1. Despre lipotimie (leșin, sincopă)
     a. Ce este lipotimia?
     b. Tipuri de lipotimie
         i. Sincopă vasovagală
         ii. Sincopă de sinus carotidian
         iii. Sincopă neurologică
         iv. Sincopă situațională
         v. Sincopă posturală
2. Cauze lipotimie
     a. Boli care pot favoriza lipotimia
     b. Medicamente care pot favoriza lipotimia
     c. Alți factori care pot declanșa lipotimia
3. Simptome lipotimie
4. Diagnostic lipotimie și teste recomandate
5. Tratament lipotimie
     a. Primul ajutor în caz de leșin
     b. Ajutor medical în caz de leșin 
6. Prevenire lipotimie
 

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Despre lipotimie

Lipotimia, cunoscută în termeni populari sub denumirea de leșin, poate să apară, atât la adulți, cât și la copii, în urma unei slabe vascularizări a creierului, care poate cauza pierderea parțială a cunoștinței. Pierderea completă a cunoștinței are loc în caz de sincopă. 

Lipotimia poate să apară pur și simplu, fără să fie provocată de un anumit factor, ori poate fi declanșată ca urmare a unei expuneri prelungite la căldură excesivă, febră sau stres emoțional puternic. Lipotimia nu este de obicei un motiv de îngrijorare, dar poate fi și un simptom al unei probleme medicale grave, care să necesite tratament. Află în cele ce urmează de câte tipuri este lipotimia, ce simptome are și cum se tratează această problemă.

Ce este lipotimia?

Lipotimia sau leșinul se întâmplă atunci când o persoană își pierde cunoștința pentru o perioadă scurtă de timp, deoarece creierul nu mai primește suficient oxigen. Starea durează în general de la câteva secunde până la câteva minute și este adesea precedată de o senzație de amețeală, slăbiciune sau greață, în care zgomotele din jur se estompează și vederea se tulbură.

Lipotimia afectează 3% dintre bărbați și 3,5% dintre femei la un moment dat în viață. Sincopa este mai frecventă pe măsură ce îmbătrânești și afectează până la 6% dintre persoanele cu vârste de peste 75 de ani. Problema poate apărea, însă, la orice vârstă, inclusiv la copii și la persoane cu sau fără probleme medicale.

Leșinul poate fi văzut ca un fapt alarmant și așa și trebuie să fie pentru că, deși adesea cauza lui este minoră, poate fi, de asemenea, un semn al unei situații medicale grave, care să necesite tratament susținut sau modificări ale stilului de viață. Având în vedere că o persoană nu se poate evalua singură, e bine să lase un medic să stabilească dacă episodul de lipotimie este îngrijorător sau nu. Dacă se întâmplă ca o persoană să leșine de mai multe ori într-o lună, e necesar să ceară cât mai repede sfatul medicului de familie.

Tipuri de lipotimie

Există mai multe tipuri de sincopă, unele fiind mai frecvente decât altele. Sincopa vasovagală, de exemplu, care implică o scădere subită a tensiunii, este cel mai des întâlnită.

Sincopă vasovagală

Sincopa vasovagală este cel mai frecvent tip de lipotimie, cauzată de o cădere bruscă a tensiunii arteriale, care duce la o scădere a fluxului sangvin către creier. Când persoana se ridică în picioare, gravitația face ca sângele să se deplaseze în partea inferioară a corpului, sub diafragmă. Când se întâmplă acest lucru, inima și sistemul nervos autonom (SNA) acționează pentru a menține tensiunea arterială stabilă.

Sincopă de sinus carotidian

Acest tip de sincopă apare atunci când artera carotidă din gât este presată, de obicei după ce capul se întoarce într-o parte sau dacă persoana poartă o bluză cu un guler prea strâns, care o împiedică să respire normal.

Sincopă neurologică

Sincopa neurologică este provocată de convulsii, accident vascular cerebral sau de un atac ischemic tranzitor. Alte afecțiuni mai puțin frecvente care duc la sincopă neurologică includ migrenele și hidrocefalia cu presiune normală.

Sincopă situațională

Sincopa situațională apare numai în anumite situații care afectează sistemul nervos, cum ar fi: deshidratare, stres emoțional intens, anxietate, teamă, durere, foame, consum de alcool sau droguri, hiperventilație, urinare.

Sincopă posturală

Sincopa posturală este cauzată de o scădere bruscă a tensiunii arteriale cauzată de o schimbare rapidă de poziție, cum ar fi de la statul culcat la ridicarea rapidă în picioare. Anumite medicamente și deshidratarea pot duce de asemenea, la sincopă posturală. Pacienții cu acest tip de sincopă au de obicei modificări ale tensiunii arteriale care determină scăderea acesteia cu cel puțin 20 mmHg (număr sistolic / de sus) și cu cel puțin 10 mmHg (număr diastolic / de jos) când stau în picioare.

Sincopa cardiacă este cauzată de o afecțiune a inimii sau a vaselor de sânge care afectează fluxul de sânge către creier. Aceste afecțiuni pot include un ritm cardiac anormal (aritmie), flux sangvin obstrucționat în inimă din cauza bolilor structurale ale acestui organ, blocarea vaselor de sânge cardiace (ischemie miocardică), boală valvulară, stenoză aortică, cheaguri de sânge sau insuficiență cardiacă. Dacă se dovedește că o persoană a trecut printr-o sincopă cardiacă, este important să consulte un cardiolog pentru un tratament adecvat.

Cauze lipotimie

Printre cauzele lipotimiei se numără atât căldura, deshidratarea și stresul emoțional, cât și anumite medicamente sau unele probleme de sănătate mai grave.

Boli care pot favoriza lipotimia

O persoană este mai susceptibilă să leșine dacă are una dintre următoarele boli: diabet, ateroscleroză, aritmie, anxietate sau atacuri de panică, boli de inimă sau o boală pulmonară cronică, precum emfizemul.

Medicamente care pot favoriza lipotimia

Și unele medicamente pot cauza lipotimie, prin scăderea prea drastică a tensiunii arteriale. Printre acestea se numără medicamente pentru tratarea hipertensiunii, a alergiilor, a depresiei și a anxietății.

Alți factori care pot declanșa lipotimia

Și alți factori pot duce la apariția leșinului, și anume teama sau alte traume emoționale, deshidratarea, efortul fizic intens la temperaturi prea mari, o tuse prea puternică, durerile severe, o scădere bruscă a tensiunii arteriale sau a glicemiei, hiperventilația, sarcina, anemia, statul prea mult timp într-o anumită poziție fixă, tensionarea în timpul mișcărilor intestinale, consumul mare de alcool, convulsiile.

În ceea ce privește lipotimia la copii, aceasta este de obicei inofensivă, provocată de o emoție prea puternică. Uneori, însă, leșinul poate fi cauzat de o problemă cardiacă sau neurologică, motiv pentru care, dacă cel mic are un episod de leșin, e bine ca părinții să ceară sfatul medicului.

Simptome lipotimie

Cele mai frecvente simptome de lipotimie sunt:

•    Senzația de amețeală, însoțită uneori de greață
•    Senzația de somnolență
•    Instabilitatea (tremurul mâinilor sau al picioarelor)
•    Înnegurarea privirii
•    Pierderea cunoștinței
•    Căderea.

Având în vedere că sincopa poate fi un semn al unei stări mai grave, e important ca ulterior să ceri sfatul medicului de familie, care să îți poată oferi un diagnostic precis și un tratament.

Diagnostic lipotimie și teste recomandate

Având în vedere că leșinul poate fi inofensiv, cauzat de exemplu, de statul în căldură excesivă, dar poate fi și un semn al unei boli grave, e indicat ca, după un episod de lipotimie (și mai ales dacă apare de două ori într-o lună) să mergi la medicul de familie pentru investigații. Acesta va solicita una sau mai multe analize.

Testele pentru a stabili cauzele sincopei includ:

• Testarea în laborator: acest lucru presupune prelucrarea sângelui pentru a verifica dacă este vorba de anemie sau de modificări metabolice. Ți se va lua sânge ca atunci când faci analizele anuale uzuale.
• Electrocardiograma (EKG sau ECG): acest test înregistrează activitatea electrică a inimii. Electrozii (mici plasturi lipicioși) sunt aplicați pe piele pentru a colecta aceste informații.
• Testul de stres în timpul mișcării: acest test utilizează un ECG pentru a înregistra activitatea electrică a inimii în timp ce persoana este activă fizic. Acest lucru se face pe o bandă de alergare sau pe o bicicletă staționară, care să contribuie la atingerea unei frecvențe cardiace țintă.
• Monitorizarea în ambulator: persoana va purta un monitor care utilizează electrozi pentru a înregistra informații despre ritmul cardiac. Monitorizarea se face de obicei pentru 24 sau 48 de ore.
• Ecocardiograma: acesta este un test care utilizează unde sonore de înaltă frecvență pentru a crea o imagine a structurilor inimii.
• Testul mesei înclinate (testul TILT): acesta înregistrează tensiunea arterială și ritmul cardiac pe minut, în timp ce masa este înclinată la diferite niveluri în timp ce pacientul rămâne cu capul sus. Testul poate arăta reflexe cardiovasculare anormale care provoacă sincopă.
• Determinarea volumului de sânge: prin acest test se detectează dacă ai cantitatea potrivită de sânge în corp, în funcție de sex, înălțime și greutate. O cantitate mică dintr-o substanță radioactivă (trasor) este injectată intravenos în braț. Probele de sânge sunt apoi prelevate și analizate.
• Testare hemodinamică: acest test verifică fluxul sangvin și presiunea din interiorul vaselor de sânge atunci când mușchiul inimii se contractă și pompează sânge în tot corpul. O cantitate mică dintr-o substanță radioactivă (trasor) este injectată intravenos în braț și sunt luate trei seturi de imagini.
• Testare reflexă autonomă: medicul face teste diferite pentru a monitoriza tensiunea arterială, fluxul sangvin, ritmul cardiac, temperatura pielii și transpirația ca răspuns la anumiți stimuli. Aceste măsurători pot ajuta medicul să stabilească dacă sistemul nervos autonom funcționează normal sau dacă există leziuni ale nervilor.

Tratament lipotimie

Lipotimia poate să nu aibă nevoie de niciun fel de tratament, dacă a fost cauzată, de exemplu, de deshidratare (persoana poate doar să fie atentă să bea suficientă apă de-a lungul zilei, aproximativ 2 litri) sau poate fi nevoie de tratament medicamentos sau de alte intervenții medicale, în caz de boli subiacente.

Primul ajutor în caz de leșin

Dacă o persoană din apropierea ta leșină, ce poți face pentru a-i oferi primul ajutor?

Ridică-i picioarele deasupra nivelului inimii pentru a conduce fluxul de sânge spre creier sau roag-o să stea așezată, cu capul între genunchi. Gulerele strânse și curelele trebuie desfăcute. Persoana trebuie să stea întinsă sau așezată 10-15 minute, pe cât posibil într-un loc răcoros și liniștit. De asemenea, câteva guri de apă rece pot fi de folos pentru a-și reveni. Dacă o persoană care leșină a căzut și a suferit o vătămare, dacă nu mai reacționează sau nu mai vorbește clar, dacă este însărcinată sau dacă nu mai respiră, sună imediat la 112.

Ajutor medical în caz de leșin

Tratamentul pentru lipotimie va depinde de diagnosticul pus de medic. Dacă nu există afecțiuni medicale subiacente care să fi provocat leșinul, în general nu este nevoie de tratament medical, iar perspectivele pe termen lung sunt bune.

Dacă episodul de lipotimie a fost provocat de o problemă de sănătate existentă, opțiunile de tratament pot să includă:

•    Recomandarea anumitor medicamente în funcție de afecțiunea subiacentă sau modificarea dozelor pentru medicamentele pe care persoana deja le lua
•    Purtarea unor ciorapi compresivi pentru a îmbunătăți circulația sângelui
•    Implantarea unui stimulator cardiac pentru a menține ritmul cardiac regulat
•    Modificarea stilului alimentar (mese mai mici și mai dese, mai multă apă și mai puțină cafea, evitarea alcoolului).

Prevenire lipotimie

Lipotimia poate fi prevenită astfel:

- Nu sări peste mese și hidratează-te corespunzător. În funcție de stilul tău de viață și de recomandările medicului, în caz de eventuale afecțiuni cu care te confrunți, ia trei mese mai mari pe zi sau trei mese mai mici și două gustări. Bea aproximativ 2 litri de apă pe zi - mai mult dacă faci efort fizic intens sau dacă lucrezi într-un mediu cu temperaturi crescute.
- Dacă trebuie să stai mult timp în picioare și în căldură, e bine să te lași pe vine sau să te așezi din când în când și să bei înghițituri mici de apă.
- Dacă simți că amețești pe stradă sau într-un mijloc de transport, lasă-te pe vine sau stai în șezut cu capul între genunchi, respiră adânc și rar și bea puțină apă.

În concluzie, un episod singular de lipotimie nu este un motiv de îngrijorare, dar, pentru siguranță, sau dacă leșini de două ori într-o lună, e indicat să mergi la medic pentru a primi un diagnostic și un tratament adecvat. Cu diagnosticul și tratamentul potrivit, sincopa poate fi gestionată și controlată. Dacă ai avut un episod de leșin, riscul de a avea încă unul este de aproximativ 30%. Riscul de lipotimie și modul în care starea te afectează depinde de mai mulți factori, inclusiv cauza lipotimiei, vârsta, sexul și alte probleme medicale pe care le ai.
 

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Cleveland Clinic - Syncope
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/17536-syncope
Harvard Health Publishing - When should you worry about fainting?
https://www.health.harvard.edu/diseases-and-conditions/when-should-you-worry-about-fainting
Cedars Sinai - Syncope in Children
https://www.cedars-sinai.org/health-library/diseases-and-conditions---pediatrics/s/syncope-in-children.html