aceste afectiuni pentru o perioada mai lunga. Pacientii respectivi au inregistrat o sensibilitate intre 80 si 82%, sensibilitate se refera la procentul de pacienti care au fost depistati „pozitiv”. In grupa pacientilor cu boala Parkinson sau ADP in faza incipienta, testul de sensibilitate a fost de 70%. Respectiva analiza de sange necesita ajustari si ar trebui studiata pe grupe mai mari de pacienti, a mai spus Beck. Iar pentru ca analiza sa fie utilizata in practica de zi cu zi, trebuie sa existe „un protocol standardizat” al manierei in care este realizata. „Cat de sigura este analiza, dintr-un loc in altul?” a intrebat Beck.

Hansson a ridicat aceeasi problema. Acesta a afirmat ca urmatorul pas ar fi „stabilirea unei valori-limita care sa poata fi folosita cu precizie in diverse laboratoare din lumea intreaga.” Nu este singurul studiu care a luat in calcul o analiza de sange pentru diagnosticarea bolii Parkinson. Potrivit spuselor lui Beck, studiile anterioare au avut ca obiectiv depistarea timpurie a bolii Parkinson.

Testul privind NfL este diferit, pentru ca vizeaza in mod specific deosebirea intre simptomele pacientilor cu Parkinson de cele ale pacientilor cu APD, atunci cand diagnosticarea este dificila.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Cat despre alte analize de sange, pana acum niciuna nu a fost relevanta. „Dar nu pentru ca nu s-ar fi facut suficiente incercari” a spus Beck. „Oamenii de stiinta cerceteaza diferite cai pentru a identifica o analiza sigura”.

Care sunt semnele timpurii ale bolii Parkinson?

Experții devin din ce în ce mai conștienți de simptomele Parkinson care preced manifestările fizice. Indicii despre boală care apar uneori înainte de simptomele motorii - și înainte de un diagnostic oficial - se numesc simptome prodromale. Acestea includ pierderea simțului mirosului, o tulburare de somn numită tulburare de comportament REM, constipație continuă care nu este explicată altfel și tulburări de dispoziție, cum ar fi anxietatea și depresia.

Cercetările asupra acestor și a altor simptome timpurii sunt promițătoare pentru teste și diagnosticare și mai sensibile.

De exemplu, cercetarea biomarkerilor încearcă să răspundă la întrebarea cine face boala Parkinson. Cercetătorii speră că, odată ce medicii pot prezice că o persoană cu simptome foarte timpurii va face în cele din urmă boala Parkinson, acei pacienți pot fi tratați corespunzător. Cel puțin, aceste progrese ar putea întârzia foarte mult progresia.

Prevenirea bolii Parkinson


Deoarece majoritatea cauzelor bolii Parkinson sunt necunoscute, nu există nici  tehnici specifice de prevenire. Cofeina și ceaiul verde vă pot reduce riscul de a dezvolta boala Parkinson. În plus, rămâneti activ și  faceti mișcare pentru a reduce riscul.

Limitarea lactatelor și a cărnii roșii poate ajuta, de asemenea. Mai mult, respectarea dietei mediteraneene poate reduce riscul de a face boala Parkinson. Această dietă se concentrează pe:

  • peşte
  • legume colorate si salate verzi
  • cereale integrale
  • fructe
  • ulei de masline
  • nuci
  • semințe

 

Sursa foto: Shutterstock

Comparing clinical features of young onset, middle onset and late onset Parkinson's disease, 2014 

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0