Hipertimesia: ce este și din ce cauze apare
Hipertimesia este abilitatea unei persoane de a-și aminti foarte precis fiecare eveniment din viața proprie. Din ce cauze apare hipertimesia și cum se deosebește de memoria eidetică?
Ce este hipertimesia
Multe persoane au mici probleme cu memoria și apelează la diverse suplimente alimentare pe bază de ulei de pește, biotină, luteină ori ginseng, pentru a-și menține funcțiile cerebrale în parametri optimi și a preveni tulburările de memorie și de concentrare odată cu înaintarea în vârstă.
Există, însă, și persoane care își pot aminti precis aproape toate evenimentele pe care le-au trăit de-a lungul vieții. Acești oameni au ceea ce se numește hipertimesie, cunoscută și sub denumirea de memorie autobiografică superioară. Potrivit unui studiu¹ din 2017, ei își pot aminti rapid și cu mare precizie numeroase detalii despre evenimente trecute din viețile lor. Se pare că abilitatea se limitează la evenimentele autobiografice, adică la cele pe care persoanele respective le-au trăit personal.
Deși oamenii cu hipertimesie au memoria de scurtă durată la fel ca restul lumii, cercetările sugerează că memoria lor de lungă durată este mai bună. Cu alte cuvinte, ei nu doar că își amintesc cu acuratețe, la cerere, trecutul personal, ci nici nu sunt capabili să își uite experiențele de viață, fie că acestea au fost pozitive, fie că au fost negative.
De asemenea, oamenii de știință au constatat că aceste persoane au trăsături asemănătoare cu cele care suferă de tulburare obsesiv-compulsivă - de exemplu, manifestă tendințe obsesive. Și persoanele cu hipertimesie, și cele obsesiv-compulsive tind să aibă anumite diferențe structurale în unele zone ale creierului față de restul populației. Acest lucru nu înseamnă că există o asociere între cele două situații.
Din ce cauze apare hipertimesia
Deoarece există relativ puține persoane cu hipertimesie, sunt și puține studii care examinează cauzele acestei stări. Există câteva teorii cu privire la ceea ce contribuie la apariția hipertimesiei, dar cauza exactă rămâne necunoscută. Unele cercetări sugerează că această așa-zisă afecțiune poate fi de cauză biologică, genetică sau psihologică.
Există unele dovezi că hipertimesia poate avea o cauză biologică, și anume o hiperactivitate în unele părți ale creierului, cum ar fi amigdala cerebrală sau activitate crescută în lobul parietal superior și inferior.
O altă teorie este că hipertimesia poate fi de cauză genetică și există cercetări în derulare pentru a afla dacă abilitatea ar putea avea o bază genetică.
Unii cercetători cred, însă, că hipertimesia este de cauză psihologică, implicând faptul că persoanele afectate se gândesc obsesiv la experiențele lor anterioare și din acest motiv li se consolidează așa de bine în memorie.
Cum se diagnostichează hipertimesia
Având în vedere că această abilitate este destul de rară, nu există o metodă formală prin care poate fi diagnosticată. Medicii pot afla dacă o persoană are hipertimesie dacă fie supun pacientul unui test complex de memorie, în timpul căruia i se cere să-și amintească evenimente specifice din copilărie, adolescență etc., fie îl supun unui RMN și unui test de memorie în același timp.
Hipertimesia vs. memoria eidetică
O persoană cu hipertimesie își poate aminti aproape fiecare eveniment din viața personală într-o mulțime de detalii. Pe de altă parte, memoria eidetică este capacitatea unei persoane de a-și reaminti cu exactitate o imagine după ce a văzut-o o singură dată pentru o perioadă scurtă de timp.
Cei care au o memorie eidetică superioară pot continua să vizualizeze cu mare precizie ceva ce au văzut recent. Este posibil să poată menține vizualizarea intactă în minte până la câteva minute. Pentru majoritatea oamenilor, amintirile eidetice tind să dispară după câteva secunde. În unele cazuri, vizualizările pot apărea modificate sau pot fi stocate ca memorie pe termen lung.
Oamenii confundă deseori memoria eidetică cu memoria fotografică. Persoanele care pretind că au o memorie fotografică afirmă că își pot aminti ceva ce au văzut mult timp de la evenimentul respectiv și în aceleași detalii ca la momentul respectiv. Cu toate acestea, cercetarea științifică încă dezbate existența memoriei fotografice.
La fel ca persoanele cu hipertimesie, cele cu memorie eidetică nu se bazează pe tehnici care să înlesnească memorarea (procedee mnemotehnice: asocieri mentale, rime, scheme desenate etc.). Totuși, există probabilitatea ca persoanele cu hipertimesie să nu aibă o memorie eidetică superioară, dar e nevoie de mai multe cercetări pentru a înțelege mai bine aceste diferențe.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Medical News Today - Hyperthymesia: What is it?
https://www.medicalnewstoday.com/articles/hyperthymesia
NCBI - A Cognitive Assessment of Highly Superior Autobiographical Memory
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5488704/
1. Studiul „A Cognitive Assessment of Highly Superior Autobiographical Memory”, apărut în Memory, 2017 Feb; 25(2): 276–288, 10.1080/09658211.2016.1160126, autori: Aurora K.R. LePort et al.
