Potential antiviral gasit in virusul hepatitei C

Potrivit unui nou studiu publicat in revista medicala americana “Biophysical Journal”, cercetatorii au descoperit cum o molecula care se gaseste in interiorul virusului hepatitei C are o activitate antivirala cu spectru larg si ucide virusii fara sa dauneze celulelor-gazda.

Potentialul antiviral al virusului Hepatitei C

Cercetatorii considera ca rezultatele lor ar putea ajuta la descoperirea de noi medicamente la care unii dintre cei mai tematori virusi nu vor mai putea sa reziste prea usor. 

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Molecula, numita peptida AH, ar putea avea un efect antiviral puternic impotriva virusurilor care au membranele bogate in colesterol, cum ar fi virusurile care genereaza boala febrei dengue, rujeola sau virusul imunodeficientei umane (HIV).  

Studiile anterioare au demonstrat deja ca peptida are capacitatea de a rupe membrana anumitor virusuri, permitand enzimelor celulei-gazda sa le omoare prin atacarea ADN-ului lor. 

Cercetatorii noului studiu au testat peptida AH fata de diferitele modele de membrane lipidice. Astfel au descoperit faptul ca membranele care erau mai bogate in colesterol au fost cele mai sensibile. Mai mult, peptida a modificat chimia lor si le-a perforat. Membranele fara colesterol nu au cedat la acest efect. 

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Conform cercetatorilor, multe virusuri au membranele bogate in colesterol, concluzionand faptul ca aceasta este caracteristica care face ca peptida AH sa aiba o activitate antivirala cu spectru larg. 

Ce este hepatita C

Hepatita C este o afectiune cronica a ficatului, declansata de infectarea cu virusul hepatitic C (VHC). La nivel mondial, milioane de oameni sunt infectati cu acest virus.

Boala evolueaza treptat, de cele mai multe ori fara simptome, iar in stadii avansate cauzeaza daune severe ficatului, provocand fibroza hepatica sau chiar ciroza (care se poate trata, din pacate, numai prin transplant de ficat). Nu exista niciun vaccin care sa previna acest tip de hepatita, in ciuda eforturilor depuse de oamenii de stiinta in acest sens.

 
 

In trecut, singurul tratament care putea vindeca hepatita C era cel pe baza de interferon, insa acesta nu numai ca nu functiona pentru toti pacientii, insa avea si reactii adverse agresive. In urma multor ani de munca, oamenii de stiinta au conceput insa un tratament antiviral care poate vindeca hepatita C, ale carui sanse de reusita depasesc 98%.

Este foarte important ca boala sa fie descoperita in stadiu incipient, astfel incat tratamentul sa poata fi administrat inainte de producerea unor leziuni permanente la nivelul tesuturilor hepatice.

Hepatita C cronica nu creste numai riscul de ciroza, ci si pe cel de carcinom hepatocelular la nivelul acestui organ (cancer la ficat). 

Virusul hepatitic C a fost depistat in urma cu mai bine de 20 de ani. El face parte din genul hepacivirus, care la randul lui apartine familiei Flaviviridae.

Virusul hepatitic C are 8 stadii de viata in organismul uman: in prima faza se ataseaza de hepatocite (n.r. celulele ficatului), dupa care ARN-ul viral ajunge in citoplasma si astfel are loc fuziunea secundara a anvelopei virale, apoi informatia transmisa de ARN-ul viral ajunge in interiorul hepatocitelor, iar ARN-ul incepe sa se reproduca. Ulerior, ARN-ul se multiplica, iar invelisul virusului hepatitic este creat de ribozomi.

Capsomerii formeaza particule noi in jurul ARN-ului viral, care au rolul de a proteja materialul genetic al virusului hepatitic C. La final, virusul nou format are un invelis protector si continua reinfectarea altor celule ale ficatului. Pe masura ce acest proces continua, celulele sanatoase ale ficatului mor si astfel apar tesuturile cicatriciale – fibroza hepatica.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

 

 

Bibliografie: Studiul “Cholesterol-enriched domain formation induced by viral-encoded, membrane-active amphipathic peptide”, publicat in Biophisical Journal, 2016, autori: Joshua M. Hanson, Douglas L. Gettel, Seyed R. Tabaei, Joshua Jackman, Min Chul Kim, Darryl Y. Sasaki, Jay T. Groves, Bo Liedberg, Nam-Joon Cho, Atul N. Parikh

 

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0