Izolarea socială îndelungată poate duce la probleme de sănătate

Pentru majoritatea dintre noi, a trecut mai bine de o lună de când am intrat în autoizolare, rupându-ne de tot ce ține de rutina cotidiană, precum mersul la serviciu, ieșitul în oraș și plecatul în vacanțe sau la părinți și bunici. 

În contextul pandemiei mondiale, viața s-a schimbat în mod radical, iar distanțarea socială a devenit un lucru la ordinea zilei, peste tot în lume. Cu toate acestea, deși păstrarea distanței ne poate proteja de o posibilă infectare, s-au remarcat și consecințe negative, la nivel psihic, în urma izolării sociale în masă.

Potrivit lui Sha-Rhonda Green, terapeut licențiat și lector la Universitatea Alabama, este o diferență contrastantă între autoizolarea voluntară și cea impusă de autorități, pe care o trăim în prezent. 
Așadar, în această perioadă, foarte mulți oameni se simt însingurați și copleșiți de presiunea financiară, a întreținerii locului de muncă, fie remote sau nu, și de controlarea tuturor resurselor care întrețin bunăstarea psihică și fizică umană. Omul are nevoie de interacțiune fizică, directă cu alte persoane, iar contextul virtual, facilitat prin apeluri și conferințe video, nu este suficient pentru a înlocui intimitatea unei interacțiuni față în față. 

Rhonda Green avertizează și în privința intensificării sentimentului de singurătate, în urma distanțării sociale, deoarece aceasta nu a fost autoimpusă, ci dictată de o autoritate mai mare. Acest sentiment de voință impusă în mod forțat poate duce la dezechilibre emoționale, în special în rândul persoanelor hipersensibile din punct de vedere afectiv.  

Este, prin urmare, un moment bun să luăm aminte la un citat din Originea Speciilor a lui Charles Darwin, conform căruia specia supraviețuitoare oricărei schimbări majore de mediu nu este cea mai intelectuală sau cea mai puternică, ci este specia cea mai capabilă de adaptare la noile condiții impuse de schimbare. 

Așadar, în contextul actual, persoanele care nu reușesc să se adapteze noilor condiții se confruntă cu diverse probleme, precum dereglarea ritmului circadian, oscilații în greutatea corporală, depresie, anxietate și iritabilitate, tulburări cognitive (probleme de memorie, deficit de atenție, etc.) sau carențe ale sistemului imunitar.  

Lumina solară, aerul proaspăt, aportul de vitamina D și secreția de endorfine, eliberată prin mișcare fizică, sunt factori care pot ajuta în contracararea efectelor distanțării sociale. De asemenea, o rutină bine stabilită poate ajuta în atenuarea sentimentului de anxietate, deoarece deținerea controlului, oricânt de mic, asupra situației în care ne aflăm (ce mâncăm, când facem sport, când ne relaxăm, etc.) oferă un grad de siguranță și, prin urmare, de liniște sufletească.  

Intensificarea simptomelor bolilor psihice

Green atrage atenția și asupra exacerbării simptomelor clinice, în rândul persoanelor care suferă de tulburări psihice, din cauza izolării. Acest aspect nu trebuie neglijat, deoarece implică și riscul de suicid, în cazul persoanelor cu afecțiuni mai grave. Dacă ai în preajmă persoane care suferă de tulburări psihice, este foarte important să păstrezi contactul regulat, pentru a le monitoriza starea și a preîntâmpina un posibil incident. 

Distanțarea socială la adolescenți

 
 

O atenție specială trebuie acordată adolescenților, care pot resimți această perioadă mult mai intens și, prin urmare, suferi mai mult. Apartenența și interacțiunea socială sunt două aspecte esențiale ale adolescenței, de care tinerii sunt, acum, privați, iar acest lucru își poate spune cuvântul în parcursul lor de dezvoltare.   

Trebuie să ținem cont că interacțiunea adolescenților cu persoane din afara cercului familial îi ajută să își contureze identitatea, gândirea logică, principiile morale și aspirațiile de viitor. Feedback-ul primit strict din partea familiei, în coconul căminului, nu este suficient pentru dezvoltarea uniformă a identității adolescentului, iar, din acest punct de vedere, el are de suferit în această perioadă. 

Green atrage atentia asupra faptului că adolescența nu se încheie la 18 ani, ci în jurul vârstei de 23. Cât timp merg la școală, tinerii se pot distanța de părinți și pot învăța să se bazeze pe forțele proprii pentru a rezolva  diverse situații. În prezent, ei nu se bucură de acest context, ceea ce le poate afecta spiritul întreprinzător și puterea de discernământ. 

Pentru a depăși cu brio această perioadă, adolescenților li se recomandă conectarea frecventă cu prietenii și colegii, prin canalele social media sau apeluri video, dar și hrănirea spiritului civic, prin întreprinderea de acțiuni umanitare și de voluntariat, în limita siguranței personale.

 

 

 

Sursă foto : Shutterstock
Bibliografie:
Medical Express - Long social isolation can lead to poor health
https://medicalxpress.com/news/2020-04-social-isolation-poor-health.html?utm_source=nwletter&utm_medium=email&utm_campaign=daily-nwletter

 

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0