Viata dupa accidentul vascular cerebral: recuperarea abilitatilor de comunicare

În urma unui accident vascular cerebal, oamenii își pot pierde, printre altele, și abilitățile de gândire și vorbire. Frustrarea care vine la pachet cu incapacitatea de a vorbi cu persoanele din jur nu face altceva decât să agraveze problema. Cum se face recuperarea după accidentul vascular cerebral și cum arată viața după AVC?

Accidentul vascular cerebral se petrece în momentul în care un vas de sânge care transportă sângele la nivelul creierului este blocat fie din cauza unui tromb (cheag sangvin), fie din cauză că se sparge. Peste 80% dintre cazurile de accident vascular sunt AVC ischemice, adică apar în urma blocării unui vas de sânge din cauza unui cheag. În celelalte cazuri, este vorba despre accidentele vasculare hemoragice, apărute în urma fisurării unui vas de sânge din varii motive.

Reabilitarea pacientului care a suferit un AVC îl poate ajuta să își recupereze abilitatea de a comunica. Specialiștii au un rol esențial în recuperarea de după accidentul vascular cerebral, însă și familia și apropiații ori prietenii joacă un rol important.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC
 

Cum afectează accidentul vascular cerebral capacitatea de a vorbi?

Un AVC poate avea un impact semnificativ asupra comunicării:

  • Reduce abilitatea de a pronunța cuvinte.
  • Reduce abilitatea de a articula cuvintele.
  • Afectează gândirea și memoria.
  • Apar probleme de concentrare.

Tratamentul la logoped

Un logoped poate fi de mare ajutor persoanelor care au suferit un accident vascular cerebral. Logopezii folosesc următoarele tactici pentru a ajuta persoanele să își recupereze abilitatea de a vorbi coerent:

  • Repetarea cuvintelor
  • Citirea unor texte persoanelor convalescente
  • Folosirea unor simboluri pentru înlocuirea anumitor cuvinte greu de accesat de pacient.

Tactici de comunicare acasă

Atunci când vine vorba, însă, despre un apropiat al persoanei suferinde ori de persoana care o îngrijește, există alte tactici care pot face mai ușoară comunicarea cu bolnavul. Iată câteva strategii care te pot ajuta să comunici mai ușor cu o persoană care a suferit un accident vascular cerebral:

  • Privește persoana în ochi atunci când discuți cu ea. Astfel, se va crea o legătură care ție îți va permite să înțelegi mai ușor nevoile și dorințele sale, în timp ce bolnavului îi va oferi încredere în tine.
  • Vorbește rar și clar, fără a îți schimba însă tonul vocii. Schimbarea tonului îl va face să se simtă inconfortabil.
  • Folosește propoziții scurte pentru a te exprima.
  • Asigură-te că nu există zgomot de fundal.
  • Spune-i interlocutorului că înțelegi cât de dificilă e situația sa.
  • Lasă interlocutorul să își spună ideea până la capăt, nu îi completa propoziția fără a-l lăsa să spună ce are de zis.
  • Deschide subiecte despre care știi că sunt plăcute de interlocutor. Vorbește-i despre hobby-urile sale ori despre cărțile favorite sau politică, chiar dacă nu primești un răspuns de la el. Asemenea subiecte îi vor stârni dorința de a discuta cu tine.

Ce să nu faci când vorbești cu un pacient care a avut un AVC și nu comunică bine?

Există și o listă a lucrurilor pe care nu ar trebui să le faci atunci când porți un dialog cu o persoană care a suferit un accident vascular cerebral:

  • Nu întrerupe interlocutorul pentru a-i completa propoziția.
  • Nu vorbi prea repede.
  • Nu îl forța să se grăbească.
  • Nu îi vorbi ca unui copil.
  • Nu presupune că interlocutorul nu gândește doar pentru că nu vorbește.
  • Nu îți pierde cumpătul niciodată în fața unui pacient covalescent, care a suferit un AVC.

Cum poate accidentul vascular cerebral să afecteze o persoană?

Efectele accidentului vascular cerebral pot fi subite sau graduale, iar leziunile de la nivel cerebral pot avea un impact diferit asupra unor aspecte ale sănătății fizice și mintale. Pot fi afectate abilitățile motorii, simțurile, inclusiv reacțiile pe care pacientul cu AVC le are la durere, limbajul, gândirea și memoria și emoțiile.

Un accident vascular cerebral poate afecta în mai multe feluri modul în care o persoană folosește limbajul. Nu doar că va fi influențată procesarea limbajului, însă paralizia sau slăbiciunea fizică în zone ale feței, limbii sau mușchilor din gât ar putea crea dificultăți la înghițire, pacientului îi va fi greu să își controleze respirația din aceste cauze și îi va fi dificil să formeze sunete ca să poată vorbi normal.

Tipurile și amploarea problemelor de comunicare vor depinde de forma de AVC pe care pacientul a avut-o și de ce tip de leziuni cerebrale au avu loc. Deteriorarea zonelor din creier și rezultatele de pe urma acesteia pot să difere de la un pacient la altul, iar abilitățile de comunicare pot fi afectate în mod diferit, de la o persoană la alta.

Viața după AVC

Viața după un accident vascular cerebral (AVC) implică adesea schimbări semnificative și necesită adaptare, reabilitare și un plan de îngrijire susținut. Cei care supraviețuiesc unui AVC pot experimenta o gamă largă de efecte, de la dificultăți fizice și cognitive la emoționale și sociale. Rapoarte recente arată că mulți se confruntă cu dificultăți la mers, lipsa echilibrului și oboseală. Totuși, cu un plan de recuperare adecvat și sprijin, mulți pacienți pot recâștiga o bună parte din funcțiile pierdute și pot duce mai departe o viață activă.

Reabilitarea după accidentul vascular cerebral

Reabilitarea este esențială și începe de obicei imediat după stabilizarea pacientului. Tipul și intensitatea reabilitării depind de severitatea AVC-ului și de simptomele specifice fiecărui pacient. Aceasta poate include:

  • Terapie fizică, pentru a ajuta la recâștigarea mobilității și forței, în special dacă există slăbiciune sau paralizie pe o parte a corpului (hemipareză);
  • Terapie ocupațională, care ajută pacienții să reînvețe activitățile zilnice, cum ar fi îmbrăcarea, gătitul sau igiena personală;
  • Terapie de vorbire (logopedie), dacă accidentul vascular cerebral a afectat capacitatea de vorbire și înghițire;
  • Reabilitare cognitivă, pentru pacienții cu dificultăți de memorie, concentrare sau raționament.

Gestionarea riscurilor și prevenția recurenței

După un AVC, riscul de a avea un alt accident vascular este crescut. Pentru a preveni un al doilea eveniment, este important ca în viața după AVC să fie controlați factorii de risc -  hpertensiunea arterială, colesterolul ridicat, diabetul și fumatul și, foarte important, să fie urmat tratamentul medicamentos indicat - anticoagulante, medicamente pentru tensiune sau alte tratamente pentru a preveni formarea cheagurilor de sânge sau pentru a îmbunătăți circulația. 

O alimentație echilibrată și activitatea fizică moderată sunt esențiale pentru prevenirea unui nou AVC. E recomandă o dietă în stil mediteraneean, bogată în fructe, legume, pește, ulei de măsline și cereale integrale. Activitatea fizică moderată (mersul pe jos, înotul, gimnastica adaptată) poate îmbunătăți circulația și poate preveni noi accidente vasculare. Tehnici de relaxare, cum ar fi meditația, yoga sau alte practici de reducere a stresului, pot fi de mare ajutor în recuperare. 

Recuperarea emoțională și psihologică

Accidentul vascular cerebral poate provoca schimbări emoționale și psihologice, inclusiv depresie, anxietate sau frustrare, din cauza noilor limitări. Susținerea din partea familiei și a altor apropiați este crucială, iar unii pacienți pot beneficia și de consiliere psihologică pentru a se adapta mai bine la viața după AVC. Familia și prietenii pot juca un rol important în procesul de recuperare, nu doar oferind sprijin emoțional, ci ajutând cu activitățile de zi cu zi.

Depresia post-AVC este foarte comună, iar identificarea timpurie și tratamentul cu terapie sau medicamente poate face o diferență semnificativă în recuperare. Recuperarea poate fi un proces lung și frustrant, necesitând răbdare și perseverență și din partea pacientului, și a celor din jur.

Monitorizarea medicală regulată

Este important să fie menținut un contact strâns cu medicii pentru monitorizarea stării generale și prevenirea unui nou AVC. 

Cine are risc mai mare de AVC?

Riscul de a suferi un accident vascular cerebral este influențat de o serie de factori, inclusiv vârsta, stilul de viață, condițiile medicale și istoricul familial. Hipertensiunea arterială este cel mai important factor de risc pentru accidentul vascular cerebral. Tensiunea arterială crescută contribuie la îngroșarea și rigidizarea arterelor, crescând riscul formării cheagurilor de sânge și a accidentului vascular. 

Fumatul duce la îngustarea și deteriorarea arterelor și crește riscul de formare a cheagurilor de sânge. Consumul de alcool în cantități mari crește tensiunea arterială și riscul de accident vascular.

Diabetul crește riscul de AVC deoarece nivelurile ridicate de zahăr din sânge pot deteriora vasele de sânge și pot contribui la formarea de plăci de aterom (îngroșarea arterelor). Nivelurile ridicate de colesterol LDL (colesterol rău) pot duce la formarea de plăci pe pereții arterelor, crescând riscul de blocare a acestora și de AVC.

Fibrilația atrială este o formă de aritmie (bătăi neregulate ale inimii) care poate duce la formarea de cheaguri în inimă. Aceste cheaguri pot ajunge la creier, provocând un AVC. Persoanele cu fibrilație atrială au un risc de cinci ori mai mare de a suferi un accident vascular cerebral. 

Riscul de AVC crește odată cu vârsta, în special după vârsta de 55 de ani, deși un astfel de eveniment poate apărea și la persoane mai tinere. Bărbații au un risc ușor mai mare de a suferi un AVC la vârste mai mici, însă femeile au un risc mai mare de deces după un AVC. De asemenea, riscul la femei crește în timpul sarcinii și după menopauză.  Persoanele care au rude apropiate (părinți sau frați) care au suferit un AVC au un risc crescut de a dezvolta și ele un accident vascular. 

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
American Stroke Association - Life After Stroke 
https://www.stroke.org/en/life-after-stroke
NHS - Recovering from a stroke
https://www.nhs.uk/conditions/stroke/recovery/
Pub Med - Stroke survivors' priorities for research related to life after stroke
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32627722/
Studiul „Stroke survivors' priorities for research related to life after stroke”, apărut în Top Stroke Rehabil. 2021 Mar;28(2):153-158. doi: 10.1080/10749357.2020.1789829. Epub 2020 Jul 5, autori: Ann-Sofie Rudberg et al.


Te-ar mai putea interesa și...


CELE MAI CITITE

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0