Accidentul vascular cerebral tranzitoriu

În unele cazuri, un accident vascular cerebral tranzitoriu (AVC-T) poate fi descoperit întâmplător în timpul unei imagistici prin rezonanță magnetică (RMN) a creierului, chiar și în absența simptomelor evidente. Multe persoane sufera in ziua de astazi astfel de accidente vasculare minore si nu le recunosc sau constientizeaza, desi este adesea considerat un "avertisment" al unui posibil accident vascular cerebral (AVC) major în viitor.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Un accident vascular tranzitoriu cerebral (AVC-T) este o afecțiune în care fluxul de sânge către o anumită zonă a creierului este întrerupt temporar, cauzând simptome neurologice care apar brusc și se rezolvă în mod spontan în decurs de 24 de ore. 

Recunoasterea si tratarea unui accident vascular ischemic tranzitoriu poate reduce riscul unui AVC major. Un accident ischemic tranzitoriu produce simptome asemanatoare cu cele ale unui AVC, dar majoritatea lor nu au efecte de durata. 

Este important să tratezi și să gestionezi multiplele accidente vasculare cerebrale (AVC) minore pentru a reduce riscul de atrofie cerebrală și dezvoltarea demenței ulterioare. Chiar și AVC-urile minore pot provoca leziuni la nivelul țesutului cerebral și pot afecta fluxul sanguin către anumite zone ale creierului, ceea ce poate contribui la deteriorarea treptată a funcțiilor cognitive.

Prin tratarea adecvată a AVC-urilor minore, este posibil să se reducă daunele cerebrale ulterioare și să se prevină apariția atrofiei cerebrale și a demenței vasculare sau mixte.

Simptomele unui accident vascular tranzitoriu cerebral

Semnele ca ai suferit un accident vascular ischemic tranzitoriu AVC-T pot varia în funcție de zona creierului afectată și pot include:

  • Slăbiciune sau amorțeală bruscă, de obicei pe o parte a corpului
  • Pierderea bruscă a vederii sau tulburări de vedere, cum ar fi vederea în ceață sau dublă, flashuri de lumina intr-o anumita zona a campului vizual
  • Dificultăți în vorbire sau înțelegere a vorbirii
  • Dificultăți în coordonare sau dezechilibru
  • Vertij sau amețeli
  • Probleme de memorie sau confuzie temporară
  • Dureri de cap severe și inexplicabile

Este important de menționat că simptomele unui accident vascular tranzitoriu cerebral AVC-T sunt temporare și se remit în general în decurs de câteva minute până la câteva ore. Totuși, chiar și atunci când simptomele dispar, este esențial să solicitați imediat asistență medicală de urgență. Ignorarea simptomelor sau trecerea lor neobservată poate fi periculoasă, deoarece AVC-T poate fi un semn al unui risc crescut de a suferi un AVC major în viitor.

Unele situații în care un accident vascular tranzitoriu cerebral AVC-T poate trece neobservat includ:

  • Simptome atipice sau ușoare.  În unele cazuri, simptomele pot fi mai puțin evidente sau pot fi confundate cu alte afecțiuni, cum ar fi o migrenă sau o senzație trecătoare de rău.
  • Lipsa de conștientizare.  Unele persoane pot ignora simptomele minore sau le pot subestima importanța, crezând că acestea vor dispărea de la sine.
  • Simptome temporare și rezolvate rapid. Dacă simptomele dispar în câteva minute sau ore și persoana revine rapid la starea normală, este posibil ca aceasta să nu acorde importanță semnelor respective.

Este important să rețineți că chiar și un AVC-T este un semn că există un risc crescut de a suferi un AVC major în viitor și că este necesară evaluarea și tratamentul medical adecvat. Dacă experimentați oricare dintre simptomele menționate mai sus, este esențial să solicitați imediat ajutor medical de urgență pentru evaluare și intervenție promptă.

Testele imagistice cerebrale

 

Un accident vascular cerebral (AVC) poate fi vizibil și la tomografia computerizată (CT) craniană. CT-ul cranian este o tehnică imagistică care utilizează razele X pentru a obține imagini detaliate ale creierului și a altor structuri din zona capului.

CT-ul cranian poate detecta semnele unui AVC, cum ar fi zonele de ischemie (zona în care fluxul de sânge către creier este afectat) sau hemoragii cerebrale (sângerări în creier). Aceste modificări pot indica prezența unui AVC recent sau în curs de desfășurare.

Cu toate acestea, este important de menționat că CT-ul cranian poate să nu fie suficient de sensibil pentru a detecta AVC-urile minore sau tranzitorii. În unele cazuri, modificările vizibile pot fi absente sau foarte subtile la CT-ul cranian, în special în primele ore sau zile după un AVC tranzitoriu.

Pentru detectarea și evaluarea unui AVC tranzitoriu sau a unui AVC minor, alte tehnici imagistice, cum ar fi rezonanța magnetică (RMN) cerebrală, pot fi mai sensibile și specifice.

RMN-ul poate furniza imagini detaliate ale creierului și poate detecta leziuni minore sau ischemie temporară care pot fi asociate cu AVC-ul tranzitoriu.

În cazul unui AVC sau a unui AVC tranzitoriu, medicul specialist va decide ce investigații imagistice sunt necesare în funcție de simptomele și de evaluarea clinică a pacientului. Este important să consulți un medic în cazul în care ai experimentat simptome sugestive de AVC sau orice alte modificări neobișnuite la nivel cerebral, astfel încât să poți primi evaluarea și îngrijirea adecvată.

RMN-ul poate detecta modificări sau leziuni în creier care pot fi asociate cu AVC-uri minore tranzitorii anterioare.

Dacă RMN-ul relevă leziuni sugestive de AVC-T, este important să consulți un medic specialist, cum ar fi un neurolog sau un specialist în accident vascular cerebral. Medicul va evalua rezultatele RMN-ului și va discuta cu tine despre istoricul medical, simptomele anterioare și factorii de risc pentru a obține o imagine mai clară a situației.

Tratamentul AVC minore tranzitorii

În general, obiectivele tratamentului în cazul AVC-urilor minore tranzitorii sunt:

  • Evaluarea și reducerea factorilor de risc. Medicul va evalua și gestiona factorii de risc pentru AVC, cum ar fi hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, dislipidemia (nivelele ridicate de grăsimi în sânge), tulburările de ritm cardiac și fumatul. Controlul acestor factori de risc poate ajuta la prevenirea AVC-urilor ulterioare.

  • Medicamente anticoagulante sau antiagregante plachetare.  În funcție de evaluarea medicului, s-ar putea recomanda administrarea de medicamente anticoagulante (cum ar fi warfarina) sau de medicamente antiagregante plachetare (cum ar fi aspirina) pentru a preveni formarea de cheaguri de sânge și a reduce riscul de AVC.

  • Adoptarea unui stil de viață sănătos poate contribui la prevenirea AVC-urilor ulterioare. Acestea pot include alimentație sănătoasă, exerciții fizice regulate, gestionarea stresului, renunțarea la fumat și limitarea consumului de alcool.

  • Monitorizare și urmărire. Medicul va recomanda de obicei monitorizarea regulată a stării de sănătate, inclusiv a tensiunii arteriale și a nivelului de colesterol. De asemenea, s-ar putea să fie necesară efectuarea de teste suplimentare, cum ar fi electrocardiograma (ECG) sau ecocardiografia, pentru a evalua funcția cardiacă și riscul de tulburări cardiace asociate cu AVC-ul.

Este important să discuți cu medicul tău pentru evaluare și planificarea ulterioară a tratamentului în funcție de situația ta specifică. Este posibil ca medicul să recomande și alte teste și investigații suplimentare pentru a determina cauza și pentru a dezvolta un plan de tratament individualizat.

Suplimentele care ajuta la prevenirea AVC

Există cercetări care sugerează că anumite suplimente, inclusiv cele care conțin acizi grași omega-3, ar putea avea beneficii în prevenirea accidentului vascular cerebral (AVC) sau în reducerea riscului de AVC major. Cu toate acestea, este important să rețineți că suplimentele nu ar trebui să fie considerate ca înlocuitori ale unei alimentații sănătoase și echilibrate sau ale unui stil de viață sănătos în general.

  • Acizii grași omega-3 sunt nutrienți esențiali, cunoscuți pentru beneficiile lor pentru sănătatea cardiovasculară. Aceștia se găsesc în principal în pește gras (cum ar fi somonul, tonul și sardinele), dar și în semințe de in, nuci și ulei de nuci. Suplimentele cu ulei de pește sau ulei de krill sunt, de asemenea, disponibile pe piață.

Studiile au sugerat că acizii grași omega-3 pot avea efecte benefice asupra sănătății vasculare, inclusiv reducerea riscului de formare a cheagurilor de sânge, scăderea tensiunii arteriale și reducerea inflamației. Într-un studiu publicat în revista "Circulation", s-a constatat că suplimentele cu ulei de pește au redus riscul de AVC ischemic, care este cel mai comun tip de AVC.

Înainte de a lua suplimente cu omega-3 sau orice alt supliment, este recomandat să discutați cu medicul dumneavoastră sau cu un specialist în nutriție. Ei pot evalua nevoile dumneavoastră individuale și vă pot oferi recomandări adecvate în funcție de starea dumneavoastră de sănătate și de istoricul medical.

  •  Coenzima Q10- această substanță naturală, produsă în mod normal în organism, are un rol important în producerea de energie și în protecția celulelor. Suplimentele cu coenzima Q10 pot susține sănătatea cardiovasculară și pot avea efecte antioxidante.
  •  Vitaminele B-  Unele vitamine din complexul B, cum ar fi vitamina B6, vitamina B12 și acidul folic, pot juca un rol în menținerea sănătății sistemului cardiovascular. Aceste vitamine pot fi obținute din alimente precum carnea, peștele, lactatele, cerealele integrale și legumele verzi cu frunze. Cu toate acestea, suplimentele cu vitamine B pot fi recomandate în cazul în care există deficiențe nutriționale sau sub supravegherea unui profesionist medical.
  • Antioxidanții, cum ar fi vitamina C, vitamina E și seleniul, pot ajuta la protejarea celulelor de stresul oxidativ și pot fi benefici în prevenirea bolilor cardiovasculare. Acești antioxidanți pot fi găsiți în fructe, legume, nuci și semințe.

Rețineți că prevenirea AVC implică un stil de viață sănătos, inclusiv o alimentație echilibrată, activitate fizică regulată, gestionarea stresului, renunțarea la fumat și controlul factorilor de risc specifici. Suplimentele ar trebui utilizate doar ca parte a unui program general de îngrijire a sănătății și sub îndrumarea medicului dumneavoastră.

Poti modifica sau trata anumiti factori de risc, pe cand altii nu pot fi modificati in niciun fel. Mergand in mod regulat la controale si cunoscandu-ti riscul, te poti concentra pe acele aspecte care sunt mai usor de schimbat si iti poti reduce riscul unui AVC.

Care sunt factorii de risc ai unui accident vascular cerebral pe care ii poti modifica sau trata

Cunoasterea factorilor de risc referitori la un eventual accident vascular cerebral (AVC) este primul pas pe care il poti face in prevenirea unui eveniment cardiovascular de acest gen.

Hipertensiunea arteriala

Acesta este cel mai important factor de risc pentru accidentul vascular cerebral deoarece este principala cauza a unui AVC. De aceea este important sa iti cunosti valorile tensiunii arteriale si sa mergi la controale in mod regulat.

Fumatul

Toti specialistii sunt de acord ca fumatul deterioreaza vasele de sange. Acest viciu poate duce la blocaje in interiorul vaselor de sange, cauzand un accident vascular cerebral.

Diabetul

Faptul ca ai diabet iti dubleaza riscul de a suferi un accident vascular cerebral. Discuta cu medicul tau despre cum poti tine diabetul sub control.

Hipercolesterolemia (valori mari ale colesterolului)

Colesterolul marit iti creste riscul de a avea artere blocate. Daca o artera care duce la creier este blocata, poate sa rezulte un AVC.

Obezitatea si inactivitatea fizica

Faptul ca esti o persoana sedentara, obeza sau ambele iti poate creste riscul de boli cardiovasculare si de AVC.

Boala carotidiana sau alt tip de boala arteriala coronariana

Aceasta din urma este cunoscuta si sub numele de cardiopatie ischemica. Arterele carotide din zona gatului tau asigura rezerva de sange necesara creierului tau. O artera carotida afectata de o acumulare de placi de aterom pe peretele ei poate sa fie blocata de un cheag de sange, iar acest lucru cauzeaza un accident vascular cerebral.

Fibrilatia atriala sau alte boli cardiace

In cazul fibrilatiei atriale, camerele superioare ale inimii tremura (precum o strat de gelatina) si nu bat intr-un mod organizat, nu au o activitate ritmica. Acest lucru poate face ca sangele sa "balteasca" si sa se inchege, crescand astfel riscul unui accident vascular cerebral. In plus, fibrilatia atriala creste riscul de AVC de 5 ori, iar persoanele care sufera de boli cardiace au, la randul lor, un risc mai mare de AVC.

Anumite boli de sange

Un numar prea mare de globule rosii prezente in sange (numite si eritrocite) face ca sansele de formare a cheagurilor de sange sa fie mai mari, crescand riscul unui accident vascular cerebral. Siclemia sau anemia cu celule in secera este un exemplu: aceasta creste riscul de a suferi un AVC.

Consumul excesiv de alcool

Daca bei mai mult alcool decat cantitatea recomandata (diferita la femei, comparativ de cantitatea recomandata la barbati), iti poate creste tensiunea arteriala. Iar consumul excesiv de alcool ar putea duce, astfel, la un accident vascular cerebral.

Folosirea substantelor ilegale

Drogurile, precum cocaina, ecstasy, amfetaminele si heroina sunt asociate cu un risc crescut de AVC.

Sindromul de apnee in somn

Respiratia in timpul somnului, in cazul in care nu se face in mod corect, contribuie la riscul de accident vascular cerebral. Severitatea tot mai mare a sindromului de apnee in somn este asociata cu un risc crescut de AVC.

Diabetul zaharat si  riscul de accident vascular cerebral tranzitoriu

Dintre afectiunile sistemice curente, dabetul zaharat este unul dintre factorii frecventi care poate crește riscul de accident vascular cerebral tranzitoriu (AVC-T) sau accident vascular cerebral (AVC) major. Diabetul este o afecțiune cronică caracterizată de niveluri ridicate de zahăr în sânge, care pot afecta în mod negativ vasele de sânge și sistemul circulator.

Există mai multe mecanisme prin care diabetul poate crește riscul de AVC-T și AVC:

  • Ateroscleroza: Diabetul poate provoca ateroscleroză, o afecțiune în care se acumulează plăci de grăsime și alte depuneri în interiorul arterelor, ceea ce duce la îngustarea și blocarea fluxului sanguin. Ateroscleroza este un factor de risc major pentru AVC-T și AVC.

  • Hipertensiune arterială: Persoanele cu diabet au un risc crescut de hipertensiune arterială, care este un factor de risc important pentru AVC-T și AVC. Hipertensiunea arterială poate dauna vaselor de sânge și poate crește riscul de formare a cheagurilor de sânge.

  • Tulburări de coagulare: Diabetul poate afecta echilibrul sistemului de coagulare a sângelui, crescând riscul de formare a cheagurilor de sânge care pot provoca AVC-T sau AVC.

  • Complicații vasculare: Diabetul poate afecta în mod direct vasele de sânge, deteriorându-le și creând un mediu propice pentru formarea cheagurilor.

Pentru a reduce riscul de AVC-T sau AVC în cazul diabetului zaharat, este important să se gestioneze bine nivelul zahărului din sânge și să se controleze factorii de risc asociati:

  • Menținerea nivelului de zahăr în sânge sub control prin monitorizare regulată, alimentație sănătoasă și administrarea corectă a medicamentelor pentru diabet.
  • Controlul tensiunii arteriale prin adoptarea unui stil de viață sănătos, inclusiv reducerea consumului de sare, exerciții fizice regulate și, uneori, administrarea de medicamente antipertensive.
  • Menținerea unui nivel sănătos de colesterol prin alimentație echilibrată și, dacă este necesar, administrarea de medicamente hipolipemiante.
  • Renunțarea la fumat, deoarece fumatul crește riscul de ateroscleroză și de formare a cheagurilor de sânge.
  • Menținerea unei greutăți sănătoase și adoptarea unui stil de viață activ prin exerciții fizice regulate.

Care sunt factorii de risc ai unui AVC pe care nu ii poti controla

Varsta inaintata

Accidentul sau atacul cerebral afecteaza persoanele de toate varstele, insa cu cat esti mai batran, cu atat ai un risc mai mare.

Sexul

De-a lungul vietii, femeile au un risc mai mare de AVC, comparativ cu barbatii. Folosirea anticonceptionalelor si sarcina prezinta riscuri speciale de AVC in cazul femeilor.

 

Ereditatea si rasa

Persoanele care au avut rude de sange apropiate care au suferit un AVC au un risc mai mare de accident vascular cerebral. Persoanele afro-americane au un risc mai mare de deces si de dizabilitati de pe urma unui AVC, comparativ cu persoanele albe.

Un AVC anterior

O persoana care a suferit in trecut un accident vascular cerebral prezinta un risc mai mare de a suferi un alt eveniment cardiovascular de acest gen.

AVC si dezvoltarea dementei

Există anumite studii care sugerează că persoanele care au suferit un accident vascular cerebral (AVC) prezintă un risc crescut de atrofie cerebrală și de dezvoltare a demenței. Totuși, este important să înțelegem că fiecare caz este unic și există multiple factori care pot influența riscul individual.

Atrofia cerebrală este caracterizată de pierderea și diminuarea masei cerebrale. Un AVC poate duce la leziuni ale țesutului cerebral și poate cauza atrofie în zona afectată. Aceasta poate contribui la apariția simptomelor cognitive și la creșterea riscului de demență.

Demența este o afecțiune caracterizată prin declin progresiv al funcțiilor cognitive, cum ar fi memoria, gândirea, raționamentul și capacitatea de a lua decizii. AVC-ul poate fi un factor de risc pentru dezvoltarea demenței, în special a demenței de tip vascular, care este cauzată de probleme în fluxul sanguin către creier.

Este important să menționăm că nu toate persoanele care suferă un AVC vor dezvolta atrofie cerebrală sau demență. Există multiple factori care pot influența riscul individual, inclusiv severitatea și localizarea AVC-ului, intervențiile medicale, stilul de viață și alți factori de sănătate preexistenți.

Pentru a reduce riscul de atrofie cerebrală și dezvoltarea demenței, este recomandat să se urmeze un stil de viață sănătos, care include o alimentație echilibrată, exerciții fizice regulate, gestionarea stresului, evitarea fumatului și a consumului excesiv de alcool, menținerea unui control adecvat al tensiunii arteriale și a diabetului, precum și monitorizarea și tratamentul altor factori de risc cardiovascular.

Este întotdeauna recomandat să consulți un medic sau un specialist în domeniul neurologiei pentru o evaluare adecvată și pentru a primi sfaturi personalizate în ceea ce privește riscul de atrofie cerebrală și demență după un AVC.

Sursa foto: Shutterstock

Surse:

Management Of Cardiovascular and Diabetes Risks Based On National Guidelines, 2022,Bindesh Ghimire; Andrew J. Sakiewicz.

 

 

 

 

 

 

 

 

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0