Sindromul nefrotic este o boală renală care poate apărea și la adulți, și la copii, cauzată de diverse afecțiuni ale rinichilor. Poate fi prevenită, însă, prin tratarea acestor afecțiuni și prin grija acordată nivelului colesterolului și tensiunii arteriale.

Sindromul nefrotic este un grup de simptome care indică faptul că rinichii nu funcționează așa cum ar trebui; poate apărea, atât la adulți, cât și la copii, în urma unor boli care afectează doar rinichii sau întregul corp.

Potrivit Institutului Național al Diabetului și al Bolilor Digestive și Renale (NIDDK), diabetul este boala care cauzează cel mai frecvent sindromul nefrotic, în timp ce glomeruloscleroza focală segmentară (FSGS) este afecțiunea renală cea mai susceptibilă să îl provoace. 

Ce este sindromul nefrotic

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

O persoană cu sindrom nefrotic poate prezenta oboseală și pierderea poftei de mâncare. Sindromul nefrotic apare atunci cand vasele de sange mici din rinichi, numite glomeruli, nu funcționează corect. Glomerulii acționează în mod normal ca filtre, îndepărtând apa și moleculele reziduale din sânge și le trimit în vezică sub formă de urină. Aceste vase permit, de asemenea, celulelor sangvine și moleculelor mari, cum ar fi proteinele, să rămână în sânge. Când glomerulii se deteriorează, proteinele pot reuși să se infiltreze prin sistemul de filtrare în urină.

Sindromul nefrotic implică următoarele semne: albuminuria (niveluri ridicate de proteine sunt prezente în urină), hipoalbuminenia (există un nivel scăzut al unei proteine numite albumină în sânge), hiperlipidemie (există niveluri ridicate de grăsimi și colesterol în sânge). 
Deteriorarea glomerulilor poate provoca, de asemenea, o afecțiune numită sindrom nefritic. Ca și în cazul sindromului nefrotic, simptomele sindromului nefritic includ proteine în urină. Cu toate acestea, nivelurile de proteine nu sunt de obicei la fel de ridicate pe cât sunt în sindromul nefrotic (în acest caz, persoana afectată poate observa și sânge în urină, care nu este un simptom al sindromului nefrotic).

Din ce cauze apare sindromul nefrotic

Profesioniștii din domeniul sănătății ordonează cauzele sindromului nefrotic ca fiind primare sau secundare. 

Cauzele primare ale sindromului nefrotic sunt probleme care afectează numai rinichii. Exemple de cauze primare includ:

• glomeruloscleroza focală segmentară (FSGS): În FSGS, cicatricile apar în porțiuni ale glomerulilor. Problema apare mai frecvent la bărbați decât la femei.
• nefropatia membranoasă
• boala cu modificări minime (MCD): Deteriorarea glomerulilor este vizibilă doar cu un microscop foarte puternic. MCD este cea mai frecventă cauză a sindromului nefrotic la copii. La adulți, alergiile, infecțiile sau anumite medicamente pot provoca MCD.
• glomerulonefrita membranoproliferativă (MPGN): sistemul imunitar atacă celulele din rinichi, afectând glomerulii. Uneori, o altă boală, cum ar fi hepatita C, provoacă MPGN.

Cauzele secundare sunt boli care afectează întregul corp, rezultând sindrom nefrotic. Câteva exemple de cauze secundare sunt diabetul, lupusul eritematos sistemic, infecțiile - hepatita B, hepatita C sau HIV, unele cancere, cum ar fi boala Hodgkin.

Ce simptome prezintă o persoană cu sindrom nefrotic

Simptomele sindromului nefrotic includ:

• umflare sau edem, de obicei în zona gleznelor și gambelor
• oboseală
• pierderea poftei de mâncare
• creștere în greutate
• urină spumoasă.

Spuma care apare din cauza prezenței proteinelor în urină este diferită de bulele pe care o persoană le poate observa în urina normală. Un articol din 2019 apărut în Jurnalul Clinic al Societății Americane de Nefrologie afirmă că spuma apare ca straturi de bule mici spre medii care nu se dispersează ușor. În schimb, urina normală poate conține un singur strat de bule mai mari care dispar destul de repede.

Persoanele cu sindrom nefrotic pot observa mai întâi umflături sau edeme la picioare după ce stau mult timp ridicate sau umflături în jurul ochilor după ce se trezesc. Pe măsură ce starea progresează, persoana afectată ar putea descoperi că picioarele sunt întotdeauna umflate și există zone cu umflături și în alte părți ale corpului.

Dacă te confrunți cu simptome ale sindromului nefrotic cum ar fi urina spumoasă, pierderea poftei de mâncare și edemele, e necesar să-ți programezi un consult la medicul de familie.

Cum se diagnostichează sindromul nefrotic 

În plus față de examenul fizic și istoricul medical, pentru diagnosticarea sindromului nefrotic medicul va folosi următoarele teste:

• Analiză de urină: caută niveluri ridicate de proteine în urină.
• Analiză de sânge: poate dezvălui nivelurile de albumină, colesterol și alte componente sangvine.
• Biopsie renală: arată modificări microscopice la rinichi.
• Ecografie: cu ajutorul acestui test se observă dacă rinichii arată normal.

Analizele  de bază care trebuie comandate la pacienții cu edem generalizat sunt

• o analiză de urină,
• un număr complet de celule sanguine,
• un panou de chimie serică cu niveluri totale de proteine ​​​​și albumine
•  colectare de urină de 24 de ore, care este deosebit de utilă pentru a distinge diferitele tipuri de boală renală.
• analiza completa a urinei - sediment, proteinurie 24 h

• Sindromul nefrotic este vindecabil?

Experții afirmă că sindromul nefrotic se poate rezolva odată ce persoana afectată a tratat cauza principală. De exemplu, MCD duce rar la insuficiență renală, iar majoritatea oamenilor se recuperează și evită recidivele. Cu toate acestea, alte boli care cauzează sindromul nefrotic sunt cronice și pot progresa în timp, cum ar fi diabetul. Persoanele cu sindrom nefrotic trebuie să colaboreze cu medicul pentru alcătuirea unui plan de tratament.

Ce opțiuni de tratament există pentru sindromul nefrotic

Tratamentul sindromului nefrotic variază în funcție de cauza acestuia. Totuși, include de obicei medicamente pentru tratarea cauzei de bază, precum și modificări ale dietei. Unele posibile tratamente medicamentoase includ:

• Steroizi: medicii pot prescrie steroizi pentru a trata MCD la copii sau adulți.
• Diuretice: acestea pot ajuta corpul să îndepărteze excesul de lichid și să reducă umflăturile.
• Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IECA) sau blocanți ai receptorilor de angiotensină: aceștia pot ajuta la controlul tensiunii arteriale și pot reduce proteinele din urină.
• Medicamente imunosupresoare: acestea pot ajuta în caz de FSGS, în care sistemul imunitar al unei persoane atacă glomerulii.
• Statine și diverse suplimente alimentare care pot contribui la reducerea colesterolului, cum ar fi monacolina K

De asemenea, o persoană cu sindrom nefrotic ar trebui să facă și vaccinul pneumococic. Modificările dietetice care ar putea ajuta la tratarea sindromului nefrotic includ limitarea aportului de sare, reducerea proteinelor din alimentație, reducerea aportului de grăsimi saturate și colesterol.

Ce complicații poate da sindromul nefrotic

Complicațiile sindromului nefrotic rezultă adesea din pierderea anumitor proteine prin urină. Organismul poate avea nevoie de aceste proteine pentru a combate infecțiile sau pentru a controla coagularea sângelui. Alte complicații ale sindromului nefrotic pot include boala arterială coronariană, tensiune arterială crescută, anemie, hipotiroidism, pierderea temporară a funcției renale

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases (NIDDK) - Nephrotic Syndrome in Adults 
https://www.niddk.nih.gov/health-information/kidney-disease/nephrotic-syndrome-adults
CJASN - Foamy Urine
https://cjasn.asnjournals.org/content/14/11/1664