Meditatia poate face creierul mai alert (studiu)

Un studiu efectuat la universitatea americană Binghamton a urmărit modul în care practicarea unui program de meditație timp de doar câteva luni a schimbat tiparele creierului a 10 studenți.

Meditația este considerată un tip de medicină complementară pentru minte și corp, care poate produce o stare profundă de relaxare și poate liniști mintea. În timpul meditației, persoana practicantă îți sporește atenția și elimină fluxul de gânduri amestecate care tind să ia cu asalt mintea și să provoace stres. Acest proces poate duce la o îmbunătățire a stării fizice și emoționale.

Milioane de oameni din întreaga lume caută claritatea mentală prin diverse tehnici de meditație, majoritatea fiind inspirați de practicile budiste vechi de secole. În mod anecdotic, cei care meditează spun că acest lucru îi ajută la calmarea minții, la recentrarea gândurilor și la eliminarea zgomotului de fond pentru a se concentra pe ce contează cu adevărat. Din punct de vedere științific, însă, observarea efectelor meditației asupra creierului uman s-a dovedit a fi dificilă.

Cum ajută creierul tehnicile de meditație?

Un studiu¹ efectuat la Colegiul de Inginerie și Științe Aplicate Thomas J. Watson de la Universitatea Binghamton a urmărit modul în care practicarea meditației timp de numai câteva luni a schimbat tiparele creierului a 10 studenți din programul de studii al universității.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Participanții la studiu au mers la Universitatea Cornell pentru scanări RMN ale creierului. Un cercetător care practica el însuși meditația budistă de mult timp i-a învățat pe studenți cum să mediteze, apoi le-a cerut să exerseze de cinci ori pe săptămână timp de 10 sau 15 minute și să țină un jurnal al practicii lor. Programa a inclus și alte lecții despre implicațiile culturale ale meditației și aplicațiile acesteia pentru bunăstarea personală.

Având în vedere că participanții erau studenți cu performanțe academice foarte bune, obișnuiți să rezolve cât mai bine sarcinile atribuite la facultate, nu au avut nevoie de prea multe îndemnuri pentru a menține o rutină regulată de meditație, spun investigatorii.

Rezultatele studiului, publicate în jurnalul Scientific Reports , arată că acest antrenament de meditație a dus la o comutare mai rapidă între cele două stări generale de conștiință ale creierului. Una se numește rețeaua de mod implicită, care este activă atunci când creierul se află în repaus și nu se concentrează asupra lumii exterioare, cum ar fi în timpul viselor cu ochii deschisi și al rătăcirii minții. Cealaltă este rețeaua de atenție dorsală, activă pentru sarcini care necesită atenție.

Studiul arată că tehnicile de meditație pot îmbunătăți conexiunea creierului între și în cadrul acestor două rețele cerebrale. S-a observat efectul meditației asupra comutării rapide între rătăcirea minții și concentrarea atenției sale, precum și menținerea atenției odată ce a fost obținută.

Potrivit oamenilor de știință, tibetanii au un termen pentru această ușurință de a comuta între stări și anume „flexibilitate mentală”, o abilitate care le permite practicanților meditației să își modeleze mintea. De asemenea, ei consideră că scopul concentrării este unul dintre principiile fundamentale ale dezvoltării personale.

Luând în considerare aceste rezultate, cercetătorii intenționează să le utilizeze în alte domenii de studiu. Cum boala Alzheimer și autismul ar putea fi cauzate de probleme cu rețeaua de atenție dorsală, savanții plănuiesc cercetări viitoare în care meditația să fie folosită pentru a atenua aceste probleme.

Intenția oamenilor de știință este să pornească un studiu în care vârsta participanților să fie mai mare, mai precis să formeze un grup de vârstnici sănătoși și un alt grup cu boala Alzheimer precoce sau cu deficiență cognitivă ușoară, pentru a afla dacă schimbările din creier datorate diverselor tehnici de meditație ar putea îmbunătăți performanța cognitivă.

Ce tipuri de meditație există?

Există mai multe tipuri de tehnici de meditație și relaxare, toate având în comun același obiectiv, de a obține pacea interioară.

Meditația ghidată

Denumită și vizualizare ghidată, această metodă de meditație presupune formarea unor imagini mentale ale locurilor sau ale situațiilor pe care practicantul le consideră relaxante. În timpul acestei tehnici de meditație se folosesc cât mai multe simțuri, cum ar fi mirosul, vederea, sunetele și texturile. Persoana care meditează poate fi condusă prin acest proces de către un ghid sau un profesor.

Meditația cu mantre

În acest tip de meditație, practicantul repetă în tăcere un cuvânt, un gând sau o frază liniștitoare pentru a ține la distanță gândurile care îi distrag atenția.

Meditația Mindfulness

Mindfulness-ul este un tip de meditație care se bazează pe a conștientiza momentul prezent și a-l accepta. De exemplu, practicantul se concentrează pe fluxul respirației sale, își observă gândurile și emoțiile și le lasă să treacă fără a le judeca.

Qi gong

Această practică combină meditația, relaxarea, mișcarea fizică și exercițiile de respirație pentru a restabili și menține echilibrul Qi gong (termen din medicina tradițională chineză).

Tai chi

Aceasta este o formă de arte marțiale chinezești practicate cu blândețe. În tai chi se execută o serie de posturi sau de mișcări în ritm propriu, într-o manieră lentă și grațioasă, în timp ce practicantul exersează respirația profundă.

Meditația Transcendentală

Meditația transcendentală este o tehnică simplă, naturală, în care practicantul repetă în tăcere o mantra atribuită personal, cum ar fi un cuvânt, un sunet sau o frază, într-un mod specific. Această formă de meditație poate permite corpului să se instaleze într-o stare de odihnă și relaxare profundă și minții să atingă o stare de pace interioară, fără a fi nevoie ca practicantul să facă efort.

Yoga

Yoga este atât o formă de mișcare cât și una de relaxare. Practicantul abordează o serie de posturi și de exerciții de respirație controlată pentru a obține atât un corp mai flexibil, cât și o minte mai calmă. Pe măsură ce trece prin posturi care necesită echilibru și atenție, învață să se concentreze mai puțin pe problemele de zi cu zi și mai mult pe momentul respectiv în care practică yoga.

Pentru a practica meditația, se poate începe simplu, cu exerciții de respirație (de exemplu, practicantul închide ochii și inspiră pe nas numărând până la 5, apoi expiră pe gură numărând până la 5, de mai multe ori la rând), după care se pot căuta pe internet materiale video realizate de specialiști pentru a vedea exact pașii necesari pentru meditație sau se pot lua în calcul cursurile acreditate de mindfulness, yoga și altele.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Scientific Reports - Longitudinal effects of meditation on brain resting-state functional connectivity
https://www.nature.com/articles/s41598-021-90729-y
1. Studiul „Longitudinal effects of meditation on brain resting-state functional connectivity”, apărut în Sci Rep 11, 11361 (2021). https://doi.org/10.1038/s41598-021-90729-y, autori: Zhang, Z., Luh, WM., Duan, W. et al.
Mayo Clinic - Meditation: A simple, fast way to reduce stress
https://www.mayoclinic.org/tests-procedures/meditation/in-depth/meditation/art-20045858

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...