Ce evenimente cardiovasculare majore poti face dupa 50 de ani din cauza colesterolului marit

Hipercolesterolemia (colesterol mărit) poate avea numeroase cauze. Această afecțiune te supune unui risc crescut de a dezvolta o boală cardiovasculară, încă de la o vârstă fragedă. Dacă nu este depistat sau dacă este lăsat netratat, colesterolul mărit poate determina apariția complicațiilor - AVC, infarct -, care pot fi cu atât mai riscante pentru pacient dacă acesta are peste 50 de ani.

Hipercolesterolemia nu cauzează apariția unor simptome specifice, însă persoanele care au valori extrem de mari ale colesterolului în sânge pot prezenta semne precum xantoamele și arcul cornean. Lăsat nediagnosticat sau netratat, un colesterol mărit poate duce la complicații grave, cum ar fi infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral (AVC).

Recomandările Experților DOC

Evenimente cardiovasculare majore, determinate de colesterolul mare

Valorile foarte mari ale colesterolului duc la ateroscleroză sau la acumularea unor depozite de grăsimi (plăci de aterom) în vasele de sânge de pretutindeni din corp. În timp, dacă afecțiunea nu este tratată, hipercolesterolemia cronică sau necontrolată poate cauza complicații grave la pacienții de peste 50 de ani, inclusiv următoarele evenimente cardiovasculare majore:

Boală carotidiană (arterele carotide alimentează creierul cu sânge bogat în oxigen)
Boală arterială coronariană (numită și cardiopatie ischemică), inclusiv angină pectorală sau infarct miocardic
Boală arterială periferică (aceasta poartă și numele de arteriopatie obliterantă)
Accident vascular cerebral (AVC).

Cum poate colesterolul mărit să cauzeze apariția acestor complicații?

Te-ai întrebat vreodată de ce hipercolesterolemia poate cauza apariția unor evenimente cardiovasculare majore precum cele enumerate mai sus? Celulele noastre nu sunt capabile să distrugă colesterolul, așa că ele transferă excesul de colesterol către lipoproteinele de densitate mare (numite și colesterol HDL sau colesterol bun), pentru a-l transporta înapoi către ficat, pentru eliminarea lui. În acest fel, colesterolul HDL îți protejează inima de boala ateriosclerotică a inimii (așa cum mai este numită, uneori, cardiopatia ischemică).

Lipoproteinele de densitate mică (LDL sau colesterolul rău) sunt acele lipoproteine care transportă 75% din cantitatea de colesterol care există în sânge în țesuturile periferice. Colesterolul LDL este îndepărtat din sânge de către ficat, pentru a fi eliminat sau refolosit. Când, însă, cantitatea de colesterol LDL este prea mare, ficatul nu mai este capabil să îl elimine pe tot. Așa că acest colesterol este depozitat în vasele de sânge, contribuind astfel la dezvoltarea aterosclerozei. De aceea, colesterolul LDL este numit colesterolul rău.

AVC

AVC-ul ischemic este cauzat de blocarea sau îngustarea unui vas de sânge care furnizează sânge creierului. Aceasta reprezintă aproximativ 85% dintre toate cazurile de AVC. Fără un aport adecvat de sânge, celulele nervoase din zona afectată a creierului încep să moară în câteva minute. Acest lucru duce la pierderea funcției controlate de acea parte a creierului, ceea ce poate provoca paralizie, probleme de vorbire, dificultăți de vedere și alte deficite neurologice.

AVC-ul hemoragic apare atunci când un vas de sânge din creier se rupe, provocând sângerare în creier. Acesta reprezintă aproximativ 15% din toate cazurile de AVC, dar pacientul are un risc mai mare de deces decât în caz de AVC ischemic. Sângerarea crește presiunea intracraniană, comprimă țesutul cerebral și poate duce la moartea celulelor cerebrale. Simptomele includ durere de cap severă și bruscă, vărsături, pierderea conștienței și deficite neurologice.

Infarct

Un infarct miocardic, cunoscut și sub numele de atac de cord, este o urgență medicală care apare atunci când fluxul de sânge către o parte a inimii este blocat pentru o perioadă suficient de lungă încât să cauzeze deteriorarea sau moartea mușchiului cardiac.

Pe măsură ce plăcile de aterom cresc, ele îngustează lumenul arterelor coronare, reducând fluxul de sânge către mușchiul cardiac (miocard). Aceasta poate provoca angină pectorală, o durere în piept care apare în timpul efortului sau stresului, atunci când cererea de oxigen a inimii depășește oferta.

Un infarct miocardic acut apare de obicei atunci când o placă aterosclerotică se rupe sau se fisurează. Aceasta expune materialul lipidic și alte componente ale plăcii la fluxul sangvin, ceea ce activează plachetele și cascadele de coagulare. Activarea plachetelor duce la formarea unui tromb (cheag de sânge) la locul rupturii plăcii. Trombusul poate bloca parțial sau complet artera coronară afectată.

Blocarea fluxului de sânge duce la ischemie (lipsa oxigenului și a nutrienților) în zona de mușchi cardiac deservită de artera afectată. Dacă ischemia persistă mai mult de câteva minute, celulele miocardice încep să moară (necroza miocardică). Moartea celulelor miocardice rezultă în infarct miocardic. În funcție de localizarea și extensia blocajului, infarctul poate fi mic sau extins, afectând capacitatea inimii de a pompa sângele eficient.

Pe lângă faptul că te supune unui risc de boală cardiacă, hipercolesterolemia îți crește riscul de a dezvolta și alte afecțiuni, în funcție de vasele de sânge care sunt îngustate sau blocate. Unele dintre bolile care pot fi influențate de colesterol mărit sunt diabetul de tip 2 și hipertensiunea arterială.

Cum îți poți proteja inima?

Dacă ai colesterol mărit, medicul curant îți poate recomanda anumite schimbări în stilul tău de viață, pentru a te ajuta să reduci valorile lipidelor din sânge. De exemplu, îți poate sugera să îți modifici dieta, să îți modifici obiceiurile (să fii mai activ, să faci multă mișcare și unele exerciții fizice) ori să schimbi alte aspecte din rutina ta zilnică. Dacă fumezi, medicul te va sfătui să îți faci un plan pentru a renunța la acest obicei nociv. Totodată, medicul îți poate prescrie anumite medicamente sau chiar și suplimente alimentare pentru a te ajuta să reduci valorile colesterolului.

Uneori, e nevoie și de medicamente

Dacă nivelul LDL este foarte ridicat, medicul poate recomanda medicamente pentru a-l reduce. Și un raport nefavorabil între colesterolul total și HDL poate justifica utilizarea medicamentelor. Istoricul familial de boli cardiovasculare poate crește riscul și poate influența decizia de a începe tratamentul medicamentos. Dacă ai deja o boală cardiovasculară diagnosticată, cum ar fi boala coronariană sau accidentul vascular cerebral, medicamentele pentru colesterol sunt de obicei indicate pentru a preveni evenimentele ulterioare. În orice caz, decizia de a începe tratamentul medicamentos pentru colesterolul mărit trebuie luată împreună cu un medic, care va evalua riscurile și beneficiile în funcție de situația specifică a pacientului.

Cele mai frecvent prescrise medicamente pentru colesterol mărit sunt statinele - rosuvastatină, atorvastatină etc., care pot reduce riscul de infarct miocardic și accident vascular cerebral. Inhibitorii PCSK9 sunt medicamente mai noi care ajută la scăderea semnificativă a colesterolului LDL, utilizate în special la persoanele cu hipercolesterolemie familială sau la cele care nu tolerează statinele. Fibrații sunt utilizați în principal pentru a reduce nivelul trigliceridelor și pentru a crește HDL.

Alimentația contează când ai colesterol mărit

Pentru a-ți proteja inima după 50 de ani, poți să reduci nivelul colesterolului prin intermediul unei diete sănătoase. Pentru a ajunge la valori normale ale colesterolului și pentru a le menține în parametri optimi, medicul îți va recomanda să faci unele schimbări în alimentația ta. De exemplu:

Să limitezi consumul de alimente care sunt bogate în colesterol, grăsimi saturate și grăsimi trans;
Să alegi surse slabe de proteine, cum ar fi carnea de pui, peștele și leguminoasele;
Să mănânci alimente bogate în fibre (cât mai diverse), cum sunt fructele, legumele, cerealele integrale;
Să îți prepari alimentele la aburi, pe grătar, în cuptor în locul alimentelor prăjite;
Să eviți alimentele de la fast food.

Consumul de pește și de alte alimente care conțin acizi grași Omega‑3 te poate ajuta, de asemenea, să îți reduci valorile trigliceridelor și să îți îmbunătățești profilul lipidic. De pildă, somonul, macroul și heringul sunt surse bogate în Omega‑3. Nucile românești, migdalele, semințele de in (măcinate) și avocado conțin Omega‑3. Dacă este cazul și nu iei alte tratamente medicamentoase, medicul îți poate prescrie unele suplimente alimentare cu Omega‑3.

Există dovezi științifice puternice care arată că acizii grași Omega 3 pot să reducă semnificativ trigliceridele din sânge. Totodată, Omega 3 sunt responsabili de o ușoară îmbunătățire a valorilor colesterolului HDL. Atenție, însă, la cantitatea de Omega 3 pe care o ingerezi: pentru că sunt, totuși, grăsimi, s-a observat în multe studii că acești acizi grași cresc ușor nivelul de colesterol LDL.

De ce să fii mai activ dacă ai colesterol mărit după 50 de ani?

Activitatea fizică regulată este esențială pentru menținerea unei bune stări de sănătate, în special după vârsta de 50 de ani, și este deosebit de importantă pentru persoanele cu colesterol mărit. Pe de o parte, activitatea fizică poate ajuta la reducerea nivelului de LDL, care este principalul tip de colesterol care contribuie la formarea plăcilor de aterom în artere. Pe de altă parte, exercițiile fizice cresc nivelul de HDL, care ajută la transportul colesterolului din artere înapoi la ficat, unde este eliminat din organism.

Menținerea unei greutăți sănătoase este crucială pentru controlul colesterolului. Excesul de greutate, în special grăsimea abdominală, este asociat cu niveluri crescute de colesterol LDL și trigliceride și niveluri scăzute de colesterol HDL. Activitatea fizică îmbunătățește funcția endotelială (sănătatea peretelui vascular) și reduce inflamația sistemică. Mișcarea ajută și la scăderea tensiunii arteriale, care este adesea asociată cu niveluri crescute de colesterol și riscuri cardiovasculare crescute.

Studiile sugerează ca până și o creștere ușoară în valorile colesterolului la adulții sănătoși, cu vârste cuprinse între 35 și 55 de ani poate avea un impact pe termen lung asupra sănătății acestor persoane, iar cu fiecare decadă în care oamenii suferă de hipercolesterolemie, le cresc și riscurile de boală cardiovasculară.

NEWSLETTER DEDICAT DOC

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Stroke Association - High cholesterol
https://www.stroke.org.uk/stroke/managing-risk/high-cholesterol
American Heart Association - How Do My Cholesterol Levels Affect My Risk of Heart Attack and Stroke?
https://www.heart.org/-/media/Files/Health-Topics/Answers-by-Heart/Cholesterol-Levels-Affect-Risk.pdf

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...