Digestia bună se află la baza unei vieți sănătoase. De multe ori însă uităm să oferim organismului nostru nutrienții de care acesta are nevoie pentru a putea funcționa bine și eficient. Recomandările dieteticienilor sunt ca cel puțin jumătate din aportul caloric zilnic să fie din fructe și legume, dacă se poate crude. 

Absența prelungită a fructelor și legumelor de pe mesele noastre poate provoca probleme serioase de sănătate:

-    Boli specifice determinate de absența unor vitamine (scorbutul, produs de lipsa vitaminei C; boli hemoragice, provocate de lipsa vitaminei K; slăbirea vederii pe timpul nopții, ca urmare a deficiențelor de vitamina A) sau minerale (anemia, ca urmare a scăderii nivelului de fier din sânge; osteoporoza, produsă de lipsa de calciu din organism)

-    Probleme cardio-vasculare: riscul de a dezvolta probleme cardiace este cu 20% mai mic la cei care mănâncă cel puțin cinci porții de fructe pe zi, în comparație cu cei care mănâncă mai puțin de trei porții pe zi; în general consumul de fructe și legume are o corelație inversă cu riscul de afecțiuni cardiace, adică: mai multe fructe și legume mâncate în mod constant duc la o scădere a riscului problemelor cu inima

-    Probleme digestive: fructele și vegetalele sunt o bună sursă de fibre, în absența cărora sistemul digestiv ar funcționa mult mai greu; în plus, acestea încurajează dezvoltarea bacteriilor care protejează organismul de asaltul microorganismelor patogene

-    Studii realizate în ultimii ani au arătat corelații între consumul de fructe și legume și o scădere a riscului de cancer, boli metabolice și depresie.

Chiar dacă majoritatea suntem departe de o alcătuire ideală a dietei personale, vara ne oferă ocazia de a recupera un pic din deficitul de vitamine, fibre și alți nutrienți oferiți de legume și fructe. 

Salata Vitamina este o variație a salatei de crudități pe care o pregăteau și mamele noastre

În afara de morcovi și țelină, ea mai conține mere și sfeclă crudă. Am preferat să le radem pe răzătoarea mică, pentru a permite o mai bună amestecare a gusturilor. Salata e la fel de bună și un pic mai crocantă dacă radeți toate ingredientele pe răzătoarea mare. 

Atenție! Sfecla roșie crudă pătează, deci e bine să o radeți ultima și să o amestecați în salata la final. Chiar și așa, salata Vitamina este puternic colorată și e posibil să păteze farfurii și chiar dinții. 

Pentru prepararea salatei, după ce ați amestecat morcovii, țelina, sfecla și mărul rase, adăugați un pic de sare, suc de lămâie și ulei de măsline. La final, puteți presăra pe salata pusă în farfurie o linguriță de semințe de susan alb.

Sunt persoane care prepară salata de crudități cu maioneză, dar aceasta adaugă calorii și face salata mai greu de digerat, motiv pentru care recomand varianta cu suc de lămâie, răcoritoare și sățioasă, cu minimum de calorii și maximul de aport de fibre.

Voi ce alte legume sau fructe ați mai adăuga la această salată?

Sursa foto: Shutterstock/ arhiva personală Oana Cuzino
Bibliografie:
Speciale G., et al. (2016). YihQ is a sulfoquinovosidase that cleaves sulfoquinovosyl diacylglyceride sulfolipids. Nat Chem Biol. 12(4):215-7
Bazzano, Lydia A. (‎2005)‎. Dietary intake of fruit and vegetables and risk of diabetes mellitus and cardiovascular diseases. , World Health Organization & Joint FAO/WHO Workshop on Fruit and Vegetables for Health (‎2004: Kobe, Japan)‎. Descărcat de la World Health Organization https://apps.who.int/iris/handle/10665/43146
Challa H.J., Ameer M.A., Uppaluri K.R.. DASH Diet To Stop Hypertension. [Updated 2021 May 19]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2021 Jan-. Descărcat de la: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK482514/
Slavin, J. L., & Lloyd, B. (2012). Health benefits of fruits and vegetables. Advances in nutrition 3(4), 506–516
Tang, G. Y., et al. (2017). Effects of Vegetables on Cardiovascular Diseases and Related Mechanisms. Nutrients, 9(8), 857
Wu K.H., et al. (2018). The apple polyphenol phloretin inhibits breast cancer cell migration and proliferation via inhibition of signals by type 2 glucose transporter. J Food Drug Anal. 26(1):221-231