Epilepsia: cauze, simptome, tratament

Epilepsia este o boala cronica ce cauzeaza crize epileptice recurente, neprovocate. O criza epileptica (sau un atac) este ca o "explozie" subita de activitate electrica in creier, iar acesta nu mai functioneaza normal.

 

Exista doua tipuri principale de crize epileptice: crizele generalizate afecteaza tot creierul, pe cand crizele partiale sau focale afecteaza doar o parte a creierului.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

O criza epileptica usoara poate fi dificil de recunoscut. Ea poate dura cateva secunde, timp in care pacientul nu constientizeaza ce i se intampla. Crizele epileptice mai puternice pot cauza spasme si zvacniri musculare incontrolabile, iar aceste episoade pot dura cateva secunde pana la cateva minute. In timpul unei crize epileptice mai puternice, unii oameni devin confuzi sau isi pierd constienta. Dupa aceea, e posibil ca acestia sa nu isi aminteasca ce li s-a intamplat.

 

Care sunt simptomele epilepsiei?

Crizele epileptice sunt principalul simptom al bolii. Ele difera de la o persoana la alta si difera in functie de tipul de criza epileptica.

Crizele focale (partiale)

O criza epileptica simpla, partiala, nu implica pierderea constientei. Simptomele pot fi:

•    modificari ale simturilor gustului, mirosului, vederii, auzului sau celui tactil;
•    ameteala;
•    furnicaturi in membre si miscari convulsive ale mainilor/picioarelor;

Crizele partiale complexe implica pierderea constientei. Simptome ale crizelor partiale complexe:

•    persoana se uita in gol;
•    nu raspunde la stimuli;
•    face miscari repetitive.

Crizele epileptice generalizate

Acestea implica intregul creier si exista sase tipuri de astfel de crize:

1.    Crizele epileptice tip absenta provoaca o privire in gol, pacientul pare ca priveste pierdut, in gol; acest tip de crize pot sa provoace miscari repetitive;
2.    Crizele sau convulsiile tonice - provoaca redoare (rigiditate) musculara.
3.    Crize atone - duc la pierderea controlului muschilor, iar pacientul poate sa aiba o cadere subita.
4.    Crize clonice sunt caracterizate de miscari repetateale fetei, gatului si bratelor.
5.    Crize mioclonice provoaca miscari rapide si spontane ale mainilor si picioarelor.
6.    Crizele tonico-clonice erau denumite, in trecut, "crize grand mal". Au simptome precum:  redoarea (rigiditatea) intregului corp, tremur, pierderea controlului vezicii urinare sau a miscarilor intestinale, muscatul limbii, pierderea constientei.

Ce poate sa declanseze o criza epileptica?

 
Cu totii stim ca luminile intermitente- de tip stroboscopic, pot genera o criza de epilepsie unui astfel de pacient, insa sunt mai multi factori declansatori posibili. De exemplu, un studiu realizat in 2017 demonstra ca si variatiile climatice pot declansa o criza.  "Presiunea atmosferică scăzută și umiditatea relativă ridicată a aerului sunt asociate cu un risc crescut de crize epileptice, în timp ce temperaturile ambientale ridicate par să scadă riscul de convulsii. Riscul de convulsii dependent de vreme poate fi accentuat la pacientii cu epilepsie mai putin severa" arata studiul efectuat asupra peste 7000 de pacienti cu epilepsie, din mai multe spitale universitare din Germania Centrala.

Unii oameni pot sa identifice lucrurile sau situatiile care le pot declansa crizele epileptice:

•    Lipsa somnului,
•    O boala sau febra,
•    Stresul,
•    Luminile puternice, luminile intermitente
•    Consumul de cofeina, alcool, medicamente sau drogurile,
•    Scaderea glicemiei si faptul ca au sarit peste o masa ori faptul ca au mancat mai mult decat trebuia sau  anumite ingrediente din mancare.

 

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

 

Care sunt cauzele epilepsiei?

Pentru aproximativ 6 pana la 10 oameni cu epilepsie, cauza nu poate fi determinata. O gama variata de lucruri poate sa duca la aparitia crizelor epileptice.

Cauzele posibile ale epilepsiei:

•    un traumatism la creier;
•    o cicatrizare pe o zona a creierului, dupa un traumatism la creier (epilepsie post-traumatica);
•    o boala grava sau febra foarte mare;
•    accidentul vascular cerebral, care este o cauza principala a epilepsiei la persoanele cu varsta peste 35 de ani;
•    alte boli vasculare;
•    lipsa oxigenului la nivelul creierului;
•    o tumora la creier sau un chist pe creier;
•    dementa sau boala Alzheimer;
•    folosirea drogurilor in timpul sarcinii, un traumatism prenatal, malformatii ale creierului sau lipsa oxigenului la nastere;
•    bolile infectioase, cum ar fi SIDA si meningita;
•    bolile genetice sau bolile care au legatura cu dezvoltarea ori afectiunile neurologice;

 

Ereditatea joaca si ea un rol in unele tipuri de epilepsie, spun expertii.

 

Cum este diagnosticată epilepsia?

In prima faza, dupa o criza convulsiva, medicul va face un examen neurologic pentru  testa abilitățile motorii și funcționarea mentală.

Pentru a diagnostica epilepsia, trebuie excluse alte afecțiuni care provoacă convulsii. Medicul  va recomanda o hemoleucogramă completă și alte teste de sânge pentru a evalua si idetifica:

  • posibile  boli infecțioase
  • funcția ficatului și a rinichilor
  • nivelurile de glucoză din sânge


Electroencefalograma (EEG) este cel mai frecvent test neinvaziv si  nedureros ,utilizat în diagnosticarea epilepsiei, prin care o serie de electrozi sunt atașați de scalp, in timp ce pacinetului i se dau anumite indicatii. În unele cazuri, testul se  poate efectua în timpul somnului. Electrozii vor culege informatii prinvind  activitatea electrică a creierului,intrucat  modificările tiparelor normale ale undelor cerebrale sunt frecvente permanent în epilepsie, si nu numai in timpul crizelor

Testele imagistice pot dezvălui tumori și alte patologii care provoaca convulsii.

  • scanarea cerebrala cu ajutorul computer tomografului  CT
  • imagistica prin rezonanta magnetica RMN
  • tomografie cu emisie de pozitroni (PET)
  • tomografie computerizată cu emisie de un singur foton

Epilepsia este de obicei diagnosticată dacă aveți convulsii fără un motiv aparent sau reversibil.

Cum se trateaza epilepsia?

Planul tau de tratament, daca suferi de epilepsie, se va crea in functie de severitatea simptomelor tale, de starea ta de sanatate si de cat de bine raspunzi la terapie.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Unele optiuni de tratament includ:

•    Medicamente anti-epileptice (anticonvulsive, medicamente impotriva crizelor): acestea reduc numarul de crize epileptice pe care le ai;
•    Stimulator al nervului vag: acest dispozitiv este plasat chirurgical sub pielea de pe pieptul pacientului si stimuleaza electric nervul care trece prin zona gatului tau; acesta poate sa previna crizele epileptice;
•    Dieta ketogenica: mai mult de jumatate dintre oamenii care nu raspund la tratament beneficiaza de pe urma acestei diete bogate in grasimi, insa care contine putini carbohidrati;
•    Operatia pe creier: zona creierului care provoaca activitatea ce duce la crize epileptice poate fi indepartata sau modificata chirurgical.

Medicamentele comune pentru epilepsie includ:

  • levetiracetam (Keppra)
  • lamotrigină (Lamictal)
  • topiramat (Topamax)
  • acid valproic (Depakote)
  • carbamazepină (Tegretol)
  • etosuximidă (Zarontin)

Aceste medicamente sunt în general disponibile sub formă de tablete, lichide sau injectabile și sunt luate o dată sau de două ori pe zi. Tratamentul se începe cu cea mai mică doză posibilă, care poate fi ajustată până când începe să funcționeze. Aceste medicamente trebuie luate în mod constant și conform prescripției.

Unele reacții adverse potențiale pot include:

  • oboseală
  • ameţeală
  • erupții cutanate
  • slabă coordonare
  • probleme de memorie
  • slabire

Reacțiile adverse rare, dar grave,  includ instalarea depresiei, ori inflamația ficatului sau a altor organe.

Epilepsia este diferită pentru fiecare, dar majoritatea oamenilor pot desfasura o viata normala cu ajutorul tratamentului anticonvulsivant. Unii copii cu epilepsie încetează să aibă convulsii și medicii pot recomanda suspendarea pe o anumita perioada a tratamentului si monitorizare. 

Interventiile chirurgicale pentru epilepsie

Exista in principiu două tipuri de intervenții chirurgicale la nivelul creierului care  pot reduce sau chiar elimina convulsiile.

Rezecția, implică îndepărtarea portiunii de substanta cenusie care genereaza crizele.

Deconectarea, la care neurochirurgul poate recurge atunci când zona creierului responsabilă pentru convulsii este vitală sau prea mare pentru a fi îndepărtată, ce implică întreruperea căii nervoase prin anumite intreventii la nivelul conectarii intre centrii nervosi, care impiediva transmiterea semnalelor electrice catre alte zone ale creierului.

Cercetări recente au descoperit că 81%  dintre persoanele cu epilepsie severă nu au mai suferit convulsii, fie complet, fie nu atat de dese ca inainte, la șase luni după operație. După 10 ani, 72% isi mentineau aceasta stare.

Zeci de alte studii de cercetare privind cauzele, tratamentul și potențialele remedii pentru epilepsie sunt în curs de desfășurare.

Deși nu există nici un tratament care sa garanteze vindecarea completa a epilepsiei în acest moment, tratamentul potrivit poate duce la o îmbunătățire semnificativa a stării și a calității vieții.

Sursa foto: Shutterstock

Weather as a risk factor for epileptic seizures: A case-crossover study 2017, Florian Rakers , Mario Walther, Rene Schiffner, Sven Rupprech

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0