Dislipidemia este o afecțiune frecvent întâlnită în România și presupune o modificare a metabolismului grăsimilor din corp, care duce la valori nesănătoase ale colesterolului (LDL) și ale trigliceridelor. Dislipidemia poate apărea pe fond genetic sau poate fi o consecință a unui stil de viață mai puțin sănătos. De asemenea, aceasta poate apărea și pe fondul altor afecțiuni, cum ar fi supraponderabilitatea, afecțiuni ale tiroidei, afecțiuni renale, hepatice, diabetul zaharat și altele.  

Prof. dr. Daniela Bartoș, Doctor în Științe Medicale, Medic Primar Cardiologie și Medicină Internă, atrage atenția asupra gravității acestei afecțiuni, mai ales pe teritoriul țării noastre, unde dislipidemia este prezentă în proporție de aproximativ 70%. Motivul din spatele acestui procent foarte crescut este, conform dr. Bartoș „o consecință a modificărilor în stilul de viață care s-au produs în ultimii 20-30 de ani. Ne-am schimbat modul de alimentație, am schimbat ceea ce mâncăm, dar și faptul că suntem din ce în ce mai stresați”.  

NEWSLETTER DEDICAT DOC

Așadar, pentru a contracara dislipidemia, trebuie luați în calcul mai mulți factori: atât tratamentul farmacologic, cât și anumite schimbări în stilul de viață. Dr. Bartoș susține că, dacă prin alimentație putem influența, într-o anumită măsură, valorile grăsimilor din organism, de fapt, „trebuie să acționăm la nivelul sintezei de colesterol”.

De ce este important să facem schimbări în stilul de viață?

Schimbările de viață absolut necesare pentru combaterea dislipidemiei includ câteva reguli de bază, și anume:
-    renunțarea la fumat;
-    reducerea semnificativă a consumului de alcool, care poate fi ingerat numai „ocazional și foarte puțin”
-    practicarea de exercițiu fizic intens susținut timp de 30 de minute zilnic, în fiecare zi;
-    adoptarea unui regim alimentar sănătos, apropiat de dieta mediteraneană.   

În ceea ce privește alimentația, dr. Bartoș atrage atenția asupra unui fenomen important din bucătărie, și anume felul în care folosim alimentele bogate în grăsimi. Un exemplu este folosirea uleiului de măsline în mâncăruri. În timp ce uleiul de măsline în salată ne aduce numeroase beneficii, atunci când îl folosim pentru a prăji, în repetate rânduri, alimente la tigaie, poate deveni dăunător, mai ales pentru cei cu valori ridicate de colesterol și trigliceride. 

Suplimentele nutritive ar putea să reducă valorile colesterolului seric 

În ceea ce privește soluțiile non-farmacologice pentru controlul dislipidemiei, dr. Bartoș propune o abordare holistică a acestei afecțiuni. Mai precis, nutrienții și remediile naturale pot fi o soluție de sine-stătătoare, atunci când vorbim de o dislipidemie ușoară sau pot fi asociați unui tratament medicamentos, atunci când este vorba despre cazuri mai severe, pentru a potența efectele tratamentului. Nu în ultimul rând, dr. Bartoș recomandă numai suplimentele și nutraceuticele bazate pe  studii clinice, ce au acțiune dovedită și pot fi consumate fără riscuri de către pacienți, cum ar fi CholeRice^TM + ChoLive. Pintre aceștia se numără:

1. Drojdia de orez roșu

Drojdia de orez roșu este un aliment de bază în bucătăria asiatică și este folosit frecvent în medicina tradițională chineză. Un aspect interesant semnalat de dr. Bartoș este că „drojdia de orez roșu conține monacolină K, un derivat de statină recomandat în tratamentul pacienților cu dislipidemie, ce are efecte benefice asupra nivelului de colesterol din sânge și al trigliceridelor. De altfel, acest ingredient este regăsit în numeroase medicamente pentru scăderea colesterolului LDL, sub numele de lovastatină”. Studiile indică faptul că 10 mg pe zi de monacolină K ajută la menținerea unui nivel sănătos al colesterolului “rău”. 

Potrivit unui studiu¹ din 2016, drojdia de orez roșu este un nutrient relevant în ameliorarea dislipidemiei, prin limitarea sintezei de colesterol la nivelul ficatului.  Astfel, suplimentele ce conțin drojdie de orez roșu sunt recomandate persoanelor cu un nivel crescut de colesterol LDL și celor predispuși la afecțiuni cardiovasculare. 

Cu toate acestea, dacă urmezi un tratament medicamentos cu statine, este important să discuți cu medicul curant înainte de a lua un supliment pe bază de drojdie de orez roșu. De asemenea, atunci când alegi un supliment, asigură-te că este un produs de calitate, deoarece multe suplimente de pe piață conțin cantități foarte mici de monacolină K și nu vor oferi rezultatele promise. 

2. Acizii grași Omega-3

Acizii grași Omega-3 fac parte din recomandările dr. Bartoș în ceea ce privește nutrienții de ajutor în tratamentul și managementul dislipidemiei. Acizii grași Omega-3 fac parte din segmentul de nutrienți cei mai studiați2 de către cercetători și oferă rezultate vizibile, atât timp cât sunt consumați cu regularitate și în cantități suficiente, asigurând un anumit raport de acizi grași EPA și DHA.  

Deși este recomandat să preiei nutrienții din alimente, în unele cazuri, însă, suplimentele pot fi mai indicate, mai ales când vorbim despre nutraceutice, adică originea lor este alimentară, perfect biocompatibilă. Acest lucru se aplică în cazul acizilor grași Omega-3. Motivul pentru care un supliment poate fi de ajutor este că, în alimentație, acizii grași Omega-3 se regăsesc în special în peștele gras, cum e somonul, care este interzis persoanelor cu un nivel crescut de lipide totale. Așadar, dr. Bartoș recomandă persoanelor care nu pot consuma pește gras să opteze, în schimb, „pentru un supliment cu acizi grași Omega-3, preferabil în varianta light, oferind astfel și posibilitatea controlului precis al cantității de DHA și EPA ingerate”. 

Acizii grași Omega-3 sunt deosebit de importanți pentru sănătatea inimii, iar acest lucru a fost descoperit în urmă cu câteva decenii, când s-a remarcat faptul că populațiile care consumă mai mult pește prezintă un risc scăzut de boli cardiovasculare. Din acel moment, studiile științifice asupra efectelor benefice ale acizilor grași Omega-3 au raportat rezultate foarte bune, adresând atât sănătatea cardiovasculară, cât și alte aspecte importante, cum ar fi sănătatea ochilor, a creierului și scăderea nivelului de inflamație din organism. 

Așadar, un supliment cu acizi grași Omega-3 poate duce la o scădere de 15-30% a cantității trigliceridelor din sânge³, poate stimula creșterea nivelului de colesterol HDL (“bun”), reglează tensiunea arterială, previne formarea cheagurilor de sânge periculoase și protejează arterele și, nu în ultimul rând, scade nivelul de colesterol LDL („rău”).  

3. Antioxidanții

Antioxidanții sunt esențiali pentru sănătatea întregului organism deoarece ne protejează de acțiunea nocivă a radicalilor liberi. Alimentația, sportul și renunțarea la vicii te pot ajuta semnificativ, dar este important să acorzi atenție și factorilor de mediu, cum ar fi poluarea și radiațiile UVA și UVB, care acționează în mod tăcut asupra sănătății tale. Un antioxidant deosebit de puternic este vitamina E. Dr. Bartoș subliniază faptul că „suplimentele ce conțin acizi grași Omega-3 și vitamina E sunt frecvent folosite în tratamentul complementar al pacienților cu afecțiuni cardiologice, mai ales acolo unde nivelul trigliceridelor nu poate fi adus la normal cu soluții farmacologice”. 

Vitamina E se regăsește și în numeroase alimente, cum ar fi migdalele, semințele de floarea-soarelui, germenii de grâu, uleiurile vegetale, somonul, păstrăvul și avocado. De asemenea, poți alege un complex de vitamine, antioxidanți și acizi grași Omega-3, care acționează pe un spectru mai larg și oferă protecție completă împotriva radicalilor liberi. 

Un alt antioxidant valoros este hidroxitirozolul, care se regăsește uleiul de măsline și este cel mai puternic antioxidant după acidul galic. Hidroxitirozolul este un polifenol complex, ce are mult mai multe proprietăți, în afară de cele antioxidante, și anume antiinflamatoare, antiseptice și anticancerigene. Din acest motiv, dr. Bartoș recomandă dieta mediteraneană ca fiind “cea mai indicată mai ales pentru persoanele cardiace și/sau cu dislipidemie”. 

Nu în ultimul rând, astaxantina este un nutrient care merită atenție, mai ales dacă te confrunți cu un nivel crescut de colesterol și/sau de trigliceride. Astaxantina este un pigment regăsit în anumite alge marine și care colorează carnea anumitor pești ce consumă aceste alge, cum ar fi somonul și păstrăvul.

Un fapt mai puțin știut este că astaxantina poate fi extrem de benefică pentru sănătate, grație caracterului antioxidant. Suplimentele pe bază de astaxantină sunt adresate unui spectru larg de afecțiuni, cum ar fi bolile Alzheimer și Parkinson, afecțiunile hepatice, colesterolul mărit și problemele de vedere ce apar în urma degenerării maculare. Deoarece prin consumul de pește și crustacee, aportul de astaxantină este destul de mic, se recomandă, mai degrabă, un supliment cu astaxantină și alți antioxidanți.

Așadar, există mai multe soluții la îndemână pentru a ține dislipidemia sub control, iar medicul îți poate oferi o strategie holistică, ce include atât tratament medicamentos, cât și suplimente naturale, pe bază de nutrienți importanți și eficienți. 

Mai multe informații despre soluțiile non-farmacologice în managementul dislipidemiilor, poți afla urmărind video-ul de mai jos în care se redă discuția completă cu expertul DOC, prof.dr Daniela Bartoș, medic primar cardiolog:
 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
1.Studiul Functional food red yeast rice (RYR) for metabolic syndrome amelioration: a review on pros and cons, publicat în US National Library of Medicine, în mai 2016, autori: Seema Patel
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27038957/ 
2.Studiul A fish a day, keeps the cardiologist away! – A review of the effect of omega-3 fatty acids in the cardiovascular system, publicat în US National Library of Medicine, în 2013, autori: Soumia Peter et al.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3712371/ 
3.Studiul Age- and dose-dependent effects of an eicosapentaenoic acid-rich oil on cardiovascular risk factors in healthy male subjects, publicat în US National Library of Medicine, în iulie 2007, autori: Roberta Cazzola et al.
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/16879829/