

(P) Infecția cu rotavirus: sună periculos și poate fi periculoasă, dar poate fi prevenită prin
(P) Infecția cu rotavirus: sună periculos și poate fi periculoasă, dar poate fi prevenită prin vaccinare
(P) Infecția cu rotavirus: sună periculos și poate fi periculoasă, dar poate fi prevenită prin vaccinare
Mersul în vacanțe ori în locuri aglomerate sau intrarea în colectivitate pentru prima oară sunt doar câteva dintre conjuncturile în care copiii pot să capete o infecție virală. Printre acestea se numără și infecția cu rotavirus, care perturbă/afectează rutina de zi cu zi din cauza simptomelor asociate și, în cazuri mai grave, e nevoie de internare pentru administrarea tratamentului sub supravegherea medicilor. Iată cum se transmite infecția, ce simptome provoacă, ce tratament al infecției rotavirale este indicat copiilor și de ce este recomandată vaccinarea antirotavirală în primele săptămâni de viață.
Rotavirusul este un virus ce face parte din familia Reoviridae, responsabil de apariția infecțiilor gastrointestinale, în special la copiii mici. Denumirea vine de la forma sa caracteristică, observabilă sub microscop, care seamănă cu o roată. Acest virus reprezintă una dintre cele mai comune cauze ale diareei severe la copii, care poate duce la deshidratare gravă, în special la cei mai mici dintre ei. Potrivit Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC), până la vârsta de cinci ani, majoritatea copiilor, indiferent de mediul socio-economic din care provin, vor fi fost infectați cel puțin o dată cu rotavirus.
Din fericire, vaccinurile rotavirale aprobate au demonstrat profiluri foarte bune de siguranță și eficacitate în studii clinice mari și reprezintă în prezent cea mai bună metodă de protecție. Însă, deși rata infecțiilor a scăzut odată cu apariția vaccinurilor, acestea sunt încă des întâlnite în întreaga lume.
Cum se transmite rotavirusul?
Rotavirusul se transmite de la o persoană infectată la alta prin intermediul contactului cu materiile fecale sau cu obiectele și suprafețele contaminate cu particule de virus. Cel mai frecvent mod de transmitere a rotavirusului este prin contactul direct cu o persoană infectată (atingere sau schimb de obiecte contaminate). Însă, rotavirusul rămâne pe suprafețele contaminate pentru o perioadă mai lungă, așa că se poate transmite și indirect. Astfel, dacă un copil atinge o suprafață contaminată (cum ar fi clanța unei uși sau o jucărie) și apoi își atinge gura, nasul sau ochii, acesta poate contracta virusul.
Rotavirusul poate contamina apa potabilă sau alimentele, în special cele care au fost manipulate de o persoană infectată care nu a respectat regulile de igienă, deci infectarea se poate produce și prin consumul de apă sau alimente contaminate. Deși nu este modul principal de transmitere, rotavirusul poate fi eliminat în aer în timpul vărsăturilor și oricine inhalează particulele contaminate ar putea să se infecteze. Deși orice copil se poate infecta cu rotavirus, sugarii cu greutate mică la naștere au un risc mai mare.
Diareea și vărsăturile, simptome ale infecției cu rotavirus
Printre simptomele caracteristice infecției cu rotavirus se numără febra, diareea apoasă, vărsăturile și durerile abdominale. Diareea este un simptom predominant și poate varia de la ușoară la severă - copilul poate avea scaune frecvente, apoase și abundente. Vărsăturile, de asemenea, reprezintă un simptom comun și pot apărea în mod repetat, ducând la deshidratare. Un copil cu această infecție poate prezenta febră ușoară sau moderatăei. Din cauza diareei,a vărsăturilor și a lipsei apetitului, copilul poate pierde temporar în greutate.
Manifestările infecției cu rotavirus durează de la trei la opt zile și pot duce la o deshidratare accentuată care, netratată, poate fi mortală. Internarea și administrarea de perfuzii pot fi necesare în cazurile mai grave, pentru a rehidrata pacientul și a echilibra mineralele din corp. Decesele din cauza infecției cu rotavirus sunt rar întâlnite în Uniunea Europeană, însă, ele încă se mai înregistrează în zonele în care accesul la îngrijire medicală și rehidratare nu este facil.
Cum se diagnostichează infecția cu rotavirus ?
Diagnosticul infecției cu rotavirus implică de obicei evaluarea simptomelor și efectuarea unor teste de laborator pentru a confirma prezența virusului:
Examinarea simptomelor
Medicul va începe adesea prin evaluarea simptomelor pacientului, în special a diareei și a vărsăturilor. Prezența diareei severe, în special la copiii mici, poate indica o infecție cu rotavirus.
Testul de detecție a antigenului
Cel mai comun test utilizat pentru diagnosticul infecției cu rotavirus este un test de detecție a antigenului rotavirusului în probele de scaun ale pacientului. Această metodă presupune colectarea unei probe din materiile fecale și testarea acesteia pentru prezența antigenului viral.
Testul PCR (Polymerase Chain Reaction)
PCR este o metodă de laborator mai sensibilă care poate fi utilizată pentru confirmarea infecției cu rotavirus. Aceasta implică amplificarea materialului genetic al virusului pentru detectarea sa. Metoda PCR este adesea folosită atunci când rezultatele testului de detecție a antigenului sunt incerte sau pentru confirmarea infecției cu serotipuri mai rare de rotavirus.
Cultura virală
Cu toate că este mai rar utilizată în comparație cu celelalte metode de diagnostic, cultura virală poate fi folosită pentru creșterea și identificarea rotavirusului din probele de scaun. Aceasta poate dura mai mult timp și poate fi mai costisitoare decât alte metode.
Opțiuni de tratament ale infecției cu rotavirus la copii
Tratamentul infecției cu rotavirus se vizează în principal gestionarea simptomelor și prevenirea deshidratării. Combaterea deshidratarii este esențială în cazul infecției cu rotavirus, deoarece diareea și vărsăturile pot duce la pierderi semnificative de fluide. Pentru a preveni sau trata deshidratarea, este important să i se ofere copilului lichide în mod regulat, dar nu sucuri, ci apă simplă. Sărurile de rehidratare orală sunt de obicei recomandate și pot fi achiziționate de la farmacie sau preparate acasă, conform indicațiilor medicului.
Este important ca micuțului bolnav să i se dea să mănânce alimente ușoare, cum ar fi supă de pui, orez fiert, banane și cartofi fierți, deoarece acestea pot ajuta la refacerea echilibrului de săruri și nutrienți.
Copiilor NU li se vor da medicamente antidiareice fără acordul medicului pentru tratamentul infecției cu rotavirus! Aceste medicamente pot încetini eliminarea virusului din organism și pot avea efecte secundare. Dacă se observă la copil semne de deshidratare (gură uscată, urinare redusă, somnolență și ochi uscați) sau, dacă simptomele par să se agraveze, trebuie solicitat imediat sfatul medicului. În unele cazuri, micul pacient poate necesita tratament medical suplimentar sau rehidratare intravenoasă.
Speri Știi că va fi bine!
Medicii spun mereu că este mai simplu să previi decât să tratezi, deci prevenția unei boli va fi întotdeauna o soluție mult mai bună decât tratam bolii. Chiar dacă nu toate infecțiile virale pot fi prevenite prin vaccinare, împotriva infecției cu rotavirus sunt disponibile vaccinuri cu profile bune de siguranță și eficacitate. Ministerul Sănătății recomandă această vaccinare. Indicat este ca părinții să ceară informații complete de la medicul de familie în ceea ce privește schemele complete de vaccinare, pentru a putea decide, în cunoștință de cauză, dacă vor să-și imunizeze copilul împotriva infecției cu rotavirus și nu numai.
„Vaccinarea este o acțiune de succes în sănătatea publică. A salvat viața a milioane de copii, le-a oferit șansa să se joace, să învețe, să scrie, să citească, să se deplaseze liber, fără suferință. Copiii sunt viitorul unei țări - să le oferim șansa de a-l clădi”, spune dr. Aurora Violeta Stănescu, medic primar epidemiologie, Institutul Național de Sănătate Publică – INSP Publică - INSP citându-l pe Nelson Mandela câștigător al premiului Nobel pentru Pace.
Prima doză de vaccin rotaviral poate fi administrată până la vârsta de 12, respectiv 16 săptămâni,la recomandarea medicului, în funcție de tipul de vaccin folosit Numărul de doze necesare pentru un răspuns optim depinde și el de produsul vaccinal folosit (două sau trei doze). Este important de reținut faptulcă imunitatea obținută prin vaccinare este de preferat celei obținute trecând prin boala respectivă.
Ministerul Sănătății desfășoară în această perioadă o campanie de informare și conștientizare privind vaccinarea pentru toate categoriile de vârstă, parte a Strategiei naționale pentru perioada 2023-2030, care oferă acces echitabil pentru toată populația și nu presupune obligativitatea vaccinării. Informații utile despre subiect, răspunsuri la întrebări și multe alte materiale se găsesc pe www.provaccin.ro.
Ce se mai poate face pentru a preveni infecțiile virale, inclusiv cea cu rotavirus?
Vaccinarea antirotavirală reprezintă cea mai eficientă metodă de prevenție a acestei infecții. Alte măsuri recomandate pentru prevenirea infecției cu rotavirus sunt:
Igiena personală
Menținerea unei igiene personale adecvate poate ajuta la prevenirea răspândirii rotavirusului. E nevoie ca adulții să se asigure că micuții se spală pe mâini cu apă și săpun după folosirea toaletei și înainte de mese, atât acasă, cât și la grădiniță, când sunt încă prea mici și încă nu le-a intrat în reflex obiceiul.
Igiena alimentară
Tot adulții trebuie să aibă grijă la apa și alimentele oferite copiilor.,Este important să se bea apă îmbuteliată și să nu să se consume produse alimentare de la vânzătorii ambulanți sau neautorizați atunci când călătoresc în zone cu infrastructură precară sau în zone exotice.
Evitarea contactului cu persoanele infectate
Dacă știți că o persoană are infecție cu rotavirus, evitați contactul dumneavoastră și al copilului dumneavoastră.
Decontaminarea obiectelor și suprafețelor
Dacă există în casă o persoană infectată cu rotavirus, curățați cu regularitate obiectele și suprafețele pe care aceasta le atinge, cu alcool sanitar, pentru a preveni răspândirea virusului. Persoana bolnavă ar trebui să rămână acasă, de preferat izolată într-o altă cameră, pentru a preveni răspândirea infecției în familie..
Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
NCBI - Rotavirus https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK558951/
ECDC - Disease factsheet about rotavirus https://www.ecdc.europa.eu/en/rotavirus-infection/facts
CDC - Rotavirus Vaccination https://www.cdc.gov/vaccines/vpd/rotavirus/index.html