Modificarile gingiei: ce afectiuni poate indica o gingie inflamata?
Modificarile gingiei: ce afectiuni poate indica o gingie inflamata?
Modificarile gingiei: ce afectiuni poate indica o gingie inflamata?
Afecțiunile gingiei sunt diverse - gingivită, parodontită, abces - și pot varia de la probleme ușoare, reversibile, la boli severe care afectează țesutul gingival și chiar structura osoasă. Discutăm în acest articol despre modificările gingiei și ce să faci în caz de gingie inflamată.
Sănătatea dinților și a gingiilor este foarte importantă în primul rând pentru a putea mânca așa cum trebuie, dar și pentru a contribui la sănătatea generală a organismului. Dacă observi simptome neobișnuite la nivelul gingiilor, cum ar fi o gingie inflamată, este esențial să mergi la un medic stomatolog pentru un diagnostic corect și tratament adecvat.
De ce este importantă sănătatea orală?
O igienă orală bună previne apariția cariilor, bolilor gingivale și pierderii dinților. Problemele dentare netratate pot duce la dureri, dificultăți de masticație și vorbire. Afecțiuni precum diabetul, bolile cardiovasculare și cele pulmonare pot fi agravate de infecțiile orale cronice, iar starea de gingie inflamată precum în caz de parodontită poate crește riscul de atac de cord sau accident vascular cerebral din cauza bacteriilor care intră în sânge.
Mai mult decât atât, un zâmbet frumos și o respirație proaspătă contribuie la încrederea în sine și la relații sociale mai bune, pe când dinții deteriorați sau lipsa acestora și mirosul neplăcut al respirației cauzat de problemele gingivale pot influența negativ interacțiunile sociale.
Nu mai puțin important, îngrijirea preventivă este mai accesibilă decât tratamentele complexe, cum ar fi implanturile dentare sau chirurgia parodontală. Vizitele regulate la dentist și igiena orală corectă reduc riscul de tratamente costisitoare.
Cum se prezintă gingia sănătoasă?
Gingia adultului în condiții de sănătate acoperă asul alveolar și rădăcinile dinților până la limita ditre coroană și rădăcină, limită numită joncțiune smalț - cement. Țesutul gingival prezintă o consistență fermă la nivelul osului și ușor moale la nivelul porțiunii terminale care acoperă coroana dinților, numită margine gingivală liberă și la nivelul papilei interdentare reprezentând gingia dintre doi dinți vecini.
Forma gingiei este dată de suprafața osului și a rădăcinilor pe care este situată. O altă caracteristică importantă care indică starea de sănătate gingivală este aspectul cunoscut sub numele de „gravură punctată” sau „coajă de portocală” reprezentând mici depresiuni care fac legătură dintre os și gingia acoperitoare.
Culoarea gingiei lipsită de inflamație și în absența unor boli generale este roz deschis, dar poate varia în funcție de fiecare individ, fiind în strânsă legătură cu pigmentarea cutanată (culoarea pielii). Există o colorație maronie, fiziologică a gingiei dată de melanină, pigmentul brun responsabil de colorația normală a pielii gingiei. Acest pigment este prezent la toți indivizii, fiind în cantitate crescută la persoanele de culoare la care se observă colorație melanică a gingiei.
Afecțiuni ale gingiei
După ce am vorbit despre gingii sănătoase, să trecem și la cele problematice. De multe ori, un simplu control stomatologic poate detecta boli generale cu semne clinice date de modificările de culoare, aspect, consistență ale gingiei.
Gingivita
În gingivită, care se prezintă ca gingie inflamată, culoarea acesteia se modifică din roz deschis în diferite nuanțe de roșu, în functie de perioada de inflamație și anume roșu aprins în gingivită acută până la roșu cărămiziu la gingivită cronică sau chiar parodontită marginală cronică profundă, aceasta din urmă reprezentând stadiul următor al gingivitei. Alte modificări care apar în gingivită sunt creșterea de volum a gingiei, această pierzând aspectul caracteristic de coajă de portocală, fiind moale, friabilă.
Gingivita de sarcină
Femeile gravide pot prezenta de asemenea gingie inflamată cunoscută sub numele de gingivită de sarcină de culoare roșie, având o creștere a gingiei care poate uneori să acopere coroana dinților.
Gingie înroșită corelată cu alte boli
Multe dintre afecțiunile generale precum diabetul, leucemia, anemia și alte boli sangvine pot cauza modificări de culoare a mucoasei orale, inclusiv la nivelul gingiei. Prezența unei gingii roșii poate ridica suspiciunea unei boli sistemice. Culoarea roșu poate să fie prezentă sub diferite nuanțe de la roșu aprins la roșu violet în diabet și leucemie. La polul opus, o gingie palidă, albicioasă, poate să apară în anemie.
Stări fiziologice precum pubertatea, sarcina, menopauza pot să producă modificări la nivelul gingiei datorită nivelului de hormoni. În timpul perioadei de pubertate gingia este roșie, sângerândă, crescută, aceasta datorându-se și inflamației cauzate de acumularea de placă bacteriană.
Există cazuri de alergii la medicamente, alimente, gumă de mestecat în care întreaga gingie cuprinzând și mucoasa obrajilor este roșu aprins. De asemenea sunt cunoscute intoxicații cu substanțe precum mercur, cupru în care gingiile prezintă peteșii violet, brune.
Parodontita
Aceasta este o formă avansată a gingivitei, care duce la deteriorarea țesutului gingival și a osului din jurul dinților și apare din cauza inflamației prelungite netratate. Ca simptome, parodontita se manifestă prin retracție gingivală, pierdere de os, mobilitate dentară și respirație urât mirositoare.
Abcesul gingival
Abcesul este o colecție de puroi cauzată de infecții bacteriene, din cauza unor resturi alimentare prinse sub gingii sau dinți afectați. Se manifestă prin durere intensă, gingie inflamată în locul respectiv și febră.
Retracția gingivală
Retragerea gingiei de pe dinte, expunând rădăcina acestuia, este cauzată de periajul agresiv, boala parodontală sau o predispoziție genetică. Ca simptome, menționăm sensibilitatea dentară și aspectul alungit al dinților.
Hiperplazia gingivală
Creșterea excesivă a țesutului gingival se numește hiperplazie gingivală și este cauzată de medicamente (antiepileptice, imunosupresoare), inflamații cronice sau predispoziție genetică. La persoanele cu această afecțiune, gingiile devin prea mari, acoperind dinții.
Gingivostomatita
O gingie inflamată asociată cu leziuni dureroase în gură, cauzată adesea de infecții virale sau bacteriene (virusul Herpes Simplex sau bacterii) se numește gingivostomatită. Se manifestă prin gingii dureroase, ulcere și febră.
Leziunile precanceroase
Uneori, pot să apară modificări anormale ale țesutului gingival care pot progresa spre cancer, care au drept cauză fumatul, consumul de alcool sau iritațiile cronice. Acestea sunt caracterizate prin plăgi care nu se vindecă și modificări ale culorii gingiei.
Modificări gingivale pot apărea și în cazul lucrărilor protetice incorect adaptate la nivelul coletului dintelui. În cazul unor astfel de situații, pacientul trebuie să știe că rezolvarea vine odată cu îndepărtarea și refacerea lucrărilor protetice.
Pentru detectarea și diagnosticarea uneia din situațiile mai sus menționate, trebuie să se efectueze cu regularitate controale stomatologice.
Cum se tratează afecțiunile gingiei?
Tratamentul afecțiunilor gingivale depinde de severitatea și tipul afecțiunii, dar scopul principal este eliminarea cauzei inflamației și prevenirea complicațiilor.
Pentru gingivită, tratamentul la domiciliu presupune periaj corect de două ori pe zi cu o periuță moale, utilizarea aței dentare zilnic pentru a elimina resturile alimentare și clătirea cu apă de gură antibacteriană. Tratamentul profesional include detartraj și periaj profesional pentru a elimina placa și tartrul și instruirea pacientului în tehnici corecte de igienă orală.
În ce privește parodontita, tratamentul nechirurgical presupune detartraj profund, cu eliminarea tartrului de sub linia gingivală, netezirea rădăcinilor dentare pentru a preveni reatașarea bacteriilor și antibiotice locale sau sistemice pentru a combate infecțiile. Tratamentul chirurgical (în cazuri avansate) presupune chiuretaj gingival pentru îndepărtarea țesutului bolnav, chirurgie cu lambou, adică ridicarea gingiei pentru a curăța profund rădăcinile și osul și grefe de țesut gingival - corectarea retracției gingivale prin adăugarea de țesut sănătos.
În caz de abces gingival, acesta este drenat pentru a se elimina puroiul și se recomandă de către medic un antibiotic pentru a controla infecția. Când cauza abcesului este un dinte afectat, este nevoie și de tratarea acestuia.
Pentru a trata retracția gingivală, va fi nevoie de modificarea obiceiurilor, cum ar fi periajul mai delicat și utilizarea unei periuțe de dinți cu peri moi. Poate fi nevoie și de tratament chirurgical - grefe gingivale pentru a acoperi rădăcinile expuse și ajustări ortodontice pentru alinierea dinților.
Pentru a trata hiperplazia gingivală, se va ajusta sau schimba medicația, dacă este posibil, în urma sfătuirii cu medicul curant și se poate apela și la chiuretaj gingival sau gingivectomie pentru îndepărtarea țesutului în exces.
Tratamentul simptomatic în gingivostomatită implică clătiri cu apă sărată sau soluții antiseptice și medicamente analgezice pentru durere. Tratamentul specific poate include antivirale, dacă afecțiunea este cauzată de virusul Herpes Simplex sau antibiotice, dacă există suprainfecție bacteriană.
Leziunile precanceroase au nevoie de biopsie, pentru a confirma sau exclude un diagnostic de cancer, iar dacă acesta este detectat, se recomandă tratament oncologic: radioterapie, chimioterapie sau intervenție chirurgicală, în funcție de caz.
Ca îngrijire complementară pentru toate afecțiunile gingivale sunt indicate evitarea fumatului, care încetinește vindecarea, o alimentație bogată în vitamine (mai ales vitamina C) pentru a susține regenerarea țesutului gingival și control regulat la medicul dentist pentru monitorizarea evoluției și prevenirea recidivelor.
În concluzie, deși tratamentele sunt eficiente, prevenția afecțiunilor gingivale este mult mai simplă. O igienă orală riguroasă, vizite regulate la dentist și o alimentație echilibrată pot reduce semnificativ riscul apariției afecțiunilor gingivale. Vitamina C ajută la repararea țesutului gingival și la reducerea inflamației, deci e bine să consumi des portocale, kiwi, căpșuni, ardei roșu, broccoli și gutui. Calciul din brânzeturi, legume frunzoase și migdale întărește dinții și oasele care susțin gingiile, iar vitamina D din peștele gras (somon, macrou, hering), ouă și ciuperci facilitează absorbția calciului și reduce inflamația.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Cleveland Clinic - Gingivitis
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/10950-gingivitis-and-periodontal-disease-gum-disease
Johns Hopkins Medicine - Periodontal Diseases
https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/periodontal-diseases
Te-ar mai putea interesa și...
