Cu ce se ocupa neurologia si ce afectiuni poate diagnostica medicul neurolog
Cu ce se ocupa neurologia si ce afectiuni poate diagnostica medicul neurolog
Cu ce se ocupa neurologia si ce afectiuni poate diagnostica medicul neurolog
În anumite situații, medicul de familie îi poate da pacientului un bilet de trimitere la un medic neurolog. În acest articol vom explica ce este neurologia și ce afecțiuni tratează medicul neurolog.
Un medic neurolog are pregătire în afecțiunile sistemului nervos; acesta diagnostichează, tratează și gestionează tulburările creierului și ale sistemului nervos (creier, măduva spinării și nervi). Neurologul nu trebuie confundat cu neurochirurgul, acesta fiind un medic care efectuează intervenții chirurgicale asupra creierului, măduvei spinării și nervilor.
Neurologia și sistemul nervos
Așadar, neurologul este medicul care se specializează în tratarea afecțiunilor sistemului nervos. Acest sistem este alcătuit din două părți:
- sistemul nervos central - care include creierul și măduva spinării;
- sistemul nervos periferic - include toate celelalte elemente neurale, cum ar fi ochii, urechile, pielea și alți „receptori senzoriali”.
Simptomele care necesită, cel mai adesea, serviciile unui medic neurolog sunt:
- problemele de coordonare motorie
- slăbiciunea musculară
- o modificare apărută în simțul tactil
- confuzia
- amețeala
Pacienții care au probleme la nivelul simțurilor, cum ar fi cel tactil, vizual sau cel olfactiv fac parte dintre persoanele care pot avea nevoie de consultul unui medic neurolog, pentru că problemele legate de procesarea senzorială (informații primite de la simțuri) sunt uneori cauzate de afecțiunile sistemului nervos.
Afecțiuni diagnosticate de neurolog
Totodată, medicul neurolog este cel care poate consulta și diagnostica pacienții cu:
- crize convulsive, cum ar fi cei care au epilepsie
- accident vascular cerebral
- scleroză multiplă
- tulburări neuromusculare, cum ar fi miastenia gravis
- infecții ale sistemului nervos, printre care encefalită, meningită sau abcesele de la creier
- afecțiuni neurodegenerative, cum ar fi boala Lou Gehrig și maladia Alzheimer
- afecțiunile măduvei spinării, inclusiv bolile autoimune și cele inflamatorii
- durerea de cap, cum ar fi migrena și cefaleea de tip „cluster”.
Deoarece sistemul nervos este foarte complex, medicul neurolog se poate specializa pe o anumită zonă, iar în prezent există numeroase sub-specializări care intră sub ramura neurologiei, cum ar fi medicină neuromusculară, îngrijirea pacientului neurocritic, neuro-oncologie, neurologie geriatrică, neurologie pediatrică, neuroradiologie-intervențională.
Ce alte afecțiuni poate diagnostica medicul neurolog?
Medicul neurolog tratează tulburările care afectează creierul, măduva spinării și nervii, cum sunt cele de mai jos:
- boli cerebrovasculare, așa cum este atacul cerebral (accidentul vascular cerebal)
- boli demielinizante ale sistemului nervos central, cum este scleroza multiplă
- tulburări de tipul durerii de cap
- infecții ale creierului și ale sistemului nervos periferic
- tulburări motorii, ca de exemplu boala Parkinson
- afecțiunile neurodegenerative (boala Alzheimer, boala Parkinson, scleroza laterală amiotrofică)
- tulburări neurologice cu convulsii recurente (epilepsia)
- traumatismele și tulburările măduvei spinării
- tulburări de limbaj și tulburări de vorbire
- durere de spate
- tumori pe creier
- neuropatie periferică
- compresie nervoasă (când există presiune pe un nerv periferic)
- crize convulsive
- tremor (mișcări incontrolabile)
Medicii neurologi nu efectuează intervenții chirurgicale, cu alte cuvinte, ei nu operează pacienții. Medicul neurolog este un specialist cu o pregătire avansată în domeniu, în diagnosticarea și tratarea afecțiunilor creierului, măduvei spinării, nervilor și mușchilor; dacă unul dintre pacienții unui medic neurolog are nevoie de o operație, el va fi văzut de un neurochirurg.
Ce presupune examinarea neurologică?
Atunci când pacientul merge la cabinetul neurologului, medicul va discuta cu persoana despre istoricul medical și despre simptomele sale. Totodată, va efectua examinarea neurologică, ce are în prim plan creierul și nervii. Medicul va verifica în timpul consultului statusul de sănătate mintală, vorbirea, vederea, stabilitatea, coordonarea, reflexele și simțurile (recepțiile fiziologice cu ajutorul sistemului senzorial).
Un examen neurologic constă într-un examen fizic pentru a identifica semnele tulburărilor care afectează creierul, măduva spinării și nervii. Fiecare examen neurologic este diferit în funcție de simptomele pacientului, dar toate includ o serie de pași prin care se evaluează funcționarea sistemului nervos.
Așadar, testele evaluează starea mentală (cogniția) și vorbirea, funcția nervilor cranieni (nervii capului și feței), forța, coordonarea și tonusul muscular, reflexele, percepția senzațiilor în diferite părți ale corpului la stimulare diferită, cum ar fi atingerea și vibrația, mersul și mobilitatea, starea coloanei vertebrale. După o leziune cerebrală traumatică, de exemplu, se verifică și nivelul de conștiență.
Cum se efectuează un examen neurologic?
Evaluarea începe cu o discuție despre simptome, inclusiv de cât timp le are pacientul și modul în care îi afectează viața de zi cu zi, dar și despre orice alte probleme medicale ale acestuia. Apoi, urmează examenul fizic pentru a testa unul sau mai multe aspecte ale funcționării sistemului nervos al pacientului.
Testarea stării mentale (cogniția)
Testarea cogniției oferă informații utile despre gândire, memorie și starea emoțională. Pacientului i se poate cere să răspundă la întrebări despre dată, oră și locație, să numere cu voce tare, să descrie cum se simte sau să repete o scurtă secvență de cuvinte.
Evaluarea nervilor cranieni
Nervii cranieni permit creierului să comunice cu partea superioară a corpului. Această evaluare ajută la identificarea tulburărilor care afectează anumite zone ale creierului și poate implica testarea mișcărilor feței, ochilor și limbii, testarea pupilelor și a vederii, testarea auzului și a mirosului.
Analizarea mișcării, coordonării și echilibrului
Aceste teste evaluează comunicarea creierului cu mușchii care contribuie la mișcări, la statul în picioare și la îndeplinirea unor sarcini simple. Medicul îi poate cere pacientului să închidă ochii și să-și atingă nasul cu degetul, să își miște brațele și picioarele, să își scrie numele, să meargă în linie dreaptă sau să pășească pe călcâie ori pe vârfuri.
Testarea reflexelor
Neurologul poate testa răspunsul automat la anumite declanșatoare, pentru a afla cât de bine comunică nervii dintre creier și corp. Aceste teste pot implica stimularea tălpii piciorului, lovirea genunchiului sau a altor tendoane cu un ciocan de cauciuc pentru a vedea dacă membrul respectiv se mișcă, atingerea pielii de pe abdomen pentru a vedea dacă mușchii abdominali se strâng.
Examinarea senzorială
Această parte a examenului fizic efectuat de medicul neurolog evaluează capacitatea pacientului de a percepe durerea, temperatura și alte senzații. Medicul îi poate cere persoanei să închidă ochii și să își miște degetele de la picioare, îi poate pune obiecte calde sau reci pe piele, poate atinge ușor zone de piele cu un tampon de bumbac pentru a afla dacă pacientul îl simte și, de asemenea, poate atinge diverse zone ale corpului cu un ac.
Verificarea nivelului de conștiență
Dacă pacientul nu este pe deplin conștient, acest tip de testare evaluează activitatea creierului, capacitatea de a finaliza comenzi de bază (scala de comă Glasgow sau scorul Glasgow), cum ar fi: mișcare la comandă, deschiderea ochilor, vorbirea.
Evaluarea sistemului nervos autonom
Sistemul nervos autonom controlează funcții vitale precum respirația și tensiunea arterială. În această parte a examenului, medicul poate întreba pacientul despre controlul intestinului și vezicii urinare, îi poate verifica tensiunea arterială în diferite poziții și, dacă este necesar, poate efectua și alte teste.
Ce alte teste poate solicuta medicul neurolog?
Testele neurologice obișnuite includ:
Angiografie
Angiografia poate arăta dacă vasele de sânge din creier, cap sau gât sunt blocate, deteriorate sau anormale, detectând anevrisme și cheaguri de sânge.
Biopsie
O biopsie este îndepărtarea unei bucăți de țesut din corp. Biopsiile pot fi luate din țesutul muscular, nervos sau cerebral.
Analiza lichidului cefalorahidian
Acest test implică îndepărtarea unei probe din lichidul care înconjoară creierul și măduva spinării și poate detecta dovezi de sângerare cerebrală, infecție, scleroză multiplă și boli metabolice.
Electroencefalografie (EEG)
Acest test măsoară activitatea electrică a creierului și este utilizat pentru a ajuta la diagnosticarea convulsiilor și infecțiilor (cum ar fi encefalita), leziuni cerebrale și tumori.
Electromiografie (EMG)
Acest test înregistrează activitatea electrică în mușchi și este utilizat pentru a diagnostica tulburările nervoase și musculare, compresia rădăcinii nervoase spinale și tulburările neuronului motor, cum ar fi scleroza laterală amiotrofică.
Electronistagmografie (ENG)
Acest grup de teste este utilizat pentru a diagnostica mișcarea involuntară a ochilor, amețelile și tulburările de echilibru.
Mielografie
Acest test ajută la diagnosticarea tumorilor spinării și măduvei spinării și a herniei de disc și a fracturilor.
Polisomnografie
Acest test măsoară activitatea creierului și a corpului în timpul somnului și ajută la diagnosticarea tulburărilor de somn.
Tomografie cu emisie de pozitroni (PET)
Acest test imagistic poate detecta tumori sau poate fi folosit pentru a evalua epilepsia, tumorile cerebrale, demența și boala Alzheimer.
Tomografie computerizată cu emisie de un singur foton (SPECT)
Acest test imagistic poate diagnostica tumorile, infecțiile și poate evalua localizarea convulsiilor, a bolilor degenerative ale coloanei vertebrale și a fracturilor de stres.
Termografie
Acest test măsoară schimbările de temperatură în corp sau în anumite organe și este utilizat pentru a evalua sindroamele dureroase, tulburările nervilor periferici și compresia rădăcinii nervoase.
De asemenea, neurologul poate solicita examene imagistice precum tomografie computerizată (CT), imagistică prin rezonanță magnetică (RMN), radiografii și ecografii.
Când ar trebui făcută o programare la neurolog?
Dacă mergi la medicul de familie având unele dintre simptomele următoare, acesta îți poate da trimitere la neurologie:
- Tulburări de memorie
- Pierderea cunoștinței
- Convulsii
- Tulburări ale gustului sau mirosului
- Probleme de vedere
- Senzații de amorțeală și furnicături
- Asimetrii faciale (pleoapă căzută, zâmbet doar pe o parte a gurii)
- Vertij, tinitus, surditate
- Dificultate la înghițire, răgușeală, dificultate în a ridica din umeri sau a întoarce gâtul, dificultăți la mișcarea limbii
- Slăbiciune musculară, crampe, spasme
- Arsură sau durere asemănătoare unui șoc electric în orice parte a corpului
- Dureri de gât sau de spate, cefalee
- Dezechilibru în timpul mersului
- Tremurături
- Încetineală în mișcări
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
American Academy of Neurology – What is a neurologist?
https://www.aan.com/tools-resources/what-is-a-neurologist
Cleveland Clinic - Neurologist
https://my.clevelandclinic.org/health/articles/22277-neurologist
Te-ar mai putea interesa și...
![Traiul în zone aglomerate crește riscul de boli neurologice [studiu]](https://img.gs/shcfmqtrbf/798x531/https://doc.ro/uploads/photos/aglomerație-scleroză-multiplă.jpg "Traiul în zone aglomerate crește riscul de boli neurologice [studiu]")
