O moleculă arde grăsimea și scade rezistența la insulină [studiu]
O moleculă arde grăsimea și scade rezistența la insulină [studiu]
O moleculă arde grăsimea și scade rezistența la insulină [studiu]
Un studiu¹ recent a identificat un mic deconectant mitocondrial care micșorează cantitatea de grăsime corporală a șoarecilor, scade rezistența la insulină și are efecte benefice asupra stresului oxidativ și inflamației.
Obezitatea afectează 13% din populația globală și vine la pachet cu o varietate de boli interconectate, inclusiv boli cardiovasculare, diabet și boala ficatului gras, ceea ce face ca această afecțiune să fie una dintre cele mai dificile de tratat.
Deși obezitatea este o problemă de sănătate gravă, oamenilor le este greu să piardă în greutate și să se mențină. Dietele singure nu au mereu rezultatele scontate, așa că medicii recomandă și activitate fizică. Sportul, însă, vine și cu provocări pentru oase, mușchi și articulații. Pentru a menține sănătatea articulațiilor și a proteja cartilajele, e bine ca persoanele care fac mișcare multă să ia suplimente alimentare, cu ingrediente precum acizii grași Omega 3 sau extract din membrană de coajă de ou.
În plus, consideră oamenii de știință, o abordare farmacologică a obezității, prin utilizarea unor medicamente, ar putea fi de folos persoanelor care se confruntă cu această problemă.
O moleculă reduce cantitatea de grăsime corporală
Autorii studiului de față au identificat recent un mic deconectant mitocondrial, numit BAM15, care a scăzut cantitatea de grăsime corporală a șoarecilor fără a afecta aportul alimentar și masa musculară sau creșterea temperaturii corpului. În plus, molecula scade rezistența la insulină și are efecte benefice asupra stresului oxidativ și inflamației. Rezultatele, publicate în revista științifică Nature Communications, sugerează că există șanse pentru un viitor tratament al obezității, dar și pentru prevenirea obezității, a diabetului și a steatozei hepatice non-alcoolice.
Mitocondriile sunt considerate „stațiile de alimentare” ale celulei. În celulă se generează ATP, o moleculă care servește ca monedă energetică a celulei, care alimentează mișcarea corpului și alte procese biologice care ajută organismul să funcționeze corect.
Pentru a produce ATP, nutrimentele trebuie arse și trebuie stabilită o forță motrice protonică în mitocondrii. Aceasta este generată dintr-un gradient de protoni, unde există o concentrație mai mare de protoni în afara membranei interne și o concentrație mai mică de protoni în matrice sau spațiul din membrana internă. Celula creează ATP ori de câte ori protonii trec printr-o enzimă numită ATP-sintază, care este încorporată în membrană. Prin urmare, oxidarea nutrimentelor este cuplată la sinteza ATP.
Prin urmare, afirmă cercetătorii, orice lucru care scade forța protonică are potențialul de a crește respirația. Deconectantele mitocondriale sunt molecule mici care merg la mitocondrii pentru a ajuta celulele să respire mai mult. În mod eficient, acestea schimbă metabolismul în celulă, astfel încât să ardem mai multe calorii fără să facem exerciții fizice.
Deconectantele mitocondriale transportă protonii în matrice ocolind ATP-sintaza. Pentru a restabili gradientul, protonii trebuie exportați din matricea mitocondrială. Ca urmare, celula începe să ardă combustibil la niveluri mai mari decât cele necesare.
Molecula anti-grăsime are un profil bun de siguranță
Știind că aceste molecule pot schimba metabolismul unei celule, cercetătorii au vrut să se asigure că medicamentul atingea țintele dorite și că, înainte de toate, avea un profil bun de siguranță. Printr-o serie de studii efectuate pe șoareci, savanții au descoperit că BAM15 nu este toxic, nici chiar în doze mari și nici nu afectează centrul de sațietate din creier, care îi spune corpului dacă îi este foame sau nu.
În trecut, multe medicamente anti-grăsimi transmiteau organismului tău să nu mai mănânce. În consecință, pacienții mâncau mai mult ulterior. În studiile cu BAM15 realizate pe șoareci, animalele au mâncat aceeași cantitate ca și cele din grupul de control și au pierdut în continuare grăsime corporală.
Problema care apare, totuși, are legătură cu timpul de înjumătățire (durata în care un medicament este eficient) al BAM15. Acesta este relativ scurt la șoareci, dar pentru dozarea orală la oameni, timpul de înjumătățire optim este mult mai lung. Chiar dacă BAM15 are un potențial serios la animale, medicamentul nu va avea neapărat succes și în cazul oamenilor, cel puțin nu exact aceeași moleculă.
În esență, spun cercetătorii, în prezent se căută aproximativ același tip de moleculă, dar care să rămână în organism mai mult timp pentru a avea efect. Ei își propun să îmbunătățească modalitățile prin care corpul arde combustibil și prin care să contracareze capacitatea organismului de a păstra excesul de nutrimente odată cu înaintarea în vârstă.
Oamenii de știință încearcă să folosească deconectantele mitocondriale nu doar pentru tratamentul obezității. Moleculele au, de asemenea, un efect anti-oxigen unic, care poate reduce la minimum stresul oxidativ în organism, cel care duce în final la neurodegenerare și îmbătrânire. Dacă se minimizează îmbătrânirea, concluzionează cercetătorii, s-ar putea minimiza și riscul de boli precum Alzheimer sau Parkinson.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Science Daily - 'Fat burning' molecule has implications for treatment of obesity
https://www.sciencedaily.com/releases/2020/06/200608132539.htm
1. Studiul „Mitochondrial uncoupler BAM15 reverses diet-induced obesity and insulin resistance in mice”, apărut în Nature Communications, 2020; 11 (1) DOI: 10.1038/s41467-020-16298-2, autori: Stephanie J. Alexopoulos, Sing-Young Chen, Amanda E. Brandon et al.