Page 1
1
AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 11853/2019/01-02
Anexa 1
Prospect
Prospect: Informaţii pentru utilizator
KARISSA 75 micrograme/20 micrograme drajeuri
gestoden/etinilestradiol
Aspecte importante care trebuie cunoscute despre contraceptivele hormonale combinate (CHC):
−
Acestea sunt unele dintre cele mai eficace metode contraceptive reversibile dacă sunt utilizate
corect
−
Acestea pot determina creşterea uşoară a riscului de a se forma un cheag de sânge în vene şi
artere, în special în primul an de utilizare sau la reînceperea administrării unui contraceptiv
hormonal combinat, în urma unei pauze de 4 săptămâni sau mai lungă
−
Vă rugăm să fiţi atentă şi să vă adresaţi medicului dacă credeţi că aveţi simptome asociate
prezenţei unui cheag de sânge (vezi pct. 2 „Cheaguri de sânge”).
Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect înainte de a începe să utilizaţi acest medicament
deoarece conţine informaţii importante pentru dumneavoastră.
−
Păstraţi acest prospect. S-ar putea să fie necesar să-l recitiţi.
−
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
−
Acest medicament a fost prescris numai pentru dumneavoastră. Nu trebuie să-l daţi altor
persoane. Le poate face rău.
−
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. Vezi punctul 4.
Ce găsiți în acest prospect:
1
Ce este Karissa şi pentru ce se utilizează
2
Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Karissa
3
Cum să utilizaţi Karissa
4
Reacţii adverse posibile
5
Cum se păstrează Karissa
6
Conţinutul ambalajului şi alte informaţii
1.
Ce este Karissa și pentru ce se utilizează
Karissa este un contraceptiv hormonal combinat. Acesta conţine două tipuri de hormoni: un estrogen,
numit etinilestradiol şi un progestogen, numit gestoden. Aceşti hormoni împiedică ovarele să elibereze
un ovul în fiecare lună (ovulaţie). De asemenea, aceştia cresc vâscozitatea fluidului (mucusului) aflat
în zona colului uterin, făcând astfel mai dificilă ajungerea spermatozoizilor la ovule şi modifică ţesutul
care căptuşeşte uterul pentru a face mai puţin probabilă acceptarea ovulului fecundat.
Cercetările medicale şi experienţa vastă au demonstrat că, dacă sunt luate corect, contraceptivele
hormonale sunt o metodă contraceptivă eficientă şi reversibilă.
Reţineţi că, contraceptivele hormonale combinate cum este Karissa, nu vă va proteja împotriva bolilor
cu transmitere sexuală (cum este SIDA). Doar prezervativul poate face aceasta.
Cum acţionează contraceptivele hormonale?
Contraceptivele hormonale combinate, cum este Karissa, conţin hormoni care sunt echivalenţi cu cei
produşi de organismul dumneavoastră (estrogen şi progestogen). Aceşti hormoni ajută la prevenirea
sarcinii în acelaşi mod în care hormonii dumneavoastră naturali v-ar împiedica să mai concepeţi încă o
Page 2
2
dată în timp ce sunteţi deja gravidă.
2.
Ce trebuie să știți înainte să utilizați Karissa
Menţiuni generale
Înainte de a începe să utilizaţi Karissa, trebuie să citiţi informaţiile despre cheagurile de sânge de la
pct. 2. Este deosebit de important să citiţi simptomele asociate prezenţei unui cheag de sânge - vezi
pct. 2 „Cheaguri de sânge”).
Nu utilizaţi Karissa
Nu trebuie să utilizaţi Karissa dacă aveţi vreuna dintre afecţiunile enumerate mai jos. Dacă aveţi
vreuna dintre afecţiunile enumerate mai jos, trebuie să-i spuneţi medicului dumneavoastră. Medicul
dumneavoastră va discuta cu dumneavoastră ce alte forme de contracepţie ar fi mai adecvate.
−
dacă aveţi sau aţi avut vreodată tulburări de vedere datorate afecţiunilor circulatorii;
−
dacă aveţi (sau aţi avut vreodată) un cheag de sânge într-un vas de sânge de la nivelul
picioarelor (tromboză venoasă profundă, TVP), al plămânilor (embolie pulmonară, EP) sau al
altor organe;
−
dacă ştiţi că aveţi o tulburare care afectează coagularea - de exemplu, deficit de proteina C,
deficit de proteină S, deficit de antitrombină III, factor V Leiden sau anticorpi antifosfolipidici;
−
dacă aveţi nevoie de o operaţie sau dacă sunteţi imobilizată pentru o perioadă lungă de timp
(vezi pct. „Cheaguri de sânge”);
−
dacă aţi avut vreodată un atac de cord sau un atac cerebral;
−
dacă aveţi (sau aţi avut vreodată) angină pectorală (o afecţiune care cauzează durere severă în
piept şi care poate fi primul semn al unui atac de cord) sau atac ischemic tranzitor (AIT -
simptome temporare de atac cerebral);
−
dacă aveţi oricare dintre următoarele afecţiuni care pot determina creşterea riscului de apariţie a
cheagurilor la nivelul arterelor:
-
diabet zaharat sever, cu deteriorarea vaselor de sânge
-
dacă aveţi tensiune arterială foarte crescută
-
dacă aveţi o concentraţie foarte mare de grăsimi în sânge (colesterol sau trigliceride)
-
o afecţiune cunoscută drept hiperhomocisteinemie;
−
dacă aveţi (sau aţi avut vreodată) un tip de migrenă numit „migrenă cu aură”;
−
dacă aveţi (sau aţi avut vreodată) afecţiuni hepatice;
−
dacă aveţi sau aţi avut vreodată tumori hepatice;
−
dacă aveţi cancer de sân sau alt tip de cancer, de exemplu cancer ovarian sau de col uterin, sau
cancer al uterului;
−
dacă aveţi sângerări vaginale cu cauză necunoscută;
−
dacă sunteţi alergică la gestoden, etinilestradiol sau oricare dintre celelalte componente ale
acestui medicament (enumerate la punctul 6);
−
dacă sunteţi gravidă sau credeţi că aţi putea fi gravidă.
Nu utilizați Karissa dacă aveți hepatită C și luați medicamentele care conțin
ombitasvir/paritaprevir/ritonavir și dasabuvir (vezi și secțiunea Karissa împreună cu alte
medicamente).
Dacă oricare dintre aceste situaţii apare în timp ce luaţi Karissa, întrerupeţi imediat utilizarea şi
informaţi-l pe medicul dumneavoastră. Între timp, utilizaţi o altă metodă contraceptivă cum ar fi
prezervativul sau diafragma cu spermicide.
Atenționări și precauții
Înainte să utilizaţi Karissa, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Când trebuie să vă adresaţi medicului dumneavoastră?
Solicitaţi asistenţă medicală de urgenţă
Page 3
3
-
dacă observaţi semne posibile ale unui cheag de sânge, ceea ce poate însemna că a apărut un
cheag de sânge la nivelul piciorului (adică tromboză venoasă profundă), un cheag de sânge la
nivelul plămânului (adică embolie pulmonară), un atac de cord sau un atac cerebral (vezi
pct. „Cheag de sânge (tromboză)” de mai jos).
Pentru o descriere a simptomelor acestor reacţii adverse grave vă rugăm să consultaţi „Cum recunosc
apariţia unui cheag de sânge”.
Controale medicale regulate
Înainte de a începe să luaţi Karissa, medicul dumneavoastră va stabili antecedentele dumneavoastră
medicale punându-vă câteva întrebări ce vă privesc pe dumneavoastră şi rudele apropiate. Medicul
dumneavoastră vă va măsura tensiunea arterială şi se va asigura ca nu sunteţi gravidă. Este de
asemenea posibil ca medicul dumneavoastră să vă facă un consult medical. Odată ce aţi început
tratamentul cu Karissa, medicul dumneavoastră vă va face controale regulate. Aceasta se va întâmpla
atunci când veţi reveni la medic pentru mai multe contraceptive.
Spuneţi medicului dumneavoastră dacă următoarele afecţiuni sunt valabile în cazul
dumneavoastră.
De asemenea, dacă în timp ce utilizaţi Karissa apare afecţiunea sau se agravează, trebuie să îi spuneţi
medicului dumneavoastră. Nu mai luaţi alte drajeuri până când nu discutaţi cu medicul
dumneavoastră. Între timp, utilizaţi o altă metodă contraceptivă, cum ar fi un prezervativ sau o
diafragmă cu spermicide. Medicul dumneavoastră vă poate recomanda să întrerupeţi utilizarea Karissa
şi vă va sfătui să utilizaţi o altă metodă de contracepţie.
−
dacă aveţi pentru prima dată migrene sau dacă aţi mai avut migrene dar acestea se agravează sau
devin mai frecvente;
−
dacă bănuiţi că aţi putea fi gravidă;
−
dacă aveţi boală Crohn sau colită ulcerativă (boală inflamatorie intestinală cronică);
−
dacă aveţi lupus eritematos sistemic (LES - o boală care afectează sistemul dumneavoastră
natural de apărare);
−
dacă aveţi sindrom hemolitic uremic (SHU - o tulburare de coagulare a sângelui care provoacă
insuficienţă renală);
−
dacă aveţi „anemie cu celule în seceră” (o boală moştenită, a globulelor roşii din sânge);
−
dacă aveţi concentraţii crescute de acizi graşi în sânge (hipertrigliceridemie) sau istoric în
familie pentru această afecţiune. Hipertrigliceridemia a fost asociată cu un risc crescut de
apariţie a pancreatitei (inflamaţia pancreasului);
−
dacă aveţi nevoie de o operaţie sau dacă sunteţi imobilizată pentru o perioadă lungă de timp
(vezi pct. 2 „Cheaguri de sânge”);
−
dacă tocmai aţi născut, aveţi risc crescut de apariţie a cheagurilor de sânge. Trebuie să întrebaţi
medicul cât de curând după naştere puteţi începe să luaţi Karissa;
−
dacă aveţi o inflamaţie la nivelul venelor de sub piele (tromboflebită superficială);
−
dacă aveţi varice;
−
dacă suferiţi de:
o
tensiune arterială crescută (hipertensiune arterială);
o
îngălbenire a pielii (icter);
o
mâncărimi pe tot corpul (prurit);
o
calculi biliari;
o
o boală ereditară numită porfirie;
o
tulburarea motorie numită coree Sydenham;
o
erupţie cutanată cunoscută sub numele de herpes gestaţional;
o
formă ereditară de pierdere a auzului cunoscută ca otoscleroză;
o
tulburări ale funcţiei hepatice;
o
diabet zaharat;
o
depresie sau schimbări de dispoziție;
o
pete maronii pe faţă sau corp (cloasmă) care pot fi diminuate prin evitarea expunerii la
soare şi utilizării solariilor şi lămpilor cu ultraviolete.
Page 4
4
CHEAGURI DE SÂNGE
Utilizarea unui contraceptiv hormonal combinat cum este Karissa determină creşterea riscului de
apariţie a unui cheag de sânge, comparativ cu situaţia în care nu utilizaţi niciun astfel de contraceptiv.
În cazuri rare, un cheag de sânge poate bloca vasele de sânge şi poate cauza probleme grave.
Cheagurile de sânge pot să apară
−
la nivelul venelor (ceea ce se numeşte „tromboză venoasă”, „tromboembolism venos” sau TEV)
−
la nivelul arterelor (ceea ce se numeşte „tromboză arterială”, „tromboembolism arterial” sau
TEA).
După apariţia unui cheag de sânge, recuperarea nu este întotdeauna completă. Rar, pot exista efecte
grave, de durată sau, foarte rar, acestea pot pune viaţa în pericol.
Este important să reţineţi că riscul general al unui cheag de sânge cu efecte dăunătoare din
cauza Karissa este mic.
CUM RECUNOSC APARIŢIA UNUI CHEAG DE SÂNGE
Solicitaţi asistenţă medicală de urgenţă dacă observaţi vreunul dintre următoarele semne sau
simptome.
Aveţi vreunul dintre aceste semne?
De ce anume este posibil să
suferiţi?
−
umflarea unui picior sau de-a lungul unei vene a piciorului
sau a labei piciorului, în special când este însoţită de:
−
durere sau sensibilitate la nivelul piciorului, care este
posibil să fie resimţită numai când staţi în picioare sau
la mers
−
senzaţie crescută de căldură la nivelul piciorului afectat
−
modificarea culorii pielii de pe picior, de exemplu
aceasta devine palidă, roşie sau albastră
Tromboză venoasă profundă
−
senzaţie bruscă de lipsă de aer sau respiraţie rapidă;
−
tuse bruscă fără o cauză evidentă, în timpul căreia poate
apărea şi sânge;
−
durere ascuţită la nivelul toracelui, care poate creşte în
timpul respiraţiilor profunde;
−
vertij sau ameţeală severe;
−
bătăi rapide sau neregulate ale inimii;
−
durere severă la nivelul stomacului.
Dacă nu sunteţi sigură, discutaţi cu un medic, deoarece unele
dintre aceste simptome, cum sunt tusea sau senzaţia de lipsă de
aer pot fi confundate cu afecţiuni mai uşoare, cum sunt
infecţiile căilor respiratorii (de exemplu, o „răceală”).
Embolie pulmonară
Simptomele apar cel mai frecvent la nivelul unuia dintre ochi:
−
pierdere imediată a vederii sau
−
înceţoşare nedureroasă a vederii, care poate ajunge până la
pierderea vederii.
Tromboză de venă retiniană
(cheag de sânge la nivelul
ochiului)
−
durere, disconfort, presiune, greutate în piept;
−
senzaţie de constricţie sau de plenitudine la nivelul
toracelui, braţului sau sub stern;
−
senzaţie de balonare, indigestie sau de sufocare;
−
senzaţie de disconfort în partea de sus a corpului, care
radiază spre spate, maxilar, gât, braţ şi stomac;
Atac de cord
Page 5
5
−
transpiraţie, greaţă, vărsături sau ameţeală;
−
slăbiciune extremă, anxietate sau lipsă de aer;
−
bătăi rapide sau neregulate ale inimii.
−
amorţire sau slăbiciune bruscă la nivelul feţei, braţului sau
piciorului, în special pe o parte a corpului;
−
confuzie, probleme de vorbire sau de înţelegere bruşte;
−
probleme bruşte de vedere la unul sau ambii ochi;
−
probleme bruşte la mers, ameţeală, pierderea echilibrului
sau coordonării;
−
durere de cap bruscă, severă sau prelungită, fără cauză
cunoscută;
−
pierderea cunoştinţei sau leşin, cu sau fără convulsii.
Uneori, simptomele de atac cerebral pot fi de durată redusă, cu
recuperare aproape imediată şi completă, însă trebuie totuşi să
solicitaţi atenţie medicală de urgenţă, deoarece poate exista
riscul unui alt accident vascular cerebral.
Accident cerebral vascular
−
umflare şi decolorare uşoară spre albastru a unei
extremităţi;
−
durere severă la nivelul stomacului (abdomen acut).
Cheaguri de sânge care blochează
alte vase de sânge
CHEAGURI DE SÂNGE LA NIVELUL UNEI VENE
Ce se poate întâmpla dacă se formează un cheag de sânge la nivelul unei vene?
−
Utilizarea contraceptivelor hormonale combinate a fost asociată cu o creştere a riscului de
apariţie a cheagurilor de sânge la nivelul unei vene (tromboză venoasă). Totuşi, aceste reacţii
adverse sunt rare. Cel mai frecvent, acestea apar în primul an de utilizare a unui contraceptiv
hormonal combinat.
−
Dacă se formează un cheag de sânge la nivelul unei vene a piciorului sau a labei piciorului,
aceasta poate cauza tromboză venoasă profundă (TVP).
−
Dacă un cheag de sânge se deplasează de la nivelul piciorului şi se blochează la nivelul
plămânului, acesta poate cauza o embolie pulmonară.
−
Foarte rar, un cheag se poate forma pe o venă de la nivelul altui organ, cum este ochiul
(tromboză venoasă retiniană).
Când este cel mai crescut riscul de apariţie a unui cheag de sânge la nivelul unei vene?
Riscul de apariţie a unui cheag de sânge la nivelul unei vene este cel mai crescut în timpul primului an
de utilizare a contraceptivului hormonal combinat pentru prima dată. De asemenea, riscul poate fi
crescut dacă începeţi să luaţi un contraceptiv hormonal combinat (acelaşi medicament sau un
medicament diferit) după o pauză de 4 săptămâni sau mai mult.
După primul an, riscul scade, dar este întotdeauna uşor mai crescut decât dacă nu aţi utiliza un
contraceptiv hormonal combinat.
Când încetaţi utilizarea Karissa, riscul de apariţie a unui cheag de sânge revine la normal în decurs de
câteva săptămâni.
Care este riscul de apariţie a unui cheag de sânge?
Riscul depinde de riscul dumneavoastră natural de TEV şi de tipul de contraceptiv hormonal combinat
pe care îl luaţi.
Riscul general de apariţie a unui cheag de sânge la nivelul piciorului sau plămânului (TVP sau EP)
asociat cu utilizarea Karissa este mic.
-
Din 10000 femei care nu utilizează niciun contraceptiv hormonal combinat şi nu sunt gravide, la
aproximativ 2 femei va apărea un cheag de sânge în decurs de un an.
-
Din 10000 femei care utilizează un contraceptiv hormonal combinat care conţine levonorgestrel
Page 6
6
sau noretisteron sau norgestimat, la aproximativ 5-7 femei va apărea un cheag de sânge în
decurs de un an.
-
Din 10000 femei care utilizează un contraceptiv hormonal combinat care conţine gestoden, cum
este Karissa, la aproximativ 9 până la 12 femei va apărea un cheag de sânge în decurs de un an.
-
Riscul de apariţie a unui cheag de sânge va fi diferit în funcţie de istoricul dumneavoastră
medical (vezi „Factori care determină creşterea riscului de apariţie a unui cheag de sânge” de
mai jos).
Riscul de apariţie a unui cheag de
sânge în decurs de un an
Femei care
nu utilizează
o pilulă/un plasture/inel
contraceptiv hormonal combinat şi nu sunt gravide
Aproximativ 2 din 10000 femei
Femei care utilizează o pilulă de contraceptiv hormonal
combinată care conţine
levonorgestrel, noretisteron sau
norgestimat
Aproximativ 5-7 din 10000 femei
Femei care utilizează Karissa
Aproximativ 9-12 din 10000 femei
Factori care determină creşterea riscului de apariţie a unui cheag de sânge la nivelul unei vene
Riscul de apariţie a unui cheag de sânge la nivelul unei vene la utilizarea Karissa este mic, însă unele
afecţiuni determină creşterea acestui risc. Riscul dumneavoastră este mai crescut:
−
dacă sunteţi supraponderală (indice de masă corporală sau IMC peste 30 kg/m
2
);
−
dacă una dintre rudele dumneavoastră apropiate a avut un cheag de sânge la nivelul piciorului,
al plămânului sau al altui organ, la o vârstă tânără (la o vârstă mai mică de 50 ani). În acest caz
aţi putea avea o tulburare ereditară de coagulare a sângelui;
−
dacă trebuie să vi se efectueze o operaţie sau dacă sunteţi imobilizată o perioadă mai lungă de
timp din cauza unei vătămări sau a unei boli, sau dacă trebuie să staţi cu piciorul în ghips. Este
posibil ca utilizarea Karissa să trebuiască oprită cu câteva săptămâni înaintea operaţiei şi cât
timp sunteţi mai puţin mobilă. Dacă este necesar să opriţi utilizarea Karissa, întrebaţi medicul
când o puteţi relua.
−
pe măsură ce înaintaţi în vârstă (în special după vârsta de aproximativ 35 ani);
−
dacă aţi născut cu mai puţin de câteva săptămâni înainte.
Riscul de apariţie a unui cheag de sânge creşte dacă aveţi mai multe afecţiuni.
Călătoria cu avionul (> 4 ore) poate determina creşterea temporară a riscului de apariţie a unui cheag
de sânge, în special dacă aveţi şi unii dintre ceilalţi factori de risc enumeraţi.
Este important să îi spuneţi medicului dacă aveţi vreuna dintre aceste afecţiuni, chiar dacă nu sunteţi
sigură. Medicul dumneavoastră poate decide că trebuie întreruptă utilizarea Karissa.
Dacă se modifică vreuna dintre afecţiunile de mai sus în timpul utilizării Karissa, de exemplu dacă
apare tromboză, fără o cauză cunoscută, la o rudă apropiată sau dacă luaţi mult în greutate, spuneţi
medicului dumneavoastră.
CHEAGURI DE SÂNGE LA NIVELUL UNEI ARTERE
Ce se poate întâmpla dacă se formează un cheag de sânge la nivelul unei artere?
La fel ca un cheag de sânge la nivelul unei vene, un cheag de sânge la nivelul unei artere poate cauza
probleme grave. De exemplu, poate cauza un atac de cord sau un atac cerebral.
Factori care determină creşterea riscului de apariţie a unui cheag de sânge la nivelul unei artere
Este important să reţineţi că riscul de atac de cord sau atac cerebral la utilizarea Karissa este foarte
mic, dar poate creşte:
−
odată cu înaintarea în vârstă (după aproximativ 35 ani);
−
dacă fumaţi.
Când utilizaţi un contraceptiv hormonal combinat cum este Karissa, se recomandă
să renunţaţi la fumat. Dacă nu puteţi renunţa la fumat şi aveţi vârsta peste 35 ani, medicul vă
poate recomanda să utilizaţi un alt tip de contraceptiv;
Page 7
7
−
dacă sunteţi supraponderală;
−
dacă aveţi tensiune arterială crescută;
−
dacă o rudă apropiată are un atac de cord sau atac cerebral la o vârstă tânără (la mai puţin de
aproximativ 50 ani). În acest caz aţi putea avea şi un risc crescut de atac de cord sau atac
cerebral;
−
dacă dumneavoastră sau o rudă apropiată aveţi o concentraţie crescută de grăsimi în sânge
(colesterol sau trigliceride);
−
dacă aveţi migrene, în special migrene cu aură;
−
dacă aveţi o problemă la inimă (afecţiune valvulară, tulburare de ritm numită fibrilaţie atrială);
−
dacă aveţi diabet zaharat.
Dacă suferiţi de una dintre aceste afecţiuni sau vreuna dintre acestea este deosebit de severă, riscul de
apariţie a unui cheag de sânge poate fi şi mai crescut.
Dacă se modifică vreuna dintre afecţiunile de mai sus în timpul utilizării Karissa, de exemplu dacă
începeţi să fumaţi, dacă apare tromboză, fără o cauză cunoscută, la o rudă apropiată sau dacă luaţi mult
în greutate, spuneţi medicului dumneavoastră.
Contraceptivul şi cancerul
Unele studii au arătat că puteţi prezenta un risc mai mare de cancer de col uterin dacă utilizaţi
contraceptive pe termen lung. Acest risc crescut poate să nu fie cauzat de utilizarea contraceptivelor, ci
se poate datora efectelor comportamentului sexual sau altor cauze.
Toate femeile sunt expuse riscului de apariţie a cancerului de sân, indiferent dacă iau contraceptive sau
nu. Cancerul la sân apare rar la femeile cu vârsta sub 40 de ani. Cancerul de sân a fost diagnosticat
puţin mai frecvent la femeile care utilizează contraceptive orale, faţă de femeile care nu le utilizează.
Dacă întrerupeţi tratamentul cu contraceptive, acest risc se reduce, astfel încât la 10 ani de la
întreruperea utilizării contraceptivelor riscul diagnosticării cancerului de sân este acelaşi ca la femeile
care nu au luat niciodată contraceptive. Deoarece cancerul de sân
este o afecţiune rară la femeile cu
vârsta sub 40 de ani, creşterea numărului de cazuri de cancer de sân diagnosticat la femeile care
utilizează în prezent sau au utilizat contraceptive este mică în comparaţie cu riscul de cancer de
sân pe întreaga perioadă a vieţii.
În cazuri rare, utilizarea contraceptivelor a dus la apariţia de afecţiuni hepatice, cum sunt icterul şi
tumorile hepatice benigne. În cazuri foarte rare, utilizarea contraceptivelor pe termen lung a fost
asociată cu anumite forme de tumori hepatice maligne (cancer). Tumorile hepatice pot duce la
sângerări intra-abdominale care pot pune viaţa în pericol. De aceea, spuneţi medicului dumneavoastră
dacă prezentaţi dureri care nu dispar repede în partea superioară a abdomenului. De asemenea, trebuie
să spuneţi medicului dumneavoastră dacă pielea dumneavoastră se îngălbeneşte (icter).
Tulburări psihice
Unele femei care folosesc contraceptive hormonale inclusiv Karissa au raportat depresie sau stări
depresive. Depresia poate fi gravă și uneori poate duce la gânduri de sinucidere. Dacă observați
schimbări de dispoziție și simptome depresive, adresați-vă medicului cât mai curând posibil pentru
recomandări medicale ulterioare.
Karissa împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă utilizaţi, aţi utilizat recent sau s-ar putea sǎ
utilizaţi orice alte medicamente.
De asemenea, spuneți oricărui alt medic sau stomatolog care vă prescrie alt medicament că utilizați
Karissa. Aceștia vă pot spune dacă este nevoie să utilizați măsuri contraceptive suplimentare (de
exemplu, prezervative) și, dacă este așa, pentru cât timp, sau dacă este necesar să vă modifice doza
celorlalte medicamente utilizate.
Nu utilizați Karissa dacă aveți hepatită C și luați medicamentele care conțin
ombitasvir/paritaprevir/ritonavir și dasabuvir deoarece acestea pot cauza creșteri ale valorilor din
Page 8
8
sânge ale testelor funcției ficatului (creștere a valorii enzimei ficatului ALAT).
Înainte de a începe tratamentul cu aceste medicamente, medicul dumneavoastră vă va prescrie un alt
tip de contraceptiv.
Administrarea Karissa poate fi reluată la aproximativ 2 săptămâni după terminarea acestui tratament.
Vezi secțiunea Nu utilizați Karissa.
Anumite medicamente pot influența concentrațiile Karissa în sânge și pot determina ca acesta să fie
mai puțin eficace în prevenirea sarcinii
sau pot provoca sângerări neobişnuite. Printre acestea se
numără medicamentele utilizate în tratamentul:
−
epilepsiei (de exemplu: barbiturice, carbamazepină, fenitoină, primidonă, felbamat,
oxcarbazepină, topiramat);
−
tuberculozei (de exemplu rifampicină, rifabutină);
−
agentul care menține starea de veghe (modafinil);
−
infecţiei cu HIV și virusul hepatitei C (așa-numiții inhibitori ai proteazei și inhibitori non-
nucleozidici ai revers transcriptazei, cum sunt ritonavir, nevirapină, efavirenz);
−
infecțiilor cu ciuperci (de exemplu griseofulvină);
−
tensiunii arteriale mari a vaselor de sânge de la nivelul plămânilor (bosentan);
−
Preparatul din plante medicinale care conține sunătoare. Dacă doriți să utilizați preparate din
plante medicinale care conţin sunătoare (
Hypericum perforatum
) în timpul tratamentului cu
Karissa, adresați-vă medicului dumneavoastră.
Și următoarele medicamente:
−
medicamente utilizate pentru tratamentul durerii și inflamației (fenilbutazonă);
−
laxative.
Următoarele medicamente pot afecta tolerabilitatea Karissa (pot crește concentrațiile plasmatice):
−
atorvastatină (utilizat pentru reducerea concentrațiilor de grăsimi din sânge);
−
acid ascorbic (vitamina C);
−
paracetamol (utilizat pentru tratamentul durerii și febrei);
−
medicamente antimicotice pe bază de imidazol (utilizate pentru tratamentul infecțiilor cu
ciuperci), cum este fluconazolul;
−
medicamente utilizate pentru tratamentul anumitor infecții (indinavir, voriconazol).
Karissa poate influenţa eficacitatea altor medicamente, de exemplu:
−
ciclosporină (medicament utilizat pentru tratamentul de suprimare a respingerii țesutului după
intervenția de transplant);
−
teofilină (medicament utilizat pentru tratamentul astmului bronșic);
−
corticosteroizi (medicamente antiinflamatorii);
−
lamotrigină, valproat (medicamente utilizate pentru tratamentul epilepsiei);
−
tizanidină (medicament utilizat pentru tratamentul spasticității musculare);
−
levotiroxină (medicament utilizat pentru tratamentul lipsei de hormoni).
Administrarea medicamentului numit flunarizină în asociere cu contraceptive orale poate cauza
secreție lactată la femei care nu au născut recent (galactoree).
Troleandomicina (un antibiotic) poate determina creșterea riscului de apariție a colestazei intrahepatice
(tulburare a curgerii bilei) în timpul administrării concomitente cu contraceptive orale.
Adresați-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua orice
medicament.
Teste de laborator
Spuneţi medicului dumneavoastră sau personalului de laborator că luaţi contraceptive hormonale,
deoarece acestea pot afecta rezultatele anumitor teste.
Page 9
9
Sarcina şi alăptarea
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă,
adresaţi-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.
Sarcina
Dacă suspectaţi că sunteţi gravidă, nu mai luaţi Karissa şi discutaţi cu medicul dumneavoastră imediat.
Până când discutaţi cu medicul dumneavoastră utilizaţi o altă metodă de contracepţie, de exemplu
prezervative sau diafragme cu spermicide. Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului
pentru recomandări înainte de a lua orice medicament
.
Alăptarea
Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua Karissa.
Karissa nu trebuie luate de către femeile care alăptează.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Karissa are o influenţă neglijabilă sau nu are nicio influenţă asupra capacităţii de a conduce vehicule şi
de a folosi utilaje.
Karissa conține lactoză monohidrat și zahăr
Dacă medicul dumneavoastră v-a atenționat că aveţi intoleranţă la unele categorii de glucide, vă rugăm
să-l întrebaţi înainte de a lua acest medicament.
Acest medicament conţine sodiu mai puțin de 1 mmol (23 mg) per doză, adică practic „nu conține
sodiu”.
3.
Cum să utilizați Karissa
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul. Discutaţi cu medicul
dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigură.
Blisterele din fiecare cutie sunt concepute pentru a ajuta să vă amintiţi să luaţi drajeurile.
Începeţi prima cutie
Începeţi să luaţi primul drajeu din prima zi a ciclului. Aceasta este ziua unu a ciclului – ziua când
începe sângerarea.
Dacă începeţi în ziua 2-5 a ciclului dumneavoastră, trebuie să utilizaţi o metodă de contracepţie
suplimentară, cum ar fi prezervativul, în primele 7 zile de administrare din primul blister.
Puteţi lua drajeul în orice moment al zilei, dar trebuie să încercaţi să îl luaţi aproximativ la aceeaşi oră,
în fiecare zi.
Vi se va părea mai uşor să-l luaţi fie seara târziu, fie dimineaţa devreme. Luaţi câte un
drajeu în fiecare zi, în ordinea indicată, până ce terminaţi toate cele 21 drajeuri din cutie.
După ce aţi luat cele 21 drajeuri, în următoarele şapte zile nu veţi mai lua drajeuri. În decursul acestor
7 zile trebuie să înceapă menstruaţia.
Nu trebuie să utilizaţi nicio formă suplimentară de contracepţie pe durata celor şapte zile de pauză, cu
condiţia că aţi luat corespunzător cele 21 de drajeuri şi veţi începe următoarea cutie în timp.
Următoarea cutie
Începeţi următoarea cutie după cele 7 zile de pauză, chiar dacă menstruaţia continuă. Veţi începe
întotdeauna o nouă cutie în aceeaşi zi a săptămânii.
Trecerea de la un alt contraceptiv hormonal combinat la Karissa
Puteţi începe administrarea Karissa în ziua care urmează după ultima pilulă din blisterul actual (sau în
ziua care urmează după ultima pilulă
activă
, dacă blisterul dumneavoastră actual conţine şi pilule
Page 10
10
inactive), dar nu mai târziu de ziua de după intervalul de pauză sau intervalul cu pilulă inactivă de la
contraceptivul anterior.
Trecerea de la un contraceptiv care conţine doar progestogen (minicomprimat doar cu progestogen,
soluţie injectabilă, implant) la Karissa
Puteţi trece de la comprimate care conţin numai progestogen oricând doriţi. Întrerupeţi administrarea
minicomprimatului şi începeţi administrarea Karissa în ziua următoare, la aceeasi oră. Când treceţi de
la o formă injectabilă, începeţi administrarea Karissa în momentul în care ar trebui făcută următoarea
injecţie. Când treceţi de la implant, începeţi administrarea Karissa în ziua imediat următoare înlăturării
implantului. În toate aceste cazuri, sunt necesare măsuri contraceptive suplimentare în timpul primelor
7 zile de administrare a noului contraceptiv.
După naştere, pierdere spontană de sarcină sau avort
După naştere, pierdere spontană a sarcinii sau avort, medicul dumneavoastră vă va sfătui cu privire la
administrarea contraceptivelor.
Puteţi să începeţi să utilizaţi Karissa imediat după o pierdere spontană de sarcină sau după un avort în
primul trimestru de sarcină. În acest caz nu este necesar să utilizaţi metode contraceptive suplimentare.
După ce aţi născut sau după un avort în al doilea trimestru de sarcină puteţi începe să luaţi Karissa din
ziua 21 până în ziua 28 de după naştere sau avort. Dacă alăptaţi, nu sunt recomandate contraceptivele
combinate deoarece pot reduce cantitatea de lapte. Trebuie să utilizaţi metode contraceptive
suplimentare (de exemplu prezervativul) în primele 7 zile ale utilizării drajeului. Dacă aţi avut relaţii
sexuale neprotejate, înainte de a utiliza Karissa trebuie să vă asiguraţi că nu sunteţi însărcinată sau
trebuie să aşteptaţi până la următoarea sângerare menstruală. Dacă aveţi orice întrebare despre
începerea administrării Karissa după naştere sau avort, întrebaţi medicul dumneavoastră sau
farmacistul.
Dacă luaţi mai mult Karissa decât trebuie
Dacă luaţi mai mult Karissa decât trebuie, probabil nu vă va face niciun rău, dar v-aţi putea simţi rău
sau să aveţi sângerări vaginale uşoare. Dacă prezentaţi oricare dintre aceste simptome, adresaţi-vă
medicului dumneavoastră pentru recomandări.
Dacă uitaţi să luaţi Karissa
Dacă aţi uitat să luaţi un drajeu, urmaţi aceste recomandări.
Dacă aveţi o întârziere de mai puţin de 12 ore
Protecţia contraceptivă nu este redusă dacă luaţi drajeul uitat imediat ce vă amintiţi şi apoi continuaţi
să luaţi următoarele drajeuri la ora obişnuită. Aceasta poate însemna să luaţi două drajeuri în aceeaşi
zi.
Dacă aţi întârziat administrarea unui drajeu cu mai mult de 12 ore, sau dacă aţi omis mai mult
de un drajeu
Dacă aţi întârziat administrarea unui drajeu cu mai mult de 12 ore, sau dacă aţi omis mai mult de un
drajeu, protecţia contraceptivă poate fi redusă, deci trebuie să folosiţi o metodă suplimentară de
protecţie. Cu cât este mai mare numărul de drajeuri pe care le-aţi uitat, cu atât este mai mare riscul ca
protecţia împotriva sarcinii să fie redusă. În acest caz, trebuie să respectaţi următoarele recomandări:
Ce trebuie făcut dacă aţi omis luarea unui drajeu în prima săptămână
Luaţi drajeul uitat imediat ce vă amintiţi, chiar dacă aceasta înseamnă că trebuie să luaţi două drajeuri
odată. Continuaţi să luaţi drajeurile la ora obişnuită. Trebuie de asemenea să utilizaţi o metodă
contraceptivă de barieră pentru următoarele 7 zile, de exemplu, prezervative. Dacă aţi avut contact
sexual în săptămâna precedentă omisiunii drajeului, există riscul unei sarcini. Cu cât omiteţi luarea
mai multor drajeuri şi cu cât mai aproape de intervalul în care, în mod obişnuit, nu mai luaţi drajeuri,
cu atât riscul unei sarcini este mai mare.
Ce trebuie făcut dacă aţi omis luarea unui drajeu în a doua săptămână
Luaţi drajeul omis imediat ce vă amintiţi, chiar dacă aceasta înseamnă să luaţi două drajeuri odată.
Ulterior, trebuie să continuaţi luarea celorlalte drajeuri la ora obişnuită. Presupunând că drajeurile au
Page 11
11
fost luate corect în ultimele 7 zile înainte de omiterea luării unui drajeu, nu sunt necesare metode
contraceptive suplimentare. Dacă nu s-a întâmplat aşa sau dacă a fost omis mai mult de un drajeu,
trebuie să utilizaţi metode contraceptive suplimentare în următoarele 7 zile.
Ce trebuie făcut dacă aţi omis luarea unui drajeu în a treia săptămână
Riscul eşecului contraceptiv este iminent, datorită apropierii intervalului în care nu luaţi drajeuri.
Protecţia contraceptivă redusă poate fi, totuşi, prevenită urmărind una din următoarele două
alternative. Aşadar, nu mai sunt necesare alte precauţii contraceptive, presupunând că toate drajeurile
au fost luate corect pe parcursul celor 7 zile anterioare omiterii primului drajeu.
Totuşi, dacă nu aţi luat corect Karissa pe parcursul celor 7 zile anterioare omiterii primului drajeu,
trebuie să urmaţi prima alternativă dintre cele două şi, în plus, trebuie să utilizaţi o metodă
contraceptivă tip barieră (cum este prezervativul) în următoarele 7 zile.
1.
Luaţi drajeul omis imediat ce v-aţi amintit, chiar dacă aceasta înseamnă să luaţi două drajeuri
odată. Ulterior, trebuie să continuaţi luarea celorlalte drajeuri la ora obişnuită. Începeţi
următoarea cutie imediat ce aţi terminat ultimul drajeu din cutia curentă, adică fără să ţineţi cont
de intervalul pauză dintre cele două cutii. Este puţin probabil să prezentaţi sângerare de
întrerupere până la sfârşitul celei de-a doua cutii, dar puteţi avea mici pete sau sângerări
neregulate, în zilele în care luaţi drajeurile.
2.
Nu mai luaţi drajeurile din cutia actuală. Trebuie să faceţi o pauză de 7 zile, numărând şi ziua
când aţi omis administrarea drajeului, înainte de începerea unei noi cutii.
Dacă aţi omis să administraţi un drajeu şi nu aţi avut sângerare de întrerupere în prima pauză în care
nu luaţi drajeurile, înseamnă că puteţi fi însărcinată.
Dacă aţi omis să luaţi un (sau mai multe) drajeu şi aţi avut relaţii sexuale neprotejate, aţi putea fi
însărcinată. Întrebaţi medicul dumneavoastră despre contracepţia de urgenţă.
Dacă încetați să luați Karissa
Dacă întrerupeţi utilizarea Karissa, puteţi rămâne gravidă. Trebuie să discutaţi cu medicul
dumneavoastră despre alte metode contraceptive pentru a evita sarcina.
Ce trebuie făcut dacă aveţi probleme cu stomacul
Dacă v-a fost rău sau aţi avut diaree la 3-4 ore după luarea drajeului,
este posibil ca substanţa activă să
nu se fi absorbit complet. În acest caz, trebuie urmate recomandările descrise mai sus, cu privire la
drajeurile omise. În caz de vărsături sau diaree, utilizaţi măsuri suplimentare de contracepţie, de
exemplu prezervativul, la fiecare contact sexual avut pe perioada cât aţi avut probleme cu stomacul,
cât şi în următoarele 7 zile.
Ce trebuie făcut dacă vreţi să amânaţi sau să modificaţi data apariţiei ciclului menstrual
Dacă vreţi să amânaţi sau să modificaţi data apariţiei ciclului menstrual, cereţi sfatul medicului
dumneavoastră.
Dacă doriţi să amânaţi data apariţiei ciclului menstrual
trebuie să continuaţi cu următoarea cutie de
Karissa după luarea ultimului drajeu din cutia curentă, fără a mai păstra perioada de pauză.
Puteţi lua
câte drajeuri doriţi din această cutie, chiar până o terminaţi. În timp ce utilizaţi a doua cutie se poate să
prezentaţi sângerări neregulate sau pete. Utilizarea regulată de
Karissa
este reluată după intervalul celor
7 zile de pauză.
Dacă doriţi să schimbaţi ziua de începere a ciclului menstrual
Dacă luaţi
Karissa
conform recomandărilor, veţi prezenta sângerare menstruală în aceeaşi zi a lunii.
Dacă doriţi să o schimbaţi într-o altă zi a săptămânii, alta decât cea cu care sunteţi obişnuită acum,
puteţi să scurtaţi (niciodată nu prelungiţi) intervalul în care nu luaţi drajeuri la câte zile doriţi. De
exemplu, dacă sângerarea menstruală începe într-o zi de vineri şi dumneavoastră vreţi să înceapă marţi
(trei zile mai devreme), trebuie să începeţi următoarea cutie de
Karissa
cu 3 zile mai devreme. Cu cât
Page 12
12
este mai scurt intervalul de pauză, cu atât este mai mare posibilitatea de a nu prezenta sângerare de
întrerupere şi de a prezenta sângerări neregulate sau pete în timpul utilizării celei de-a doua cutii.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului
dumneavoastră sau farmacistului.
4.
Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate
persoanele. Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, în special dacă sunt severe şi persistente sau dacă
apare o modificare a stării de sănătate care credeţi că se poate datora Karissa, vă rugăm să discutaţi cu
medicul dumneavoastră.
Toate femeile care iau contraceptive hormonale combinate prezintă un risc crescut de apariţie a
cheagurilor de sânge la nivelul venelor (tromboembolism venos (TEV)) sau a cheagurilor de sânge la
nivelul arterelor (tromboembolism arterial (TEA)). Pentru informaţii mai detaliate privind diferitele
riscuri asociate cu utilizarea de contraceptive hormonale combinate, vezi pct. 2 „Ce trebuie să ştiţi
înainte să utilizaţi Karissa”.
La femeile care utilizează contraceptive orale combinate, au fost raportate următoarele reacţii adverse
grave, vezi punctul 2 „Cheaguri de sânge” şi „Contraceptivul şi cancerul”.
-
Tromboembolism venos (un cheag de sânge la nivelul vaselor)
-
Tulburări trombotice arteriale (obstrucţia unei artere)
-
Cancer de col uterin
Aceste reacţii adverse au fost raportate la femeile care utilizează contraceptive, pot apărea în primele
luni de utilizare a Karissa, dar dispar, de obicei, odată ce organismul dumneavoastră se obişnuieşte cu
contraceptivele.
Reacţiile adverse foarte frecvente (pot afecta mai mult de 1 din 10 persoane):
−
sângerări neregulate,
−
greaţă,
−
creştere în greutate,
−
sensibilitate la nivelul sânilor,
−
durere de cap.
Reacţiile adverse frecvente (pot afecta până la 1 din 10 persoane):
−
schimbări ale dispoziţiei inclusiv depresie,
−
iritabilitate,
−
acnee,
−
lipsa sângerării menstruale, sângerare redusă sau sângerare dureroasă,
−
mărire a sânilor şi secreţie de la nivelul mamelonului,
−
dureri abdominale,
−
retenţie de lichide,
−
modificări ale apetitului sexual,
−
nervozitate,
−
iritaţie a ochilor,
−
ameţeli,
−
tulburări de vedere,
−
migrene,
−
creştere sau scădere în greutate.
Reacţiile adverse mai puţin frecvente (pot afecta până la 1 din 100 persoane) şi rare (pot afecta până
la 1 din 1000 persoane):
−
reacţii alergice,
Page 13
13
−
vărsături,
−
pete maronii pe faţă şi corp (cloasmă sau melasmă),
−
cădere a părului,
−
erupţie trecătoare pe piele,
−
inflamaţia celulelor adipoase subcutanate (eritem nodos),
−
creştere a tensiunii arteriale,
−
cancer de sân,
−
cancer al colului uterin,
−
formarea de cheaguri de sânge,
−
valori ridicate ale concentraţiei grăsimilor în sânge,
−
valori scăzute de folaţi în sânge,
−
diminuare a auzului (otoscleroză),
−
crampe abdominale sau balonare,
−
inflamaţie a pancreasului,
−
tumori ale ficatului,
−
modificări ale secreţiilor vaginale,
−
apariţia de mişcări necontrolate anormale (coree),
−
lupus eritematos sistemic (LES, o afecţiune a ţesutului conjunctiv),
−
schimbări de apetit alimentar (creştere sau scădere),
−
iritaţia ochilor datorită lentilelor de contact,
−
cheaguri de sânge cu efecte dăunătoare, la nivelul unei vene sau al unei artere, de exemplu: la
nivelul unui picior sau al labei piciorului (adică TVP), la nivelul plămânului (adică EP), atac de
cord, atac cerebral, mini-atac cerebral sau simptome temporare similare atacului cerebral,
cunoscute ca atac ischemic tranzitor (AIT), cheaguri de sânge la nivelul ficatului,
stomacului/intestinului, rinichilor sau ochiului. Probabilitatea de apariţie a unui cheag de sânge
este mai crescută dacă aveţi orice alte afecţiuni care determină creşterea acestui risc (Vezi pct. 2
pentru informaţii suplimentare privind afecţiunile care determină creşterea riscului de apariţie a
cheagurilor de sânge şi simptomele unui cheag de sânge).
Reacţiile adverse foarte rare (pot afecta până la 1 din 10000 persoane):
−
accentuarea lupusului eritematos sistemic (LES, o afecţiune a ţesutului conjunctiv),
−
agravare a unei afecţiuni ereditare numită porfirie,
−
exacerbare a coreei (o tulburare de mişcare),
−
inflamaţie a nervului optic (poate duce la o pierdere a vederii, parţiale sau complete),
−
cheag de sânge în vasele sanguine ale ochilor,
−
agravare a venelor varicoase,
−
inflamaţia peretelui intestinal (colită ischemică),
−
tulburări biliare (inclusiv litiază biliară),
−
inflamaţia celulelor adipoase subcutanate (eritem polimorf),
−
o tulburare a sângelui numită sindrom uremic hemolitic (o tulburare în care cheagurile de sânge
împiedică funcţionarea rinichilor).
Reacţii adverse cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile):
−
tulburări hepatice.
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Acestea includ orice reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. De asemenea, puteţi raporta
reacţiile adverse direct prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt
publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale
http://www.anm.ro/. Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii
suplimentare privind siguranţa acestui medicament.
Page 14
14
5.
Cum se păstrează Karissa
Nu lăsați acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.
A se păstra la temperaturi sub 25 ºC, în ambalajul original pentru a fi protejat de lumină şi umiditate.
Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe cutie, după EXP. Data de expirare se
referă la ultima zi a lunii respective.
Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să
aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
6.
Conţinutul ambalajului şi alte informaţii
Ce conţine Karissa
−
Substanţele active sunt: gestoden 75 micrograme şi etinilestradiol 20 micrograme pentru fiecare
drajeu.
−
Celelalte componente sunt:
Nucleu: edetat de sodiu şi calciu, stearat de magneziu, dioxid de siliciu coloidal anhidru, povidonă K-
30, amidon de porumb, lactoză monohidrat
Strat de drajefiere: galben de chinolină (E 104), povidonă K-90, dioxid de titan (E 171), macrogol
6000, talc, carbonat de calciu, zahăr.
Cum arată Karissa şi conţinutul ambalajului
Drajeuri rotunde, biconvexe, de culoare galben deschis.
Ambalaj:
Cutie cu un blister din PVC-PVdC/Al a 21 drajeuri, introdus în pungă de Al.
Cutie cu 3 blistere din PVC-PVdC/Al a câte 21 drajeuri, introduse în pungă de Al.
Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă şi fabricantul
Gedeon Richter Plc.
Gyömrői út. 19-21
H-1103 Budapesta, Ungaria
Acest prospect a fost revizuit în mai 2019.
