Cum iti afli riscul cardiovascular total?

Diverse boli cardiovasculare ucid milioane de oameni, în Europa și în lume, în fiecare an. Acest grup de afecțiuni par să cauzeze decese mai mult în rândul femeilor decât al bărbaților - deși decesele de natură cardiovasculară înainte de vârsta de 65 de ani sunt mai comune în rândul bărbaților. Să vedem cum se află riscul cardiovascular și ce se poate face pentu a-l scădea.

Societatea Europeană de Cardiologie (ESC) și Societatea Europeană de Ateroscleroză (EAS) au creat o serie de reguli pentru gestionarea dislipidemiilor și pentru ca o persoană să își afle care îi este riscul cardiovascular. Discutăm în continuare despre sistemul SCORE și metode de scădere a riscului de boli cardiovasculare pe măsură ce îmbătrânim.

Recomandările Experților DOC

Riscul cardiovascular total

Specialiștii de la ESC fac o estimare a riscului cardiovascular total, care înseamnă probabilitatea ca o persoană să dezvolte un eveniment aterosclerotic fatal sau non-fatal de-a lungul unei perioade de timp definite. Estimarea riscului de boli cardiovasculare este astfel:

1. Risc foarte crescut sau crescut

Au persoanele sau pacienții cu:

Boală cardiovasculară documentată prin testare non-invazivă sau invazivă;
Diabet zaharat de tip 2 sau diabet zaharat de tip 1;
Niveluri foarte mari ale factorilor de risc individuali;
Boală renală cronică moderată sau severă.

Aceste persoane au, automat, un risc crescut sau foarte crescut de risc cardiovascular total. În cazul lor, nu este nevoie de modele de estimare a riscului, deci nu e important să-și calculeze riscul cu sistemul SCORE; toate aceste persoane au nevoie de un management activ al tuturor factorilor de risc.

2. Pentru toți ceilalți pacienți

Pentru toate celelalte persoane, folosirea unui sistem de estimare a riscului cardiovascular, cum este sistemul SCORE, este recomandată pentru a estima riscul cardiovascular total, deoarece mulți oameni au mai mulți factori de risc care, în combinație, pot rezulta în niveluri neașteptat de mari ale riscului cardiovascular total, potrivit European Heart Journal.

Ce este sistemul SCORE?

Sistemul SCORE estimează riscul cumulativ pe 10 ani al unui prim eveniment aterosclerotic fatal, fie că este un infarct miocardic, un accident vascular cerebral sau altă boală arterială care blochează arterele importante, inclusiv moartea subită cardiacă. Estimări ale acestui risc cardiovascular total au fost produse sub forma unor tabele sau scheme pentru regiunile din Europa în care oamenii au risc crescut sau risc scăzut.

Tabelul SCORE: riscul pe 10 ani de boală cardiovasculară fatală în populațiile cu un risc cardiovascular crescut, bazat pe următorii factori de risc: vârstă, sex, fumat, tensiune arterială sistolică și colesterol total.

Sursa foto: atherosclerosis-journal.com

Tabelul SCORE: riscul pe 10 ani de boală cardiovasculară fatală în populațiile cu un risc cardiovascular scăzut, bazat pe următorii factori de risc: vârstă, sex, fumat, tensiune arterială sistolică și colesterol total.

Ca exemplu de cum se utilizează tabelul SCORE, o femeie de 50 de ani care are colesterolul total sub 200 mg/dL, tensiunea arterială sistolică 120 și este nefumătoare are un risc cardiovascular sub 1%, adică foarte scăzut. O femeie de 65 de ani, care are aceleași caracteristici precum cea de 50, diferind doar vârsta, are un risc cardiovascular 2, adică puțin mai mare, dar tot destul de redus. Pe când o femeie de 65 de ani cu același colesterol și aceeași tensiune arterială sistolică, dar care este fumătoare, deja are un risc 4, adică moderat.

Să luăm un exemplu și pentru bărbați. Un bărbat de 50 de ani, cu colesterolul total sub 200 mg/dL, tensiunea arterială sistolică 120 și nefumător are risc cardiovascular 1, deci mic. Un bărbat cu aceleași caracteristici (colesterol bun, tensiune bună, nefumător), dar în vârstă de 65 de ani, are deja un risc 4, deci mediu. Un bărbat de 65 de ani cu caracteristicile de colesterol și tensiune la fel, dar fumător, are deja un risc SCORE 9, care înseamnă mare.

Cu cât colesterolul total este mai mult peste 200 și cu cât tensiunea arterială sistolică are valori mai mari de 120, cu atât riscul de boli cardiovasculare este mai mare. În cazul bărbaților, simplul fapt că sunt bărbați le crește mai mult riscul de boli cardiovasculare odată cu înaintarea în vârstă, chiar dacă au colesterolul și tensiunea arterială la valori normale și nu fumează. Pentru mai multă claritate, mergi la medicul de familie și roagă-l să te ajute cu calcularea riscului tău personal.

Sistemul SCORE (tabelul de acest gen) este folosit pentru persoanele fără boală cardiovasculară documentată, diabet, boală cronică renală, hipercolesterolemie familială sau niveluri foarte mari ale factorilor de risc individuali, deoarece astfel de persoane prezintă deja un risc mare și au nevoie de sfatul medicului în privința gestionării mai bune a factorului de risc.

Ce poți să faci pentru a-ți scădea riscul cardiovascular?

După cum am văzut, riscul de boli cardiovasculare crește oricum odată cu înaintarea în vârstă, dar cât de mult crește depinde și de felul în care alegem să trăim. Una este să te străduiești să mănânci ce și cât ai nevoie, să te menții la o greutate corporală potrivită și să nu fumezi, și alta e să ai un stil de viață dezordonat și să îți crești cu mâna ta riscul de a face un infarct, un AVC sau altceva.

Scăderea riscului cardiovascular implică adoptarea unor măsuri de stil de viață sănătos și, în unele cazuri, administrarea de medicamente, pentru a ajunge la bătrânețe într-o formă cât mai bună, pentru a-ți păstra cât mai bine sănătatea și independența, a te bucura de viață, de pasiunile tale, de nepoți și a nu depinde de nimeni pentru a te descurca în activitățile zilnice. Iată câteva strategii esențiale pentru reducerea riscului cardiovascular:

Adoptarea unei diete sănătoase

Ce înseamnă, de fapt, dietă sănătoasă? Înseamnă să mănânci mai multe alimente naturale, simple, pline de vitamine, minerale și antioxidanți și alte substanțe care să contribuie la sănătatea întregului corp și la păstrarea unei greutăți corporale adecvate pentru înălțimea, vârsta și stilul tău de activitate. Consumă o varietate de fructe și legume proaspete pentru a asigura un aport adecvat de vitamine și minerale, include cereale integrale, leguminoase fierte și nuci în alimentația zilnică și optează pentru cantități mici de grăsimi nesaturate (ulei de măsline, avocado, nuci, evitând grăsimile trans și limitându-le pe cele animale.

Consumă pește gras, cum ar fi somonul, macroul sau sardinele, de cel puțin două ori pe săptămână și redu consumul de sare și zahăr prin limitarea extremă a alimentelor ultra procesate, dar și prin faptul că nu îți pui sare suplimentară peste anumite alimente. Caută să pui mai multe condimente și să mai tai din sare.

Menținerea unei greutăți corporale sănătoase

Indicele de masă corporală (IMC) normal este între 18,5 și 24,9 pentru majoritatea persoanelor. Dacă ești sportiv de performanță sau munca ta implică mult efort fizic zilnic și ai un IMC mai mare pentru că ai o masă musculară mai mare, acest lucru este normal. O talie mai mică de 94 cm pentru bărbați și 80 cm pentru femei poate reduce, de asemenea, riscul de boli cardiovasculare..

Activitatea fizică regulată

Cel puțin 150 de minute de exerciții moderate sau 75 de minute de exerciții intense pe săptămână, plus exerciții de forță (cu greutăți, cu benzi elastice, cu greutatea propriului corp) de cel puțin două ori pe săptămână sunt excelente pentru o stare mai bună de sănătate și reducerea riscului de boli de inimă.

Renunțarea la fumat

Renunțarea la fumat scade semnificativ riscul de boli cardiovasculare și îmbunătățește sănătatea generală.

Limitarea consumului de alcool

Dacă nu bei deloc alcool, este foarte bine, dar dacă obișnuiești să bei regulat, e bine să fii moderat - nu mai mult de un pahar pe zi pentru femei și nu mai mult de două pentru bărbați.

Gestionarea stresului

Stresul afectează cam pe toată lumea, însă e foarte important să îl gestionezi, pentru că altfel vine cu o serie de riscuri pentru sănătate. Practică meditația, yoga, respirația profundă sau alte tehnici de relaxare și neapărat fă-ți timp pentru hobby-uri și activități care îți fac plăcere și te relaxează: drumeții, plimbări în parc, pictură, tâmplărie, mers la concerte în aer liber etc.

Controlul tensiunii arteriale

Verifică tensiunea arterială în mod regulat, iar dacă ai fost diagnosticat cu hipertensiune arterială, urmează tratamentul prescris de medic pentru a ține afecțiunea sub control și a-ți scădea riscul de evenimente cardiovasculare grave.

Menținerea unui nivel sănătos al colesterolului

Verifică periodic nivelul colesterolului și trigliceridelor - în general, e bine să faci analize de rutină o dată pe an. Dacă ai niveluri ridicate de colesterol, urmează tratamentul prescris de medic și respectă indicațiile acestuia legat de cât de des să-ți faci analize.

Gestionarea diabetului

Dacă ești diabetic, verifică des nivelul glicemiei și urmează tratamentul prescris de medic. O alimentație potrivită pentru boala ta și exercițiile fizice regulate te pot ajuta la menținerea glicemiei în limite normale.

Administrarea medicamentelor prescrise

Aderența la tratament este foarte importantă pentru pacienții cu risc cardiovascular mare sau foarte mare. De aceea, dacă ești în această situație, urmează cu strictețe recomandările medicului privind medicația pe care trebuie să o iei regulat pentru a controla factorii de risc cardiovascular (hipertensiune, colesterol mărit, diabet), precum și stilul de viață potrivit.

NEWSLETTER DEDICAT DOC

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
European Society of Cardiology - SCORE
https://www.escardio.org/static-file/Escardio/Subspecialty/EACPR/Documents/score-charts.pdf
Science Direct - Cardiovascular Risk
https://www.sciencedirect.com/topics/medicine-and-dentistry/cardiovascular-risk

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...