Ce este bruceloza? Cauze, simptome, tratament

Rezumat: Bruceloza este o infecție provocată de bacterii din genul Brucella, care se transmit în principal de la animale la oameni. Infecția poate apărea după consumul produselor lactate nepasteurizate sau prin contact direct cu animale infectate și secrețiile acestora.

Simptomele includ febră, transpirații, oboseală, dureri musculare și articulare, iar uneori pot apărea complicații grave. Diagnosticul se bazează pe istoricul expunerii și teste de laborator, precum culturile și testele serologice.

Tratamentul presupune asocierea mai multor antibiotice, administrate de obicei cel puțin șase săptămâni. Bruceloza poate fi vindecată, iar prevenția se bazează în special pe siguranța alimentelor și controlul bolii la animale.

1. Ce este bruceloza?
2. Care sunt cauzele și factorii de risc pentru bruceloză?
3. Care sunt simptomele brucelozei?
4. Cum se diagnostichează bruceloza?
5. Cum se tratează bruceloza?
   a. Ce antibiotice se folosesc?
   b. Cât durează tratamentul?
   c. De ce este importantă respectarea schemei complete?
6. Se poate vindeca bruceloza complet?
   a. Riscul de recidivă
   b. Ce se întâmplă dacă infecția nu este tratată corect?
7. Cum poate fi prevenită bruceloza?
   a. Pasteurizarea laptelui și siguranța alimentelor
   b. Protecția persoanelor care lucrează cu animale
   c. Controlul infecției la animale
8. Concluzie

Recomandările Experților DOC

1. Ce este bruceloza?

Bruceloza este o boală infecțioasă zoonotică, adică o infecție care se transmite de la animale la oameni. Este produsă de diferite bacterii din genul Brucella.

Animalele afectate pot include bovine, oi, capre, porci și câini. Dintre speciile capabile să producă îmbolnăviri la oameni, cele mai importante sunt Brucella melitensis, Brucella abortus, Brucella suis și Brucella canis.

La nivel mondial, Brucella melitensis, asociată în special cu ovinele și caprinele, este una dintre cele mai importante cauze ale bolii la oameni.

Aceste bacterii au capacitatea de a supraviețui în interiorul anumitor celule ale organismului. Această caracteristică explică parțial de ce tratamentul trebuie administrat timp îndelungat și de ce folosirea unei singure doze sau a unui tratament foarte scurt nu este suficientă.

Bruceloza poate fi acută, dar uneori simptomele persistă sau reapar. Boala poate afecta aproape orice organ, ceea ce explică varietatea mare de manifestări și faptul că diagnosticul poate fi dificil.

Transmiterea directă de la o persoană la alta este foarte rară. În majoritatea cazurilor, sursa infecției este un animal infectat sau un produs alimentar provenit de la acesta.

2. Care sunt cauzele și factorii de risc pentru bruceloză?

Una dintre cele mai cunoscute căi de transmitere este consumul de lapte crud, nepasteurizat, sau de produse lactate preparate din acesta.

Brânzeturile proaspete obținute din lapte nepasteurizat pot reprezenta, de asemenea, o sursă de infecție dacă provin de la animale infectate. Pasteurizarea distruge bacteriile Brucella și reduce considerabil acest risc.

Infecția poate apărea și prin consumarea unor produse animale contaminate sau prin contactul direct al pielii lezate ori al mucoaselor cu sângele, placenta, fetușii avortați, secrețiile genitale sau alte țesuturi provenite de la animale bolnave.

Din acest motiv, bruceloza poate fi și o boală profesională.

Veterinarii, crescătorii de animale, fermierii, măcelarii, lucrătorii din abatoare, vânătorii și persoanele care manipulează animale sau țesuturile acestora prezintă un risc mai mare.

Personalul de laborator reprezintă o altă categorie vulnerabilă. Bacteriile se pot răspândi sub formă de aerosoli în timpul manipulării probelor biologice, dacă măsurile de protecție nu sunt respectate.

Călătoria sau șederea în regiuni în care bruceloza este endemică poate crește riscul, în special dacă sunt consumate produse lactate nepasteurizate.

Transmiterea de la om la om este neobișnuită. Au fost descrise rar situații legate de transmiterea sexuală, alăptare sau transplant, dar acestea nu reprezintă căile obișnuite de infectare.

3. Care sunt simptomele brucelozei?

Simptomele pot apărea la câteva săptămâni după expunere, dar perioada de incubație este variabilă. Tocmai această întârziere poate face dificilă legătura dintre boală și contactul anterior cu un animal sau un aliment contaminat.

Manifestările inițiale seamănă adesea cu cele ale gripei.

Pot apărea febră, frisoane, transpirații abundente, oboseală, stare generală de rău, dureri de cap, dureri musculare și articulare, lipsa poftei de mâncare și scădere în greutate.

Febra poate avea un caracter fluctuant, dispărând și reapărând. Din acest motiv, bruceloza a fost descrisă istoric și prin termenul de „febră ondulantă”.

Transpirațiile, în special cele nocturne, pot fi foarte intense.

Unele persoane dezvoltă mărirea ficatului sau a splinei ori ganglioni limfatici măriți. Pot apărea și dureri abdominale, greață sau alte manifestări digestive.

Complicațiile osteoarticulare sunt printre cele mai frecvente. Infecția poate afecta articulațiile, articulațiile sacroiliace sau coloana vertebrală și poate determina artrită, sacroiliită ori spondilită.

Mai rar, aceste bacterii pot afecta sistemul nervos, aparatul reproducător sau sistemul cardiovascular.

Neurobruceloza poate include meningită și alte manifestări neurologice, iar la bărbați poate apărea epididimo-orhită.

Una dintre cele mai periculoase complicații este endocardita, adică infectarea structurilor interne ale inimii, în special a valvelor.

Endocardita apare rar, dar este responsabilă pentru o proporție importantă dintre decesele asociate bolii. O meta-analiză a estimat prevalența acesteia la aproximativ 1,3% dintre pacienții cu bruceloză.

4. Cum se diagnostichează bruceloza?

Diagnosticul nu se poate stabili numai pe baza simptomelor, deoarece febra, oboseala, transpirațiile și durerile articulare apar în multe alte boli.

Medicul va întreba despre consumul de lapte sau brânzeturi nepasteurizate, călătorii, ocupație și eventualul contact cu animale, sânge, placentă sau alte țesuturi animale.

Diagnosticul este confirmat cu ajutorul analizelor de laborator.

Cultura din sânge sau din alte probe poate identifica direct bacteriile Brucella. Totuși, aceste microorganisme pot fi dificil de cultivat, iar rezultatul negativ nu exclude întotdeauna infecția.

Sunt utilizate frecvent și teste serologice, care caută anticorpi produși de organism împotriva bacteriei.

O meta-analiză a arătat că testul Rose Bengal, testele ELISA IgG/IgM și metodele PCR au demonstrat performanțe diagnostice promițătoare. Autorii au atras însă atenția asupra variațiilor dintre studii și asupra nivelului redus de certitudine al dovezilor.

PCR caută materialul genetic al bacteriei și poate fi util în anumite situații, însă disponibilitatea și interpretarea testelor diferă între laboratoare și regiuni.

Este important ca laboratorul să fie informat atunci când există suspiciunea de bruceloză, deoarece manipularea culturilor prezintă un risc pentru personal.

În funcție de simptome, pot fi necesare și investigații suplimentare, precum ecografie, CT, RMN sau ecocardiografie, pentru a identifica eventuale focare ale infecției.

5. Cum se tratează bruceloza?

a. Ce antibiotice se folosesc?

Pentru adulții cu forme necomplicate, una dintre schemele utilizate frecvent este doxiciclină plus rifampicină, administrată cel puțin șase săptămâni.

O altă strategie combină doxiciclina cu un aminoglicozid, cum ar fi streptomicina sau gentamicina, aminoglicozidul fiind administrat pentru o perioadă mai scurtă.

O meta-analiză care a comparat diferite strategii a sugerat că asocierea doxiciclinei cu un aminoglicozid poate avea o eficiență foarte bună. Certitudinea dovezilor pentru multe comparații a fost însă scăzută sau foarte scăzută.

Trimetoprim-sulfametoxazol poate fi utilizat în anumite situații, inclusiv atunci când tetraciclinele nu sunt potrivite.

Tratamentul copiilor mici, al femeilor însărcinate și al persoanelor cu forme complicate trebuie stabilit individual de medic.

Endocardita, neurobruceloza sau infecțiile osteoarticulare complicate pot necesita alte combinații și, uneori, tratamente mai lungi. Endocardita poate necesita inclusiv intervenție chirurgicală asupra valvei cardiace.

b. Cât durează tratamentul?

Pentru bruceloza necomplicată, tratamentul antibiotic combinat este administrat în mod obișnuit timp de cel puțin șase săptămâni.

Durata nu este aleasă întâmplător. Brucella poate supraviețui în interiorul celulelor, iar administrarea prea scurtă a antibioticelor crește riscul ca unele bacterii să persiste.

În cazul infecțiilor localizate, precum spondilita, neurobruceloza sau endocardita, tratamentul poate dura mai mult. Durata este decisă în funcție de organul afectat și de răspunsul pacientului.

Chiar dacă febra și starea generală se îmbunătățesc după câteva zile sau săptămâni, antibioticele nu trebuie oprite mai devreme decât a recomandat medicul.

c. De ce este importantă respectarea schemei complete?

Nerespectarea tratamentului crește riscul de eșec terapeutic și recidivă.

Analizele studiilor disponibile arată că recidivele sunt favorizate de alegerea inadecvată a antibioticelor, durata prea scurtă și administrarea incompletă a tratamentului. Rezistența bacteriană nu pare să fie cauza obișnuită a recidivei.

De aceea, pacientul nu trebuie să reducă dozele și nici să întrerupă antibioticele atunci când începe să se simtă mai bine.

6. Se poate vindeca bruceloza complet?

Da. Cu un diagnostic corect și tratament antibiotic adecvat, majoritatea persoanelor cu bruceloză se vindecă.

Recuperarea nu este însă întotdeauna imediată. Unele persoane pot resimți oboseală, dureri articulare sau alte simptome timp de săptămâni ori luni, chiar dacă infecția a fost tratată.

a. Riscul de recidivă

Recidiva înseamnă reapariția bolii după ce pacientul a răspuns inițial la tratament.

Un review recent estimează că recidiva poate apărea în aproximativ 5–15% dintre cazuri, cel mai frecvent în primele șase luni după terminarea tratamentului, deși uneori poate apărea și mai târziu.

Riscul crește dacă schema de antibiotice a fost inadecvată, tratamentul a fost prea scurt, pacientul nu l-a respectat sau există un focar localizat de infecție care nu a fost identificat.

În zonele în care bruceloza este frecventă, uneori poate fi dificil de stabilit dacă boala reapărută este o recidivă sau o nouă infectare.

b. Ce se întâmplă dacă infecția nu este tratată corect?

Fără un tratament adecvat, bruceloza poate persista și poate produce complicații cronice.

Pot apărea artrită, spondilită, afectarea ficatului și splinei, probleme neurologice sau inflamația aparatului reproducător.

Cea mai periculoasă complicație rămâne endocardita. Deși este rară, aceasta poate duce la insuficiență cardiacă și alte complicații grave.

Din acest motiv, febra persistentă asociată cu transpirații, dureri articulare și o posibilă expunere la animale sau produse nepasteurizate trebuie evaluată medical.

7. Cum poate fi prevenită bruceloza?

a. Pasteurizarea laptelui și siguranța alimentelor

Una dintre cele mai eficiente măsuri este evitarea laptelui crud și a produselor lactate nepasteurizate.

Pasteurizarea încălzește laptele suficient pentru a distruge microorganismele patogene, inclusiv bacteriile care provoacă bruceloza.

Persoanele care călătoresc în regiuni unde boala este frecventă trebuie să fie deosebit de prudente cu laptele crud și brânzeturile proaspete de proveniență nesigură.

Carnea trebuie, de asemenea, preparată termic corespunzător.

b. Protecția persoanelor care lucrează cu animale

Veterinarii, fermierii, lucrătorii din abatoare și alte persoane expuse trebuie să folosească echipament de protecție atunci când manipulează animale, placente, fetuși avortați, sânge sau alte țesuturi.

Mănușile, protecția ochilor, îmbrăcămintea de protecție și, în anumite activități, măștile sau respiratoarele reduc contactul cu materialele contaminate.

Rănile pielii trebuie protejate, iar suprafețele contaminate trebuie curățate și dezinfectate corespunzător.

În laborator, manipularea probelor suspecte necesită măsuri stricte de biosecuritate, deoarece Brucella poate infecta personalul prin aerosoli.

c. Controlul infecției la animale

Prevenirea bolii la oameni depinde foarte mult de controlarea ei la animale.

Măsurile veterinare pot include supravegherea efectivelor, testarea animalelor, vaccinarea bovinelor, oilor și caprelor în zonele în care boala este endemică și gestionarea animalelor infectate.

În prezent există vaccinuri veterinare împotriva anumitor forme de bruceloză, dar nu există un vaccin aprobat pentru prevenirea brucelozei la oameni.

8. Concluzie

Bruceloza este o infecție bacteriană transmisă în principal de la animale la oameni și poate fi prevenită în mare măsură prin măsuri alimentare și profesionale simple.

Laptele și produsele lactate nepasteurizate reprezintă o sursă importantă de infectare, iar persoanele care lucrează cu animale trebuie să se protejeze de contactul cu țesuturile și secrețiile potențial contaminate.

Simptomele sunt adesea nespecifice: febră, transpirații, oboseală și dureri articulare. De aceea, istoricul expunerii este foarte important pentru diagnostic.

Tratamentul implică, de regulă, o combinație de antibiotice administrată timp de cel puțin șase săptămâni. Schemele diferă în cazul copiilor, sarcinii și formelor complicate.

Majoritatea pacienților se vindecă, dar bruceloza poate recidiva dacă tratamentul este incomplet sau există un focar de infecție persistent.

Întrebări și răspunsuri

Întrebare: Care sunt simptomele brucelozei la oameni?
Răspuns: Cele mai frecvente sunt febra, transpirațiile, oboseala, slăbiciunea, durerile musculare și articulare, cefaleea, scăderea poftei de mâncare și pierderea în greutate. Unele persoane pot dezvolta complicații osoase, neurologice sau cardiace.

Întrebare: Cum se ia bruceloza?
Răspuns: Cel mai frecvent, prin consumul de lapte sau produse lactate nepasteurizate și prin contact direct cu animale infectate, sângele, placenta sau secrețiile acestora. Transmiterea de la om la om este foarte rară.

Întrebare: Bruceloza se vindecă?
Răspuns: Da. Majoritatea pacienților se vindecă atunci când primesc combinația corectă de antibiotice pentru perioada recomandată. Există însă un risc de recidivă, mai ales dacă tratamentul este incomplet.

Întrebare: Ce antibiotice se dau pentru bruceloză?
Răspuns: La adulții cu forme necomplicate se utilizează frecvent doxiciclină împreună cu rifampicină sau cu un aminoglicozid, precum streptomicina ori gentamicina. Schema exactă este stabilită de medic.

Întrebare: Bruceloza se transmite de la om la om?
Răspuns: Foarte rar. În mod obișnuit, omul se infectează prin alimente contaminate sau prin contact cu animale infectate și material biologic provenit de la acestea.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
CDC - Clinical Overview of Brucellosis
https://www.cdc.gov/brucellosis/hcp/clinical-overview/index.html
Pub Med - What's new in the diagnosis and treatment of human brucellosis?
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/40712782/ 
Studiul „What's new in the diagnosis and treatment of human brucellosis?”, apărut în Infect Dis Now. 2025 Nov;55(7):105121. doi: 10.1016/j.idnow.2025.105121. Epub 2025 Jul 23, autori: J-P Lavigne et al.
Pub Med - Efficacy and safety of therapeutic strategies for human brucellosis: A systematic review and network meta-analysis
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38466771/ 
Studiul „Efficacy and safety of therapeutic strategies for human brucellosis: A systematic review and network meta-analysis”, apărut în PLoS Negl Trop Dis. 2024 Mar 11;18(3):e0012010. doi: 10.1371/journal.pntd.0012010. eCollection 2024 Măr, autori: Sarah Nascimento Silva et al.


Te-ar mai putea interesa și...


Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0