Bună seara. În urmă cu 2 ani un coleg de muncă de aprox 48 ani a avut un infarct și a murit pe loc. De atunci am rămas șocat și mi se pare mereu că am o durere în piept și îmi amorțesc mâinile. Am făcut diverse analize medicale dar toate sunt negative iar medici la care am fost spun că sunt dureri psicosomatice iar în momentul de față urmez o terapie de la medicul psihiatru cu citalopram picături 10 dimineața- 10 seara și xanax de 0,5mg seara dar totuși nu mă simt prea în largul meu și am senzația mereu că mi se poate întâmpla ceva grav. Nu știu cum să ies din acest incub. În acești 2 ani aprox am fost la neurolog la psiholog și mi au prescris diverse medicamente precum : Lexotan, Sereupin, Limbitryl, Ansiolin,Transene, Tavor, Modalina dar fără prea multe rezultate pozitive. Aș dori să scap cât mă repede de aceste tuburari și sper să mă puteți ajuta. Vă mulțumesc anticipat.
2 răspunsuriCeea ce descrieți par să fie atacuri de panică, cam asta rezultă și din medicația despre care vorbiți. Sigur că întâmplarea tragică la care ați asistat a avut un impact emoțional foarte mare și faptul că legați apariția simptomelor de acel moment v-ar putea ajuta să vedeți ce alte emoții ați mai trăit. Uneori, când viața ne duce în proximitatea morții, putem trăi sentimente foarte contradictorii ca bucuria de a fi în viată dar și vinovătia că avem astfel de gânduri. Este firesc să vă doriți să „scăpati cât mai repede” dar nu știu în ce măsură se poate realiza acest lucru doar cu medicație. V-ar putea fi de mare ajutor să faceți o psihoterapie în care să puteți explora care sunt conflictele interne pe care le tăriti? Poate au legătură cu viața dvs sau cu alte lucruri pe care le-ați trăit?
Bună ziua! Va sfătuiesc să vă adresați medicului psihiatru care vă monitorizeaza tratamentul și să-i comunicați simptomele dumneavoastră și împreună să decideți modificarea sau creșterea schemei de tratament. Am observat că ați încercat mai multe medicamente în această perioadă. Ca un tratament psihiatric să funcționeze ar fi de dorit să fie administrat cel puțin 6 luni, iar dozele să fie ajustate de medicul psihiatru, eventual lunar sau la 2 săptămâni în funcție de evoluția simptomelor. Psihoterapia poate fi de un real ajutor, în pararel cu medicația psihiatrică.