Dieta ketogenică: este efectul „woosh” real?
Dieta ketogenică: este efectul „woosh” real?
Dieta ketogenică: este efectul „woosh” real?
„Efectul whoosh” este un termen pe care persoanele care urmează dieta ketogeică sau keto îl folosesc pentru a descrie pierderea în greutate aparent bruscă.
Ideea din spatele acestui efect este că atunci când o persoană pierde din țesutul adipos, celulele grase pierd grăsime, dar se umplu cu apă. Cei care urmează dieta keto susțin că această apă este eliberată prin urină sau prin diaree. Prin urmare, când corpul expulzează acest exces de grăsime și apă, va fi vizibil mai slab.
Ce spune știința despre „efectul whoosh”
Când corpul arde grăsime, celulele grase nu se umplu cu apă. Celulele grase sau țesutul adipos stochează excesul de energie, iar când organismul arde mai multe calorii decât are nevoie, excesul de grăsime este expulzat și celulele grase se micșorează.
De fapt, atunci când o persoană pierde în greutate, corpul transformă cea mai mare parte din grăsime în dioxid de carbon, pe care o persoană îl elimină când respiră. Deși organismul transformă un procent mult mai mic în apă, nu există dovezi care să sugereze că celulele încep să se umple cu apă.
„Efectul whoosh” pe care oamenii susțin că îl pot experimenta se poate datora faptului că aceștia pierd în greutate prin eliminarea de apă. Dacă organismul se deshidratează, începe să stocheze apa, situație în care oamenii se pot simți mai balonați sau mai grei decât ar fi de obicei. Odată ce o persoană bea suficientă apă, va pierde excesul de greutate cauzat de apă, ceea ce poate apărea ca o pierdere vizibilă în greutate.
Ce este dieta ketogenică
Dieta keto constă în consumul de alimente bogate în grăsimi și care conțin o cantitate moderată de proteine și în restricționarea numărului de carbohidrați (nu se consumă mai mult de 50 g de carbohidrați pe zi).
O dietă keto tipică poate include: carne (atât carne slabă, cât și cărnuri bogate în grăsimi saturate, cum ar fi slănina), ouă, avocado, nuci, semințe, tofu, ulei de măsline, ulei de palmier sau de cocos, untură și unt, unt de cacao, cantități mici din anumite fructe, cum ar fi fructele de pădure, legume verzi cu frunze, precum kale și spanac, alte legume, cum ar fi ciuperci, broccoli și ardei.
Prin restricționarea carbohidraților și consumul accentuat de grăsimi, se schimbă combustibilul pe care corpul îl folosește pentru energie. Carbohidrații furnizează organismului glucoză, pe care acesta o folosește pentru energie. În timp ce urmează o dietă keto, organismul nu primește suficienți carbohidrați pentru a produce energie din ei, ceea ce înseamnă că apelează la alt combustibil: substanțele chimice numite cetone. Acestea sunt produse de ficat din grăsimile stocate.
Când organismul începe să folosească cetone pentru energie în loc de glucoză, corpul intră într-o stare de cetoză. Acest lucru înseamnă că organismul arde grăsimea ca sursă principală de energie. Acest stil alimentar contribuie la pierderea în greutate și, de asemenea, medicii pot recomanda dieta keto ca instrument medical pentru a ajuta persoanele cu epilepsie să-și gestioneze simptomele.
Cât de sigură este dieta keto
O persoană poate experimenta o scădere bruscă și vizibilă în greutate cu ajutorul dietei ketogenice, însă acest stil alimentar prezintă și anumite riscuri. Specialiștii spun că dieta keto nu este indicată pentru persoanele care:
- au boli pancreatice
- au afecțiuni hepatice
- au probleme tiroidiene
- au în prezent orice tulburare alimentară sau au avut în trecut
- au o afecțiune a vezicii biliare sau nu au vezică biliară
- au boli renale
- sunt însărcinate sau alăptează.
Chiar și pentru persoanele fără boli subiacente, dieta keto poate provoca reacții adverse. Pentru că presupune consumul multor grăsimi saturate, dieta keto poate crește nivelul de colesterol rău (LDL) din organism, precum și riscul de boli cardiovasculare.
Efectele secundare pe termen scurt ale unei diete keto pot include simptome asemănătoare gripei. De exemplu, o persoană se poate confrunta cu:
- dureri de stomac sau stomac deranjat
- dureri de cap
- oboseală
- ameţeală
- tulburări de somn
- confuzie
- iritabilitate.
O dietă cu conținut scăzut de carbohidrați îi poate face pe cei care o țin să se confrunte cu schimbări de dispoziție și cu lipsă de concentrare, deoarece creierul are nevoie de zaharuri pentru a funcționa corect. Restricția carbohidraților poate însemna că o persoană nu consumă suficiente fructe, legume sau cereale integrale, deci nu obține suficiente fibre. Lipsa de fibre poate provoca constipație și alte probleme intestinale.
Reducerea fructelor și legumelor poate provoca, de asemenea, carențe nutriționale. Persoanele care urmează o dietă keto pot avea un conținut scăzut de vitamine și minerale, cum ar fi: vitamina A, vitamina C, vitamina K, acid folic, seleniu, magneziu, fosfor, vitaminele din complexul B.
Printre riscurile pe termen lung ale dietei keto se numără pietrele la rinichi și bolile hepatice. Acest lucru este cauzat de faptul că o dietă bogată în grăsimi și proteine poate supraîncărca aceste organe și poate agrava bolile deja existente.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Medical News Today - Is the woosh effect real?
https://www.medicalnewstoday.com/articles/the-woosh-effect?
Web MD - What’s a Ketogenic Diet
https://www.webmd.com/diet/ss/slideshow-ketogenic-diet