Cum putem depista si depasi un episod depresiv major?

Tulburările de dispoziție sunt condiții frecvente, potențial letale și foarte tratabile, în care pacienții resimt dispoziții anormal de crescute sau de scăzute. Depresia este, probabil, cea mai frecventă tulburare psihică, fiind întâlnită, dar mai puțin diagnosticată.

Depresia este o tulburare de dispoziție care se manifestă prin sentimente de tristețe, deznădejde sau pierderea interesului ori a plăcerii. Pe lângă acestea, pacientul cu depresie se mai confruntă și cu schimbări de somn și apetit, agitație sau gândire ori dificultate de concentrare, sentimente de inutilitate și chiar gânduri de sinucidere.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, depresia va fi în 2020 a doua cauză de morbiditate în lume. Prevalența pe durata vieții este de 25% pentru femei și 12% pentru bărbați. Depresia poate fi adesea înțeleasă greșit, stigmatizată și, prin urmare, netratată. De aceea, este foarte important să recunoașteți semnele revelatoare ale depresiei pentru a gestiona această problemă de sănătate cât mai devreme posibil.

Cauzele depresiei

•    Biologice : deficiența de serotonină se asociază cu depresie.
•    Genetice: rudele de gradul I ale pacienților cu depresie au risc de 10-13% de a fi diagnosticate cu această boală.
•    Cognitiv-comportamentale: teoria conform căreia depresia este incapacitatea persoanei de a controla evenimentele existențiale.
•    Evenimentele de viață stresante: pierderea unui părinte înainte de vârsta de 11 ani este evenimentul de viață cel mai asociat cu dezvoltarea ulterioară a depresiei.

Factori de risc pentru depresie

•    Istoric familial de depresie, mai ales la rudele de gradul I
•    Istoric de tentative de suicid
•    Sexul feminin
•    Tulburările de somn
•    Dureri cronice nediferențiate
•    Perioada de după naștere – post-partum
•    Alte boli fizice: cancer, diabet, boala Parkinson
•    Absența suportului social, evenimente stresante
•    Consum de substanțe interzise și/sau alcool

Citeste si Totul despre depresie

Semne și simptome depresie

•    Dispoziție depresivă – sentiment puternic de tristețe pentru o perioadă lungă de timp
•    Anhedonie – incapacitatea de a simți plăcere atunci când faci lucruri care îți plăceau cândva
•    Retragere socială
•    Lipsa motivației
•    Semne vegetative: scăderea sau creșterea în greutate, oboseala excesivă cu scăderea energiei, insomnie sau somnolență accentuată, constipație, cefalee.
•    Ideația suicidară apare la 60% din pacienții depresivi, iar 15% încearcă să se sinucidă
•    Sentimente de devalorizare, de vinovăție, incapacitatea de a mai avea gânduri pozitive
•    Halucinații și idei delirante care afectează dispoziția pacientului

Elemente specifice ale depresiei în raport cu vârsta

•    Prepubertar: simptome fizice, agitație, halucinații auditive (pacientul aude o singură voce), anxietate, fobii
•    Adolescență: abuz de substanțe, comportament antisocial, neliniște, chiul școlar, dificultăți școlare, sensibilitate crescută la respingere.
•    Vârstnici: tulburări de memorie, dezorientare, confuzie, apatie, distractibilitate.

Cum se pune diagnosticul de depresie

Medicul va stabili diagnosticul de depresie în urma unor teste și analize:

Examinarea fizică – uneori, depresia este asociată cu unele probleme de sănătate, de aceea medicul va examina fizic pacientul pentru a observa dacă există semne evidente ale vreunei afecțiuni.
Analize de sânge – acestea îl vor ajuta pe medic să identifice dacă glanda tiroidă funcționează cum trebuie.
Evaluarea psihiatrică – un psiholog sau un psihiatru intervievează pacientul cu privire la simptomele fizice, dar și la gândurile, sentimentele și comportamentul recent. Se pot folosi o serie de chestionare în timpul evaluării psihiatrice.

În urma acestor analize și teste, medicul de familie, împreună cu cel psihiatru, vor stabili diagnosticul de depresie, precum și tipul acesteia. Apoi, se va alege cel mai potrivit tratament.

Tratament depresie

Episoadele depresive majore sunt tratabile la 70-80% dintre pacienți. Medicul ar trebui să integreze farmacoterapia cu intervențiile psihoterapeutice. Tratamentul de primă linie constă în antidepresive de tip SSRI (inhibitorii reabsorbției de serotonină), care au o tolerabilitate și eficacitate crescută.

Se pot adaugă anxiolitice sau benzodiazepine pentru controlul anxietății, respectiv al insomniei. Dozele vot fi scăzute treptat pentru a evita apariția toleranței sau dependenței. Dacă există halucinații sau idei delirante sunt utile antipsihoticele atipice, de a doua generație.

Tratamentul antidepresiv este recomandat pe o perioadă de 6 luni la primul episod. În caz de recidivă, perioada se poate prelungi. Psihoterapia asociată cu medicația este mai utilă decât oricare dintre aceste tratamente aplicate izolat:

Terapia cognitiv-comportamentală: se bazează pe corectarea distorsiunilor cognitive care duc la apariția depresiei și a comportamentelor asociate.
Terapia psihanalitică: înțelegerea conflictelor și motivațiilor inconștiente care susțin și alimentează depresia.
Terapia de grup: pacienții pot beneficia de sprijinul, susținerea emoțională și înțelegerea pozitivă oferită de grupuri.

Cum să depășești un episod depresiv major

Un studiu recent arată că lipsa interesului pentru anumite comportamente care țin de auto-îngrijire poate fi considerat un predictor al depresiei¹. În schimb, persoanele care au grijă să se îngrijească de ele, au un risc mai scăzut de a se confrunta cu depresie.

Așa că analizează și vezi cât de des ai grijă de tine în fiecare zi. Ești alert și interesat de schimbările care apar în sănătatea ta mentală și fizică? Ești conștient de emoțiile tale și poți să le procesezi în mod adecvat? Ai grijă de tine? Faci activități care îți aduc bucurie?

Fă mișcare

O cercetare recentă arată că persoanele care sunt inactive din punct de vedere fizic au un risc foarte mare de a se confrunta cu depresie și anxietate². În tratarea depresiei majore, numeroase studii arată că practicarea de exerciții fizice s-a dovedit că ajută la prevenirea, ameliorarea și tratarea simptomelor³.

Exercițiile fizice nu sunt de ajutor doar ca să te menții în formă, ci au beneficii și pentru creier și sistemul nervos. În timpul exercițiilor fizice, corpul eliberează neurotransmițători, cum ar fi endorfinele și dopamina. Acestea au ca scop să susțină starea de bine.

Nu neglija importanța unui somn de calitate

Calitatea somnului este un indicator important al bunăstării. Iar numeroase cercetări mai vechi au arătat că 80% dintre pacienţii cu depresie se confruntă cu tulburări de somn. Așa că încearcă să dormi suficient în fiecare noapte odihnă. În felul acesta, vei reuși să gestionezi depresia și să ai mai multă energie. Pentru o sănătate optimă, recomandat ar fi să dormi între șapte până la opt ore pe noapte.

Faptul că dormi suficient noapte de noapte nu te ajută doar să gestionezi depresia și să ai mai multă energie, ci ajută și la susținerea atenției, cogniției, formării memoriei și reglării emoționale.
În cazul în care ai probleme cu somnul, adoptă o igienă bună a somnului cu consecvență. Asta înseamnă să stai deoparte de electronice și să ții un jurnal înainte de culcare. În cazul în care ai probleme cu somnul, recomandat este să consulți medicul pentru a vedea ce opțiuni ai la îndemână.

Practică mindfulness

Când te afli într-un episod depresiv, este ușor să fii învăluit de gânduri și emoții negative. Mindfulness, metodă care se caracterizează prin meditație și exerciții de respirație, poate fi o modalitate foarte bună prin care să eviți stresul și anxietatea și să te concentrezi asupra momentului prezent. O altă modalitate este să practici activități creative care necesită o mai mare atenție, precum desenul, scrierea în jurnal, pictura, cântatul, jocul și dansul.

Un alt motiv pentru care ar trebui să practici meditația este că aceasta poate influența structura și rețelele creierului, poate să mențină homeostazia sistemului nervos autonom și chiar poate influența modul în care funcționează genele noastre⁴.

Practicarea mindfulness poate duce, de asemenea, la o schimbare a percepției. Gândurile și emoțiile tale nu mai sunt văzute ca evenimente copleșitoare, ci mai degrabă un moment în timp care ajută să ai o altă perspectivă asupra lucrurilor.

Adoptă o dietă sănătoasă

Poate te întrebi care este legătura dintre depresie și alimentele pe care le consumi. Ei bine, un studiu recent arată că consumul de alimente procesate poate contribui la inflamarea organismului și poate provoca un efect în cascadă asupra sistemului imunitar, crescând potențial riscul de simptome de depresie⁵.

Pe lângă alimentele procesate sau prăjite care pot să intensifice simptomele depresiei, mai sunt câteva pe care ar fi bine să le eviți. Printre acestea se numără: zahărul, cerealele rafinate și alcoolul.
Cercetătorii spun că o dietă sănătoasă cu restricție calorică moderată poate ajuta la îmbunătățirea simptomelor depresive. Ba mai mult decât atât, o dietă sănătoasă bogată în fructe, legume, pește și carne slabă poate ajuta la reducerea riscului de depresie.

Ia-ți doza zilnică de vitamina D

Un semnal de alarmă este lipsa interesului pentru activitățile de bază de zi cu zi, precum ridicatul din pat, îmbrăcatul etc. Iar specialiștii atrag atenția că dacă neglijezi ieșitul în aer liber și stai mult mai mult în interior, riști să te confrunți cu deficiența de vitamina D. Mai mult, lipsa acestei vitamine, care se sintetizează la nivelul pielii, după ce ai stat la soare, poate perturba somnul și ritmul circadian.

Crezi ca suferi de depresie?

Tot mai multe cercetări arată că vitamina D poate juca un rol terapeutic în atenuarea depresiei. Pe lângă asta, vitamina D poate să susțină sistemul imunitar, creșterea celulelor și menținerea oaselor sănătoase. Chiar și o plimbare de zece minute prin cartierul în care locuiești, dacă nu ai cum să ajungi într-un parc, poate fi suficientă ca să te expui la lumina naturală a soarelui și să-ți iei doza zilnică de vitamina D.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
1 Studiul „The big three health behaviors and mental health and well-being among young adults: a cross-sectional investigation of sleep, exercise, and diet”, Front Psychol, 2020, Wickham SR, Amarasekara NA, Bartonicek A, Conner TS.
https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fpsyg.2020.579205/full
2 Studiul „Prescribed exercise for the treatment of depression in a college population: An interprofessional approach”, Perspect Psychiatr Care. 2020; Yates BE, DeLetter MC, Parrish EM.
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32249928/
3 Studiul „Physical exercise in major depression: reducing the mortality gap while improving clinical outcomes”, Front Psychiatry. 2019; Belvederi Murri M, Ekkekakis P, Magagnoli M, et al.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6335323/
4 Studiul „Biological mechanism study of meditation and its application in mental disorders”. Gen Psychiatr. 2020; Shen H, Chen M, Cui D.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7359050/
5 Studiul „Evidence of the importance of dietary habits regarding depressive symptoms and depression”, Int J Environ Res Public Health. 2020; Ljungberg T, Bondza E, Lethin C.

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...