

Masajul si termoterapia in accidentul vascular cerebral (AVC)
Masajul si termoterapia in accidentul vascular cerebral (AVC)
Masajul si termoterapia in accidentul vascular cerebral (AVC)
În perioada de recuperare de după un accident vascular cerebral (AVC), pacientul poate să apeleze la mai multe tipuri de terapii, iar printre acestea se numără masajul și termoterapia - tratamentul efectuat cu ajutorul căldurii.
Recuperarea după un accident vascular cerebral reprezintă procesul prin care o persoană încearcă să-și recâștige funcțiile pierdute în urma leziunilor cerebrale provocate de AVC. Acest proces variază de la o persoană la alta, în funcție de severitatea accidentului, zona afectată a creierului și răspunsul individual al organismului. Recuperarea poate dura luni sau chiar ani și poate implica multiple forme de terapie.
Fizioterapia este crucială pentru a ajuta pacienții să-și recapete mobilitatea, forța și coordonarea. Fizioterapeutul va lucra pe mobilitatea membrelor, postură și echilibru. Aceasta poate implica exerciții specifice pentru a întări musculatura și pentru a restabili mișcările normale.
Terapia ocupațională ajută pacienții cu AVC să-și recâștige capacitatea de a efectua activitățile zilnice (îmbrăcatul, spălatul, gătitul). Terapeutul îi învață pe pacienți cum să folosească echipamente adaptative sau noi modalități de a efectua activitățile de bază. Dacă AVC-ul a afectat centrele de vorbire din creier, pacientul poate avea dificultăți în a vorbi, a înțelege limbajul sau a înghiți. Logopedia ajută la îmbunătățirea abilităților de comunicare și la refacerea funcției de înghițire (dacă este afectată).
AVC-ul poate afecta memoria, capacitatea de concentrare, gândirea critică sau luarea deciziilor. Terapia cognitivă este necesară pentru a reînvăța pacientul cum să gestioneze sarcinile zilnice și cum să se adapteze la noile limitări cognitive. Jocurile mintale și activitățile de stimulare cognitivă (cum ar fi puzzle-uri sau exerciții pentru memorie) pot fi integrate în recuperare pentru a antrena funcțiile cognitive afectate.
În acest articol, ne vom concentra pe două terapii utilizate în recupererea după un accident vascular cerebral și anume masajul și termoterapia, discutând despre tehnici și rezultatele cercetărilor șriințifice referitoare la beneficiile acestor terapii.
Ce tehnici de masaj ajută pacientul care a supraviețuit unui AVC?
În recuperarea după un accident vascular cerebral (AVC) se poate indica masajul sedativ la nivelul centurilor și pe fețele extensoare ale membrelor superioare și pe fețele flexoare ale membrelor inferioare, fața anterioară coapsă și posterioară gambă.
Sunt recomandate tehnicile superficiale:
- efleurajul (o procedură de masaj care constă în mișcări ușoare, executate cu vârful degetelor sau cu toată palma),
- petrisajul (procedeu de masaj cu mâna, care constă în apăsarea și frământarea țesuturilor) longitudinal, cu ritm lent, cu mobilizări blânde articulare în limita amplitudinilor de mișcare.
Totodată, se pot folosi și elemente facilitatorii de genul gheață sau vibrații în limita toleranței fiecărui pacient în parte și a ameliorării spasticității. Masajul este contraindicat dacă există orice formă chiar și ușoară de ectazie venoasă (dilatare temporară sau permanentă), inclusiv varice.
O analiză de dată recentă a concluzionat că un tip de masaj terapeutic chinezesc (Tuina) folosit pe lângă kinetoterapie convențională este un tratament neinvaziv eficient pentru îmbunătățirea funcției motorii membrelor superioare/inferioare și pentru reducerea spasticității în special în stadiul subacut al accidentului vascular cerebral.
În altă lucrare științifică se menționează că atunci când o altă formă de masaj și anume masajul ayurvedic a fost administrat pacienților care au prezentat flaciditate la o lună după un accident vascular cerebral, această terapie le-a accelerat capacitatea de a sta în picioare cu sprijin minim și le-a redus necesarul de medicamente antispastice la externare.
De asemenea, un studiu controlat randomizat efectuat la un spital didactic a înscris participanți care au fost repartizați aleatoriu fie unui grup de masaj, fie unui grup de control de îngrijire normală. Timp de șase săptămâni, celor din grupul de masaj li s-a făcut un masaj de 60 de minute în fiecare săptămână, în timp ce grupul de control a primit îngrijire obișnuită după AVC. Spasticitatea a fost evaluată înainte și după intervenție folosind Scala Ashworth Modificată și Scala Tardieu. Conform evaluărilor, pacienții din grupul de masaj au prezentat o îmbunătățire semnificativă în ce privește spasticitatea în comparație cu cei din grupul de control.
Masajul terapeutic trebuie efectuat cu precauții
Deși masajul terapeutic poate fi extrem de benefic pentru pacienții care au trecut printr-un AVC care au avut un accident vascular cerebral, există și unele recomandări de care aceștia trebuie să țină cont înainte de toate, cum ar fi:
- să se asigure că neurologul și alți medici și specialiști implicați în îngrijirea sa își dau avizul pentru ca el să beneficieze de terapia prin masaj;
- să se asigure că specialistul în masaj terapeutic are o pregătire medicală în această sferă sau că are experiență în lucrul cu persoanele care au suferit un AVC;
- să se asigure că terapeutului, deci persoanei care face masajul, i se oferă toate informațiile necesare despre istoricul său medical și orice alte afecțiuni de care suferă, inclusiv medicamentele pe care le ia.
E bine de reținut că masajul, în sine, nu crește riscul unui persoane de a suferi un AVC, însă există anumite precauții de care trebuie să se țină cont, în cazul anumitor pacienți. Dacă există un cheag de sânge (tromb), există un mic risc, spun experții, ca acel cheag de sânge să se deplaseze prin masaj. Pacienții care iau medicamente din clasa anticoagulantelor se învinețesc mai ușor, așa că masajul țesuturilor profunde ar trebui evitat în cazul acestora.
Terapia prin masaj poate fi, în unele cazuri, un plus, ea putând fi făcută chiar dacă pacientul face și fizioterapie mai ales că masajul poate fi util în relaxarea mușchilor încordați și în reducerea spasmelor musculare.
În ce constă termoterapia?
Termoterapia (tratament făcut cu ajutorul căldurii) se efectuează cu aplicare de parafină și numai dacă aceasta este bine tolerată și dacă reduce spasticitatea și nu o accentuează.
Aplicația locală caldă de parafină la nivelul umărului, la temperatura de 45‑50 de grade Celsius, în strat subțire, are efect analgezic (calmează sau înlătură temporar durerea), decontracturant (produce încetarea contracturării unui mușchi), miorelaxant (relaxant al sistemului muscular) și de scădere a redorii (rigidității) în articulația scapulo-humerală. De regulă, durata aplicației de parafină este de 30 minute.
Ce indică studiile despre termoterapie în caz de AVC?
Termoterapia sau terapia prin hipertermie este un tratament eficient pentru pacienții care au suferit un accident vascular cerebral. Stimularea termică sporește semnificativ recuperarea funcției motorii și funcției senzitivo-senzoriale la pacienții hemiplegici care au supraviețuit unui AVC, potrivit unor cercetări recente. Pacienții cu hemiplegie sunt cei care au o paralizie a unei jumătăți a corpului.
Cercetări anterioare au arătat că stimularea timpurie și repetitivă a brațelor duce la efecte importante și la efecte pe termen lung din punct de vedere clinic la pacienții cu AVC. Cele mai multe dintre studiile anterioare nu acordau atât de multă atenție componentei senzitivo-senzoriale, însă activarea simultană a funcțiilor motorii și senzitivo-senzoriale în timpul terapiei ar putea juca un rol important în recuperarea pacientului.
Într-un studiu mai vechi, oamenii de știință au analizat cât de eficientă este stimularea termică la pacienții cu AVC, în ceea ce privește îmbunătățirea funcțională. Sesiunile de stimulare termică au durat între 20 și 30 de minute și au inclus două cicluri alternative de stimulare prin încălzire și prin răcorire.
Pachetele sau compresele fierbinți pentru aceste sesiuni au avut aproape 75 de grade Celsius, iar compresele reci au avut mai puțin de 0 grade Celsius. Fiecare pachet a fost înfășurat în două prosoape, iar agentul termic a fost plasat pe mână și pe încheietura mâinii.
În timpul intervenției, agentul de încălzire a fost întâi plasat pe mână fără paralizie, iar pacientul a învățat să își miște mâna din direcția agentului de încălzire, când căldura îi crea neplăceri. Agentul termic de încălzire a fost apoi pus pe mână cu paralizie ușoară pentru intervale de 15 secunde, de 10 ori, cu pauze de 30 de secunde între fiecare aplicare. După ce temperatura pielii de la mână cu paralizie parțială a scăzut până la cea normală, procesul a fost repetat, cu aplicări de 30 de secunde ale agentului de răcire.
Oamenii de știință au observat rezultate îmbucurătoare: extensia încheieturii mâinii și senzația în mâna afectată de AVC s-au îmbunătățit semnificativ după stimularea termică. Un tonus muscular similar s-a observat la ambele grupuri de pacienți supuse termoterapiei.
Un alt studiu, mai recent, a examinat efectul termoterapiei la domiciliu combinată cu exerciții terapeutice asupra forței musculare și depresiei la pacienții cu accident vascular cerebral ischemic printr-o evaluare săptămânală timp de 4 săptămâni. Cercetătorii au constatat că forța musculară a pacienților, atât la nivelul membrelor superioare, cât și la cele inferioare a crescut semnificativ, în timp ce scorul depresiei a scăzut semnificativ. Concluzia studiului a fost că intervenția a crescut forța musculară și a scăzut depresia în primele 3 luni după accidentul vascular cerebral, iar efectele semnificative ale terapiei au fost constatate începând cu a treia săptămână de intervenție.
Recuperarea după un AVC este un proces complex care necesită răbdare, sprijin și perseverență. Fiecare pacient progresează diferit, iar succesul depinde de mulți factori, inclusiv severitatea AVC-ului și implicarea echipei medicale și a familiei.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Stroke Association - Understanding recovery
https://www.stroke.org.uk/stroke/recovery
NCBI - The Effectiveness of Massage Therapy for Improving Sequelae in Post-Stroke Survivors. A Systematic Review and Meta-Analysis
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8122530/
Studiul „The Effectiveness of Massage Therapy for Improving Sequelae in Post-Stroke Survivors. A Systematic Review and Meta-Analysis”, apărut în Int J Environ Res Public Health. 2021 May; 18(9): 4424. Published online 2021 Apr 21. doi: 10.3390/ijerph18094424, autori: Rosa Cabanas-Valdés et al.
Pub Med - Thermotherapy Combined With Therapeutic Exercise Improves Muscle Strength and Depression in Patients With Ischemic Stroke
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31479435/
Studiul „Thermotherapy Combined With Therapeutic Exercise Improves Muscle Strength and Depression in Patients With Ischemic Stroke”, Rehabil Nurs. 2019 Sep/Oct;44(5):254-262. doi: 10.1097/rnj.0000000000000114, autori: Yovita Dwi Setiyowati, Shan-Tair Wang, Hsing-Mei Chen
Te-ar mai putea interesa și...