

Efectele deshidratarii asupra functiilor cognitive
Efectele deshidratarii asupra functiilor cognitive
Efectele deshidratarii asupra functiilor cognitive
Avem tendința de a privi deshidratarea ca pe un lucru lipsit de importanță, care poate fi tratat rapid prin consumul de apă. Specialiștii ne avertizează însă, că până și un interval redus de timp în care ne expunem corpul la deshidratare poate avea un impact foarte puternic asupra lui. Să vedem care sunt efectele deshidratării și ce se poate face pentru a o preveni.
Deshidratarea se instalează atunci când organismul pierde fluide care nu sunt înlocuite de altele prin hidratare. Deshidratarea apare atunci când lipsa de fluide afectează modul în care organismul funcționează. Aceasta apare fie din cauza temperaturilor extreme specifice sezonului cald, fie din cauza unor afecțiuni gastrointestinale, care provoacă vărsături și diaree și duc astfel la deshidratare.
Deshidratarea minoră poate fi combătută prin consumul de lichide sau de alimente cu un conținut bogat în apă (apă, infuzii de plante și fructe, supe, pepene, piersici, castravete etc.) - atenție, cafeaua și ceaul negru sau verde te deshidratează - , însă formele severe de deshidratare necesită îngrijire medicală de urgență.
Deshidratarea și funcțiile cognitive
Studiile făcute în domeniu arată că nu doar din punct de vedere fizic deshidratarea afectează individul, ci și din punct de vedere cognitiv. Atenția, puterea de concentrare, coordonarea și memoria sunt câteva funcții afectate de deshidratare.
Pentru a înțelege mai bine cum căldura excesivă poate afecta funcțiile cognitive, o echipă americană de cercetare a analizat datele obținute din 33 de studii, care au implicat peste 400 de participanți. Aceștia au analizat mai ales atenția, coordonarea fizică și viteza de reacție în anumite situații.
S-a constatat astfel că, pe măsură ce organismul pierde mai multă apă, avem tendința de a da mai multe erori în timpul sarcinilor care necesită atenție. De pildă, cercetătorii au observat că activități simple și de rutină, precum apăsarea unui buton într-un anumit mod, pot deveni extrem de solicitante pentru o persoană deshidratată, care dă astfel greș.
Problemele cognitive apar atunci când lichidele pierdute din organism ajung la 2% din greutatea corporală. Așadar, o persoană de 90 de kilograme care pierde în jur de 1,8 litri de fluide în urma deshidratării (prin transpirație, vărsături, diaree) va fi afectată de tulburările cognitive. Acest grad de deshidratare se poate atinge în urma a câteva ore de muncă petrecute în aer liber, în bătaia soarelui, într-o zi cu temperaturi ridicate, de exemplu.
Cum știi că suferi de deshidratare?
Simptomele prin care se manifestă, în prima fază, deshidratarea sunt:
- Sete extremă
- Amețeli, senzație de vertij
- Greață
- Dureri de cap
Copiii și persoanele în vârstă sunt mai expuse la deshidratare, iar efectele deshidratării sunt mai puternice în cazul lor. Pe de o parte, vârstnicii sunt mai predispuși deshidratării din cauza abilității reduse de a simți setea, combinată cu defectele de concentrare a urinei.
Pe de altă parte, copiii au o greutate redusă, deci și o concentrație mai mică de apă în organism, ceea ce înseamnă că rămân cu cantități reduse de fluide mai repede decât un adult, mai ales că ei pierd mult la joacă, prin alergare. Mai mult decât atât, dezechilibrul electrolitic se instalează mai devreme la copii.
Efectele deshidratării
Deshidratarea poate avea o serie de efecte negative asupra organismului. Iată câteva dintre ele:
Oboseală și slăbiciune
Pierderea de fluide poate duce la scăderea nivelului de energie, ceea ce te poate face să te simți obosit și slăbit.
Scăderea concentrației și clarității mintale
Deshidratarea poate afecta capacitatea de concentrare și de luare a deciziilor; tinzi să te simți confuz sau dezorientat.
Dureri de cap
De obicei, deshidratarea poate duce la dureri de cap sau migrene.
Stare de rău și amețeli
Pierderea de fluide poate afecta echilibrul electrolitic al organismului, ceea ce poate duce la senzația de amețeală sau stare de rău.
Piele uscată și gură uscată
Lipsa apei poate face pielea să devină uscată și să apară senzația de gură uscată.
Tensiune arterială scăzută
Deshidratarea poate scădea volumul de sânge și, implicit, tensiunea arterială, ceea ce poate duce la amețeli sau leșin.
Tulburări digestive
Lipsa de apă poate duce la constipație sau alte tulburări digestive.
Risc crescut de insolație și căldură excesivă
Când ești deshidratat, corpul tău nu poate răspunde eficient la căldură, crescând riscul de insolație sau epuizare cauzată de căldură.
Risc crescut de infecții urinare
Dacă nu bei suficientă apă, urina devine mai concentrată, ceea ce poate crește riscul de infecții urinare.
Cum te ferești de deshidratare și de efectele deshidratării?
Pentru a preveni deshidratarea și complicațiile cauzate de expunerea la temperaturi ridicate e important să te hrănești cum trebuie și să bei suficiente lichide. Poți bea, pe lângă apă simplă sau cu zeamă de lămâie, și ceaiuri reci sau calde, smoothie-uri, limonadă sau câte un suc natural din legume și fructe, acestea înlocuind, de asemenea, lichidele pierdute din organism.
Evită să faci sport la orele prânzului în zilele călduroase de vară, întrucât activitatea fizică intensă crește riscul de deshidratare. Mai bine faci sport fie dimineață, foarte devreme, fie seara, la apus. Poți merge în parc dimineața, de exemplu, înainte de serviciu, când căldura încă nu este sufocantă, ba chiar s-ar putea să găsești puțină răcoare.
Poartă haine deshise la culoare, din materiale naturale, atunci când te expui razelor de soare, întrucât acestea resping soarele, spre deosebire de hainele închise la culoare, care atrag căldura. Important este și ca hainele să fie foarte subțiri și să lase aerul să pătrundă.
Când nu ai încotro și trebuie să petreci mai multe ore în soare, dacă lucrezi, de exemplu, ia o pauză la fiecare oră, retrage-te la umbră și hidratează-te corespunzător cu apă simplă sau o supă-cremă rece de legume. Evită, în asemenea situații, consumul de cofeină sau de alcool, care duc și acestea la deshidratare.
Câtă apă trebuie să bea un om pe zi?
Doza optimă de apă necesară unei persoane pentru a menține hidratarea corectă poate varia în funcție de mai mulți factori, precum vârsta, genul, nivelul de activitate fizică, condițiile meteorologice și starea de sănătate. Cu toate acestea, o recomandare generală este să bei între 2 și 3 litri de apă pe zi.
Specialiștii în sănătate recomandă adesea următoarele:
Bărbați: aproximativ 3,5 litri (cam 12 căni de apă) pe zi, care să provină din toate sursele de lichide și alimente
Femei: aproximativ 2,5 litri (cam 8 căni de apă) pe zi
Aceste cantități includ, deci, lichide din toate sursele, nu doar din apă simplă, ci și din alimente, cum ar fi fructele și legumele care conțin apă, infuzii de plante și fructe, fie reci, fie calde, dar și supe ori ciorbe.
De asemenea, e bine de precizat că nivelul de activitate fizică va influența necesarul de apă. Dacă faci exerciții fizice intense sau dacă lucrezi zilnic într-un mediu cald (lângă un cuptor, afară, în soare etc.), este posibil să ai nevoie de mai multă apă pentru a compensa pierderile de lichide prin transpirație - uneori, pot fi nevoie de până la 6 litri de apă zilnic, dacă de exemplu muncești în soare și faci efort mare.
Și greutatea corporală contează când e vorba de necesarul de apă zilnic: persoanele mai scunde și mai slabe nu au nevoie de atât de multă apă precum persoanele mai înalte și mai voinice.
Cel mai bun indicator al hidratării sau al deshidratării este culoarea urinei. O urină deschisă la culoare, de un galben deschis, aproape incolor, indică o hidratare adecvată, în timp ce o urină de o nuanță mai închisă poate indica deshidratare și ar trebui să fie un semn că trebuie să bei mai multă apă.
Ce alimente sunt cele mai hidratante?
Există multe alimente care conțin cantități semnificative de apă și pot contribui la hidratarea organismului. Iată câteva exemple:
- Castraveții sunt compuși în mare parte din apă, ceea ce îi face foarte hidratanți. Consumul de castraveți poate ajuta la menținerea nivelului adecvat de hidratare. Aceștia sunt ușor de inclus în meniu, cam la orice masă a zilei se preferă sau pe post de gustare.
- Pepenele roșu este bogat în apă și are un conținut scăzut de calorii. Este o opțiune excelentă de gustare între mese pentru a-ți potoli și foamea și setea și a te hidrata în timpul zilei.
- Pepenele galben este similar cu cel roșu în ceea ce privește conținutul de apă și poate fi și acesta o opțiune delicioasă și hidratantă.
- Țelina conține aproximativ 95% apă și este bogată în fibre și vitamine. Adăugând țelina în meniul zilnic (rasă într-o salată, de exemplu), poți contribui la hidratarea organismului.
- Roșiile sunt o sursă bună de apă, dar și de antioxidanți și vitamina C. Pot fi adăugate în salate sau consumate ca gustare pentru a menține hidratarea.
- Portocalele sunt bogate în apă și vitamina C, reprezentând o gustare revigorantă și hidratantă, perfectă pentru a-ți potoli setea.
- Salata verde, spanacul, sfecla elvețiană conțin o cantitate semnificativă de apă și contribuie și acestea la hidratare.
- Caisele sunt bogate în apă și nutrienți, fiind o gustare excelentă, utile pentru a-ți potoli setea și a te hidrata adecvat.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Cleveland Clinic – Dehydration
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/9013-dehydration
NCBI - Adult Dehydration
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK555956/
Te-ar mai putea interesa și...