Anxietatea și noul coronavirus: cum putem combate panica
Anxietatea și noul coronavirus: cum putem combate panica
Anxietatea și noul coronavirus: cum putem combate panica
Pandemia COVID-19 ne afectează pe fiecare în parte, începând cu lipsa mobilității, deoarece teama de a contracta virusul ne obliga sa evitam deplasarile, calatoriile si interacțiunea cu alte persoane, în unele cazuri, chiar și cu persoanele dragi.
Având în vedere această situație, este normal să te simți mai vulnerabil, mai neliniștit și irascilibil, emoții care se pot transforma, cu ușurință, în anxietate, panică sau depresie. Frica și anxietatea, corelate cu posibilitatea îmbolnăvirii sau cu persistenta simptomelor ori complicatiilor dupa imbolnavire, pot fi copleșitoare.
In plus, pacientii care au traversat deja un episod de imbolnavire se pot confrunta cu sindromul de anxietate post COVID. Acesta se poate instala in mod neasteptat la unele persoane care nu sufereau de tulburari de dispozitie anterior, sau in alte cazuri accentueaza starile de anxietate si atacuri de panica.
Oamenii reacționează foarte diferit la stres
Prima regulă de management a stresului și a anxietății este înțelegerea faptului că reacția la stres este cea care dictează emoțiile survenite ulterior. Felul în care reacționezi la stres depinde de mulți factori, și anume afectiunile de care deja suferi, comunitatea în care ai crescut, anturajul apropiat, natura meseriei tale, stilul de viață și perspectiva asupra vieții.
În cazul de față, persoanele care sunt supuse la un grad ridicat de stres sunt:
- Vârstnicii, alături de persoanele cu afecțiuni cronice, care fac parte din grupele de risc ridicat de infectare;
- Copiii și adolescenții, care trec prin transformări fizice și emoționale care le pot altera perspectiva asupra stării de fapt și le pot accentua anumite emoții (adolescenții);
- Persoanele implicate în mod direct în lupta împotriva COVID-19, precum cadrele medicale;
- Persoanele cu boli psihice sau cele care consumă substanțe ilegale;
- Persoanele care s-au confruntat cu episoade grave de boala si au fost spitalizate;
- Persoanele care si-au pierdut rude, prieteni, cunostinte apropiate in urma infectarii cu COVID;
- Persoanele carora li s-au declansat diferite afectiuni post COVID- precum cele cardiovasculare, cardiopatii sau hipertensiune, tromboza, complicatii pulmonare, diabet etc.
In acest context, multe persoane se pot confrunta cu stari de anxietate sau panică pe care le constientizeaza sau nu.
Sindromul anxietatii post COVID
Un studiu realizat de cercetatorii de la Oxford a constatat că una din trei persoane care au traversat un episod de boala Covid-19 sunt diagnosticate cu o afecțiune neurologică sau psihiatrică în termen de șase luni de la infectare.
Cele mai frecvente condiții de sănătate mintală au fost tulburările de anxietate, tulburările de dispoziție (cum ar fi depresia), tulburările de utilizare abuzivă a substanțelor și insomnia. Condițiile neurologice includ lucruri precum hemoragia cerebrală, care este sângerarea care interferează cu funcția creierului; accident vascular cerebral ischemic, care este cauzat atunci când un vas care furnizează sânge creierului este blocat; și demență.
Pentru studiu, cercetătorii au analizat dosarele de sănătate ale pacienților a peste 230.000 de persoane care au confirmat cazuri de Covid în Statele Unite. Ei au estimat că probabilitatea ca persoanele să fie diagnosticate cu o tulburare neurologică sau de sănătate mintală în urma infecției cu Covid-19 a fost de 34%.
Condițiile psihiatrice au fost mult mai frecvente, dar condițiile neurologice „sunt semnificative, în special la cei care au avut Covid-19 sever”, a declarat într-un comunicat profesorul Paul Harrison, autorul principal al studiului de la Departamentul de Psihiatrie de la Universitatea Oxford.
Cum vă afectează creierul Sars-Cov2 și alte virusuri
În plus față de simptomele distinctive ale infecției cu Covid, cum ar fi febra, tuse și dificultăți de respirație, 25% dintre oameni prezintă simptome legate de creier și sistemul nervos, inclusiv amețeli, cefalee, oboseală debilitantă și „ceață cerebrală” sau tulburări cognitive, ceea ce înseamnă probleme de memorie, învățare și concentrare. În timp ce simptomele tind să dispară odată ce cineva își revine, unii supraviețuitori Covid au efecte pe termen lung.
În acest stadiu, cercetătorii nu sunt siguri care este mecanismul fiziologic exact care determină simptomele neurologice și cognitive. O explicație posibilă? Un studiu din New England Journal of Medicine a examinat țesutul cerebral de la persoanele care au murit din cauza Covid și au observat o combinație de inflamații și hemoragii ale vaselor de sânge cerebrale
„Multe simptome neurologice ale lui Covid-19 sunt explicate probabil de răspunsul inflamator pe scară largă al organismului la infecție și leziuni asociate ale vaselor de sânge - nu de infecția țesutului cerebral în sine”, a scris dr. Francis Collins, directorul Institutului Național de Sănătate. într-o postare pe blog.
Covid pare, de asemenea, să aibă un efect mai puternic asupra sănătății neurologice și mentale a oamenilor decât alte afecțiuni respiratorii: în noul studiu, a existat în general un risc cu 44% mai mare de diagnostice de sănătate neurologică și mentală după Covid-19 decât după gripă și un 16% risc mai mare după COVID-19 decât în cazul infecțiilor tractului respirator.
Efectele asupra sănătății mintale ale Covid 19
În timp ce majoritatea oamenilor se confruntă cu mai multe probleme de sănătate mintală decât de obicei în timpul pandemiei, anxietatea și stresul asociate unui diagnostic Covid sunt semnificative, chiar și pentru cei care se recuperează.
Cercetătorii au scris că prevalența condițiilor de sănătate mintală în rândul supraviețuitorilor Covid „reflectă, cel puțin parțial, implicațiile psihologice și de altă natură ale unui diagnostic Covid-19, mai degrabă decât să fie o manifestare directă a bolii”.
Cercetările anterioare din același grup de la Oxford au constatat că persoanele cărora li s-a diagnosticat cu Covid au fost mai susceptibile de a fi diagnosticate cu o problemă de sănătate mintală decât persoanele care se confruntă cu alte probleme de sănătate în timpul pandemiei. De exemplu, cei care se recuperează de la Covid-19 au fost de două ori mai susceptibili de a fi diagnosticați cu o tulburare de sănătate mintală în comparație cu cineva care a avut gripă.
Aproape 20% dintre pacienții Covid care și-au revenit au fost diagnosticați cu boli mintale în decurs de trei luni.
Harrison, autorul principal al ambelor studii, a declarat că descoperirile dezvăluie nevoia de servicii de sănătate mintală pentru numărul mare de persoane care pot prezenta simptome.
Simptomele de anxietate legate de Covid19
De multe ori, însă, simptomele sunt dificil de recunoscut, așadar este bine să cunoști semnalmentele generale, pentru a le identifica atât în cazul tău, cât și în cazul persoanelor apropiate. Cele mai comune simptome ale anxietății pe fondul pandemiei sunt:
- Sentimentul de teamă și/sau de îngrijorare cu privire la starea ta de sănătate și a celor dragi;
- Deprecierea calității somnului;
- Tulburări de alimentație (mâncat în exces, compulsiv, sau lipsa poftei de mâncare);
- Senzatia de nod in gat;
- Probleme de concentrare;
- Înrăutățirea afecțiunilor cronice existente;
- Consum crescut de alcool și/sau tutun sau droguri.
Cum faci față anxietății și/sau panicii
A vorbi cu prietenii și familia nu este întotdeauna suficient. Dacă vă confruntați cu anxietate sau depresie după recuperarea COVID, luați în considerare obținerea asistenței medicale profesionale, online sau direct cu un psihiatru sau psiholog. In plus, contactul cu medicul de famiie sau medicii de specialitate, investigatiile si analizele periodice pot reflecta fidel starea de sanatate, iar cunosaterea realista a posibilelor probleme si complicatii survenite, chiar si mai grave, precum si modul in care pot fi gestionate terapeutic pot aduce o stare de liniste si dau posibilitatea organizarii prioritatilor. Sunt situatii in care oamenii traiesc doar cu frica uneori nerealista a unor probleme grave de sanatate care de fapt nu exista, in schimb genereaza panica si anxietate.
In plus, unul dintre cele mai importante lucruri pe care le poți face este să nu cazi în capcana intoxicării cu știri legate de acest subiect. Fie că vorbim de televizorul care rulează non-stop pe un canal de știri sau de statul pe telefon pe Facebook, de unde mulți dintre noi își culeg informațiile, important este să te menții informat din surse oficiale, fără a face abuz de informație.
Poți petrece, în fiecare dimineață, 15-20 de minute pentru știri, iar apoi să îți continui rutina în mod normal. Acest lucru este benefic atât pentru diminuarea stresului, pentru că te poți angrena în alte activități și, astfel, să uiți temporar de situația în care ne aflăm, dar și pentru diminuarea stării de panică adesea indusă de titlurile apocaliptice ale știrilor. Informează-te doar din sursele oficiale, conștientizând că titlurile incendiare pot ascunde, de multe ori, informație eronată.
Un alt aspect important este grija față de corp, care este strâns legată de sănătatea mentală.Adopta o dieta cat mai sanatoasa, renunta la fumat, alcool, excesul de zahar si consumă cât mai multe legume și fructe, hidratează-te corespunzător și fă cat mai multa mișcare, preferabil in aer liber. Toate aceste elemente contribuie la starea ta de sănătate și la susținerea sistemului imunitar, dar îți mențin și starea de spirit pozitivă.
Nu în ultimul rând, păstrează contactul uman,chiar si pe cale virtuală. Este important să nu te izolezi de persoanele din anturaj, pentru că singurătatea poate duce la instalarea anxietății și a depresiei. Fie că e vorba despre un apel telefonic, un mesaj sau o conversație pe un canal de socializare, conversația activă cu prietenii și familia pot atenua simptomele panicii, anxietății și depresiei.
Bibliografie:
