

Iridociclita (uveita anterioara), afectiunea care iti poate pune vederea in pericol
Iridociclita (uveita anterioara), afectiunea care iti poate pune vederea in pericol
Iridociclita (uveita anterioara), afectiunea care iti poate pune vederea in pericol
Iridociclita este o inflamatie a irisului (partea colorata a ochiului)si a corpului ciliar (o structura din interiorul ochiului). Afectiunea fiind relativ frecventa, este important sa o diagnosticam la timp si sa o tratam corespunzator.
Cauzele uveitei anterioare
Boala are cauze multiple, uneori dificil de determinat: o infectie bacteriana de vecinatate (abces dentar, sinuzita) sau la distanta (tuberculoza, sifilis), infectie virala (herpes, zona zoster), dar si parazitara (Toxocara, Toxoplasma). Bolile inflamatorii sistemice (boala Chron, colita ulcerativa) si afectiunile autoimune (spondilita ankilozanta, boala Behcet, sarcoidoza) sunt o alta categorie de boli care pot avea printre manifestari si iridociclita.
Intr-o proportie mare de cazuri, cauzele raman nediagnosticate.
Cum se manifesta?
De cele mai multe ori, pacientul se prezinta la medic pentru ochi rosu, dureros, uneori insotit de o scadere de acuitate vizuala. Fotofobia (sensibilitatea la lumina) si miodezopsiile (“musculitele zburatoare”) pot aparea si ele. Manifestarile pot fi uni sau bilaterale si apar mai ales la tineri si adulti, intre 20 si 50 ani. Desi ochiul este rosu, nu este prezenta secretia, ca in cazul conjunctivitei bacteriene.
Diagnosticul se stabileste de catre oftalmolog, cu ajutorul biopicroscopului (un aparat cu o lumina prin care se observa semnele patognomonice).
Evolutie
Lasata netratata sau cu un tratament necorespunzator urmat, boala poate duce la sechele grave, inclusiv pierderea vederii. Cele mai grave complicatii sunt glaucomul si cataracta. Uneori, uveita anterioara se poate raspandi la coroida, in partea posterioara a ochiului, cu o evolutie cronica, de lunga durata, insotita de recidive frecvente.
Tratament iridociclitei
In primul rand este important sa stim cauza care a dus la aparitia uveitei, iar tratamentul sa fie in primul rand in aceasta directie. Astfel se vor prescrie antibiotice sau antiparazitare pentru eliminarea infectiei, precum si tratament local, la nivel ocular. De multe ori, pacientul se poate afla sub supravegherea unei echipe multidisciplinare (medic stomatolog, infectionist, neurolog, ORL-ist, internist sau reumatolog).
Tratamentul nu este complicat, insa trebuie urmat cu strictete! Pentru reducerea semnelor si simptomelor oculare se recomanda folosirea de picaturi si unguent cu antibiotic, antiinflamator nesteroidian, precum si midriatice (picaturi care dilata pupila pentru a preveni lipirea irisului de structurile posterioare ale ochiului). In unele cazuri, mai grave, se poate recurge la injectii subconjunctivale cu antiinflamatoare, pentru un raspuns mai rapid.
Deoarece recaderile sunt frecvente, controalele in aceasta afectiune se fac la interval foarte scurte; uneori, medicul poate decide chiar internarea pacientului, pentru administrarea corecta a tratamentului, daca rezultatele nu sunt inspre vindecare.
In cazul complicatiilor, tratamentul este chirurgical – operatia de cataracta. Daca inflamatia ajunge la polul posterior al ochiului, se poate decide implantarea unui dispozitiv ce elibereaza treptat un antiinflamator steroidian.
Daca tratamentul este urmat corect, pacientul se vindeca fara sechele; acest lucru tine de cooperarea pacientului si de rapiditatea prescrierii medicatiei. Totusi, pacientul care a facut un episod de irididociclita trabuie sa stie ca are mari sanse de recidiva in 2 ani de la prima aparitie a bolii, astfel ca se impun controale regulate la medicul oftalmolog.