Osteocondrom: simptome, cauze și tratament
Ce este osteocondromul?
Osteocondroamele sunt leziuni comune benigne ale suprafeței osoase, care decurg în general din metafiza oaselor lungi. Leziunile sunt cel mai frecvent asimptomatice și găsite întâmplător, cu ocazia diverselor investigatii imagistice. Cu toate acestea, există câteva complicații bine documentate, inclusiv, dar fără a se limita la, fractură, formarea bursei, compresia neurovasculară și degenerarea malignă.
Osteocondromul, denumit și exostoză osteocartilaginoasă, este cea mai frecventă tumoare osoasă benignă. Osteocondromul poate apărea din orice os, dar tinde să apară în apropierea capetelor oaselor lungi. Cele mai frecvente locuri pentru aceste tumori sunt femurul distal, humerusul proximal și tibia proximală. Pot fi, de asemenea, în oase plate, cum ar fi iliu și scapula, și rareori afectează coloana vertebrală.
Osteocondroamele cauzează rareori fracturarea osului.
Cauze osteocondrom
Cauza dezvoltării osteocondromului solitar este în prezent necunoscută. Pe de altă parte, osteocondromul multiplu pare să aibă o legătură genetică, fiind moștenit în 70% din cazuri.
Osteocondromul primar se dezvoltă spontan, fără un eveniment precipitant, în timp ce osteocondromul secundar se poate dezvolta fie din cauza expunerii la radiații din copilărie, fie din cauza unor traumatisme (chirurgie sau fracturi Salter-Harris). Prevalența post-iradiere variază de la 6 la 24%, reprezentând astfel cea mai frecventă tumoră benignă indusă de radiații. Perioada de latență pentru osteocondromul post-radiere variază de la 3 la 17 ani
Prevalență osteocondrom
Oasele lungi constituie majoritatea cazurilor (50%), cu un raport de 2 la 1 extremitate inferioară la extremitatea superioară. Femurul este cel mai frecvent afectat os lung (30% din cazuri) cu leziuni distale mai frecvente decât cele proximale. Tibia și humerusul sunt următoarele cele mai comune oase lungi, fiecare constituind 10 până la 20% din cazuri. Implicarea proximală a tibiei este mai frecventă decât cea distală; prin urmare, osteocondroamele legate de genunchi sunt extrem de frecvente. Atunci când oasele plate (pelvis, scapula și coloana vertebrală) sunt implicate, continuitatea medulară este mai puțin evidentă pe radiografii, iar imagistica în secțiune transversală este adesea necesară pentru a caracteriza definitiv.
Osteocondromul se manifestă, în medie, la persoanele cu vârste cuprinse între 10 și 30 de ani și pot fi simple sau multiple. Aceste tumori reprezintă 10% -15% din toate tumorile osoase și 36% din toate tumorile osoase necanceroase. Osteocondromul solitar apare în mod egal la bărbați și femei, în timp ce osteocondromul multiplu afectează mai mult bărbații decât femeile.
Transformarea malignă de la osteocondrom la osteosarcom, adică de la forma necanceroasă la canceroasă, este posibilă atât în osteocondromul solitar, cât și în cel multiplu. Acest lucru se întâmplă în aproximativ 1% din cazurile de osteocondromul solitar și în circa 5-25% în osteocondromul multiplu.
Factori de risc osteocondrom
Osteocondroamele multiple tind să apară în cadrul membrilor familiei. Condrosarcomul malign secundar se dezvoltă la mai puțin de 1% dintre pacienții cu osteocondroame unice, dar la aproximativ 10% dintre pacienții cu osteocondroame multiple.
Pacienții cu osteocondroame ereditare multiple au mai multe tumori și sunt mai predispuși să dezvolte un condrosarcom decât pacienții cu un singur osteocondrom.
Așadar, ai șanse mai mari de a dezvlta osteocondrom, dacă:
• ești la vârsta copilăriei sau adolescenței – riscul de osteosarcom scade la vârsta mijlocie, dar crește din nou la adulții mai în vârstă (de obicei cu vârsta peste 60 de ani);
• ești mai înalt – copiii cu osteosarcom sunt, de obicei, înalți pentru vârsta lor; acest lucru sugerează că osteosarcomul poate fi legat de creșterea rapidă a oaselor;
• ești de sex masculin;
• ai alte persoane din familia ta cu aceleași probleme;
• ai multe osteocondroame pe oase –acestea sunt ereditare și rare;
• ai urmat un tratament cu radioterapie la nivelul oaselor pentru un alt cancer , astfel încât poți dezvolta, ulterior, osteosarcom în zona care a fost expusă radiațiilor;
• ai anumite boli osoase necanceroase, precum boala Paget a osului, osteocondroame multiple ereditare, displazia fibroasă;
• ai sindroame canceroase rare, moștenite, cum ar fi retinoblastomul ereditar, sindromul Li-Fraumeni, sindromul Rothmund-Thomson;
• ai alte afecțiuni rare, moștenite, inclusiv sindromul Bloom, sindromul Werner și anemia Diamond-Blackfan.
Simptome osteocondrom
Osteocondroamele sunt, de obicei, asimptomatice și se prezintă cel mai frecvent ca o umflătură nedureroasă lângă o articulație, de obicei genunchiul sau umărul. Alte simptome pot apărea și sunt de obicei asociate cu localizarea osteocondromului:
• amorțeală și furnicături;
• prinderea tendonului peste tumoră;
• limitare în mișcare;
• modificări periodice ale fluxului sângelui;
• pierderea pulsului la nivelul membrului afectat din cauza compresiei vasculare;
• schimbarea culorii membrelor afectate din cauza compresiei vasculare.
Diagnostic osteocondrom
Cel mai frecvent osteocondromul este diagnosticat cu ajutorul radiografiei. Totodată, medicul poate suspecta această boală, în timpul examinării fizice, pe baza creșterii osoase în exces care este vizibilă. Alte investigații implică efectuarea unui RMN, rezonanță magnetică nucleară, pentru a examina dacă cartilajul este sau nu prezent la suprafața exostozei sau în cazuri mai rare, efectuarea unui computer tomograf (CT) pentru a evalua prezența și caracteristicile fizice ale unui osteocondrom.
Diagnostic diferențiat osteocondrom
• mielopatie;
• radiculopatie;
• osteosarcom;
• osteomielită.
Tratament osteocondrom
Tratamentul variază de la pacient la pacient. În forma solitară, osteocondromul mic asimptomatic fără caracteristici imagistice suspecte necesită doar urmărire. Cu toate acestea, dacă leziunea devine simptomatică, este necesară o evaluare suplimentară cu imagistica în secțiune transversală.
Leziunile mari, simptomatice sau leziunile cu caracteristici imagistice suspecte, cum ar fi creșterea la un pacient matur scheletic, marginile neregulate sau indistincte, zonele focale de radiotransparente, eroziunile osoase sau distrugerea necesită rezecție chirurgicală. Nu este surprinzător, excizia leziunilor pedunculate este mai ușoară decât leziunile sesile.
După rezecție, există o rată de recurență de 2% raportată în literatură. Intervenția chirurgicală este mult mai frecventă la pacienții cu HME, atât datorită riscului crescut de transformare malignă, cât și a deformărilor osoase mai severe. Intervenția chirurgicală poate fi efectuată pentru corectarea sau îmbunătățirea deformărilor osoase asociate. Pacienții cuexostoză multiplă ereditară sunt supuși în medie a 2,7 proceduri chirurgicale.
Opțiunile privind tratamentul medical al osteocondromului sunt indicate numai dacă simptomele sunt prezente și depinde de o varietate de factori, inclusiv vârsta, severitatea, amploarea bolii și starea generală de sănătate a pacientului.
Tratamentul medical nu este de obicei indicat pentru osteocondrom, deoarece de cele mai multe ori starea este asimptomatică. Medicația pentru durere este utilizată numai dacă există simptome de acest fel. Observarea și monitorizarea periodică sunt foarte importante.
Dacă simptomele sunt prezente, medicul îți va prescrie și recomanda:
• analgezice;
• intervenție chirurgicală – excizia este necesară în cazul în care tumora comprimă un nerv sau un vas mare, provoacă durere (mai ales atunci când afectează mușchii și creează o bursă inflamatorie), deranjează creșterea sau dacă pe baza radiografiei poate sugera că se transformă în condrosarcom malign.
O tumoare mărită la un adult ar trebui să ridice îngrijorarea cu privire la condrosarcom și la posibila nevoie de excizie sau biopsie.
Tratament osteocondrom solitar
Osteocondrom solitar, în general, nu necesită intervenție chirurgicală și este, de obicei, monitorizat cu ajutorul razelor X efectuate cu regularitate. Operația este indicată numai atunci când exostozele au crescut complet și se observă un schelet matur la radiografie.
Așadar, intervenția chirurgicală poate fi luată în considerare atunci când:
• pacientul se confruntă cu durere odată cu desfășurarea de activități;
• există presiune asupra unui nerv sau a unui vas de sânge;
• este prezent un capac mai mare de cartilaj;
• creșterea oaselor s-a maturizat în întregime.
Tratament ostecondrom multiplu
Îndepărtarea chirurgicală nu este indicată în osteocondroame multiple decât dacă există simptome. Este foarte important să se monitorizeze mai multe osteocondroame. Dacă este indicată intervenția chirurgicală, tumora poate fi complet îndepărtată și poate fi necesară utilizarea unei proteze pentru a înlocui orice pierdere structurală.
Medicină alternativă osteocondrom
Medicina minte-corp (eng. mind-body medicine) este o formă de medicină complementară și alternativă, care are puține sau deloc efecte adverse și poate fi utilă în tratamentul cancerului.
Medicina minte-corp constă în terapii care implică capacitatea minții de a influența corpul și includ tehnici precum rugăciunea, hipnoterapia, meditația, imagistica, vizualizarea, muzica și terapia prin artă. Întrucât durerea este cel mai frecvent simptom al cancerului osos, aceste tehnici minte-corp pot fi utile în direcționarea atenției pacientului departe de durerea lor.
O altă abordare complementară și alternativă a medicinei, cunoscută sub numele de medicină energetică, se bazează pe câmpurile energetice care înconjoară și pătrund corpul. Acest stil de tratament include practici precum Reiki și Qigong.
Practicanții Reiki cred că corpul are o putere interioară care controlează starea de bine. Practicanții încearcă să acceseze acea putere, cu o atingere blândă, pentru a aduce vindecare.
Qigong, care implică meditație și respirație, ar ajuta la controlul inflamației, atunci când este utilizat cu tratament medical convențional. Acest lucru poate fi util pentru pacienții cu cancer osos, care suferă adesea de dureri și umflături în os sau în apropierea acestuia.
Un alt tip de tratament complementar implică manipularea corpului, utilizând tehnici chiropractice și manipulare osteopatică, o tehnică care implică mișcarea mușchilor și articulațiilor folosind presiune ușoară, întindere și rezistență. Mai excat, prin ajustarea manuală a corpului, pot fi ameliorate problemele. Terapia prin masaj este și aceasta frecvent utilizată pentru a ajuta la tratarea pacienților cu cancer. În cazul cancerului osos, trebuie făcută cu precauție, deoarece oasele fragile pot fi mai predispuse la fracturi sau luxații.
Fizioterapia este indicată cel mai frecvent în cazurile de osteocondrom postoperator pentru ca pacientul să îți recapete mobilitatea funcțională.
Cu toate acestea, discută întotdeauna cu medicul tău înainte de a urma orice tratament de acest fel!
Complicații osteocondrom
Printre posibilele complicații ale acestor leziuni se numără fracturile (majoritatea apar la nivelul genunchiului: femurul distal sau tibia proximală), leziunile vasculare (formarea pseudoaneurismului, care se întâmplă atunci când peretele unui vas de sânge este deteriorat) și complicațiile neurologice (compresia nervilor periferici, care implică coloana vertebrală sau regiunile periarticulare), formarea unei burse (săculeți care conțin lichid de la nivelul articulațiilor) și transformarea malignă a tumorii.
Alte complicații presupun:
• compresie vasculară;
• afectarea rădăcinilor nervilor spiniali și a măduvei spinării (radiculopatie secundară a tumorilor coloanei vertebrale și mielopatie secundară a tumorilor coloanei vertebrale);
• infarct;
• osteomielită (inflamația și distrugerea osoasă cauzată de bacterii, microbacterii sau fungi).
Cancerul osos: suplimente
Dacă tumora ajunge să devină malignă, pacienții pot aborda unele dintre deficiențele nutriționale luând suplimente alimentare.
Unele suplimente recomandate includ:
• multivitamine care conține vitaminele A, C, E, vitaminele din complexul B și minerale, cum ar fi magneziu, calciu, zinc și seleniu;
• acizii grași omega-3, cum ar fi uleiul de pește, care contribuie la întărirea imunității și scăderea inflamației;
• citrat de calciu și vitamina D pentru susținerea oaselor;
• un supliment probiotic pentru menținerea sănătății gastrointestinale.
Asigură-te, însă, că discuți medicul înainte de a începe să iei orice fel de suplimente!
Cancerul osos: dieta înainte de tratament
Dieta ta ar trebui să includă:
• alimente bogate în proteine, cum ar fi produse lactate, ouă, carne, pește, fasole, leguminoase, nuci;
• alimentele bogate în calorii, cum ar fi unt, produse lactate, sosuri pentru salate.
Cancerul osos: dieta în timpul tratamentului
Iată câteva sfaturi pentru a vă ajuta să mențineți o alimentație adecvată în timpul tratamentului:
• în cazul intervenției chirurgicale, corpul tău are nevoie de calorii și proteine suplimentare pentru a se vindeca și a-și reveni. Mănâncă cât de bine poți când ai poftă. Alege mese mici și gustări dese. Bea multe lichide pentru a preveni deshidratarea. Evită alimentele prăjite sau grase, deoarece acestea ar putea fi greu de digerat.
• când urmezi radioterapie, ar trebui să încerci să mănânci ceva cu cel puțin o oră înainte de fiecare tratament. Mâncă puțin și frecvent, mai degrabă decât să ai trei mese mari. Dacă tinzi să ai poftă de mâncare în anumite momente ale zilei, poți să iei masa cea mai importantă, îmbelșugată atunci.
• în cazul chimioterapiei, greața cauzată de medicamente poate face ca alimentația să fie dificilă. Evită alimentele prăjite sau grase. Proteinele pot oferi un puls de energie împotriva oboselii.
Cancerul osos: dieta după tratament
Medicul te poate ajuta să îți faci un plan alimentar sănătos, care să includă:
• cel puțin cinci până la șapte porții pe zi de fructe și legume;
• o mulțime de alimente bogate în fibre, cum ar fi pâinea cu cereale integrale și cerealele;
• mai multe alimente coapte sau la grătar decât mâncărurile prăjite;
• lapte și produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi;
• alcool doar ocazional!
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Merck Manual Professional Version: “Benign Bone Tumors and Cysts”, https://www.merckmanuals.com/professional/musculoskeletal-and-connective-tissue-disorders/tumors-of-bones-and-joints/benign-bone-tumors-and-cysts?redirectid=1128
Physiopedia: „Osteochondroma”, https://www.physio-pedia.com/Osteochondroma
NCBI: „Osteochondroma: ignore or investigate?”, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4487501/
American Cancer Society: „Osteosarcoma Risk Factors”, https://www.cancer.org/cancer/osteosarcoma/causes-risks-prevention/risk-factors.html
Everydayhealth: „Nutrition Tips for Bone Cancer Patients”, https://www.everydayhealth.com/bone-cancer/bone-cancer-nutrition-tips.aspx
Everydayhealth: „Complementary and Alternative Medicine for Bone Cancer”, https://www.everydayhealth.com/bone-cancer/bone-cancer-alternative-medicine.aspx
Te-ar mai putea interesa și...
