Frica resimtita de cineva drag iti schimba structura creierului

Frica apare ca un răspuns al creierului în momentul perceperii unui risc și declanșează impusul natural „luptă sau fugi” (fight-or-flight), care, în cazuri extreme ne poate face să înghețăm, adică poate induce senzația de paralizie. De cate feluri este frica și când putem vorbii de fobie?

Frica se împarte în două categorii: rațională și irațională. Frica irațională este considerată fobie. Printre fobiile cele mai comune se află claustrofobia (frica de spații închise), agorafobia (teama de spații deschise, aglomerate), acrofobia (frica de înălțime), misofobia (frica de bacterii), tripanofobia (teama de injecții) și cinofobia (teama de câini).

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Ce este frica?

Frica este răspunsul organismului la pericol, așa că este vitală pentru supraviețuirea noastră. Din păcate, atunci când intervine fără să fie nevoie de ea, ne poate da multe bătăi de cap, stând la baza fobiilor, a anxietății ori a tulburărilor de panică. Frica poate declanșa o serie de efecte fizice, nu doar de natură psihică. Printre acestea menționăm:

  • Problemele digestive
  • Transpirația în exces cauzată de adrenalina care împinge sângele la suprafața pielii
  • Palpitațiile
  • Slăbiciunea
  • Tremurul cauzat de adrenalina eliberată

Ceea ce poate nu știai, însă, este că inclusiv frica resimțită de o persoană dragă poate avea un impact mare asupra creierului nostru.

Cum ne afectează frica?

Oamenii de știință de la Institutul de Cercetare Virginia Tech Carilion au descoperit într-un studiu că observarea fricii resimțită de persoanele din jur schimbă modul în care creierul nostru percepe anumite informații.

Alexei Morozov, profesor în cadrul acestui institut, a declarat că „emoțiile negative lasă urme în creierul nostru, făcându-ne mai vulnerabili. Experiențele traumatizante, chiar și acelea care nu implică durere fizică, reprezintă un factor de risc pentru tulburările mintale.”

Stresul posttraumatic, care este o tulburare de natură anxioasă ce are la bază frica, nu reprezintă o experiență înfricoșătoare numai pentru persoana care suferă de stres posttraumatic, ci și pentru cei apropiați acesteia, care îi sunt alături în momentele dificile.

Potrivit profesorului Morozov, există dovezi clare care arată că minorii care au urmărit îndeaproape știrile din data de 11 septembrie 2001, fiind la curent cu ce li s-a întâmplat celor afectați de atacurile teroriste, au avut un risc mare de a dezvolta sindrom posttraumatic pe termen lung.

Și frica resimțită de alte persoane are efecte negative asupra noastră

Pornind de la această descoperire, cercetătorii au mers mai departe și au descoperit că partea din creier responsabilă cu empatia, denumită cortex prefrontal, suferă anumite schimbări după ce asistăm la frica resimțită de alte persoane.

Un alt cercetător implicat în studiu a urmărit activitatea din cortexul prefrontal al unui șoarece. Astfel, a văzut că frica, fie și cea observată la altă ființă, nu resimțită pe propria piele, modifică modul în care informațiile sunt receptate de creier. Așadar, cel care observă frica resimțită de altcineva, devine el însuși mai temător chiar și în situații pe care, în mod normal, nu le-ar fi considerat periculoase.

Frica are, deci, efecte devastatoare asupra creierului, chiar dacă nu suntem noi cei care o resimțim. Empatia face ca expunerea la temerile altcuiva să devină, treptat, propriile temeri, chiar dacă într-o manieră mult mai slabă.

Peste jumătate dintre adulți au câte o frică irațională

Psihologii spun că aproximativ 60% dintre adulți recunosc că au cel puțin o frică irațională, deși cercetările efectuate până în prezent nu spun clar de ce se manifestă aceste temeri. 

O teorie este că oamenii au o predispoziție genetică de a se teme de lucruri care au fost o amenințare pentru strămoșii noștri, cum ar fi șerpii, păianjenii, înălțimile sau apa, dar acest lucru este greu de verificat, deși oamenii care au o rudă de gradul întâi cu o anumită fobie par mai susceptibili să aibă aceeași problemă. Alte teorii sugerează că oamenii se tem de anumite lucruri din cauza unei experiențe traumatice pe care au avut-o la un moment dat în viață, dar acest lucru nu explică numeroasele tipuri de frică irațională.

Trăsăturile de personalitate, cum ar fi neuroticismul, par să crească riscul unei persoane de a dezvolta o fobie, iar tendința spre griji frecvente și gânduri negative poate crește, de asemenea, riscul. Frica irațională poate fi provocată și de educația primită de la părinții exagerat de protectori, de pierderea unui părinte la o vârstă fragedă sau de diverse abuzuri suferite.

Tipuri de fobie

Fobia se împarte în cinci mari categorii:

Frica de animale

Frica de animale sau zoofobia include frica de câini (cinofobie), păianjeni (arahnofobie), gândaci (insectofobie sau entomofobie), lilieci (chiroptofobie), șerpi sau șopârle (herpetofobie).

Frica de elemente din mediul natural

Frica de mediul natural include frica de înălțimi (acrofobie), frica de foc (pirofobie) și frica de întuneric (nictofobie).

Frica de sânge

Aceasta include temerile legate de sânge (hemofobie), frica de ace (tripanofobie) sau de proceduri medicale, inclusiv stomatologia (dentofobie).

Frica situațională

Temerile situaționale includ frica de a zbura (aerofobie) și frica de a vorbi în public (glosofobie).

Alte frici

Alte temeri includ frica de sufocare, frica de vărsături, frica de clovni etc.

Exemple de frică normală vs fobie

Frică normală: senzație de anxietate atunci când ești în avion și sunt turbulențe sau avionul zboară pe timp de furtună
Fobie: refuzul de a urca vreodată într-un avion, indiferent de situație, din cauza fricii de prăbușire

Frică normală: simți ca un fior în stomac când te uiți în jos din vârful unei clădiri foarte înalte sau când urci o scară înaltă    
Fobie: refuzul de a urca, de exemplu, cu liftul, până la un birou care se află la etajul 10 al unei clădiri 

Frică normală: ușoară senzație neplăcută când vezi un câine mare fără lesă, la distanță de stăpân
Fobie: refuzul de a traversa vreun parc ca nu cumva să te întâlnești cu un câine

Frica poate lua și alte forme

Frica ia adesea alte forme decât fobiile specifice. De exemplu, tulburarea de anxietate socială, cunoscută și sub denumirea de fobie socială, implică o frică profundă de judecata, evaluarea și respingerea celorlalți, ceea ce afectează grav calitatea vieții. Persoanele cu anxietate socială pot evita situațiile în care vor fi expuse judecății altora, cum ar fi să țină un discurs, să mănânce în fața altor persoane, să cunoască oameni noi sau să se angajeze în conversații de grup.

Cum se tratează frica?

Terapia psihologică și strategiile personale de gestionare a fricii aplicate zi de zi pot fi extrem de eficiente în tratarea fobiilor. Tratamentul depinde de factori precum severitatea fobiei, accesul la terapie profesională și cât sprijin există din partea persoanelor dragi.

Terapia cognitiv-comportamentală este adesea aplicată în combinație cu terapia de expunere, pentru a ajuta persoanele care au o frică irațională să-și pună la îndoială și să treacă peste convingerile dăunătoare. Medicamente precum beta-blocantele, care blochează adrenalina și scad ritmul cardiac și tensiunea arterială, pot fi prescrise pe termen scurt, adesea atunci când o situație de temut este necesară sau inevitabilă, cum ar fi înainte de un angajament de vorbire în public sau un zbor iminent cu avionul.

Gestionarea fricii 

Când ți-e frică de ceva, este normal să vrei să eviți acel ceva, însă acest lucru nu te ajută pe termen lung. Cel mai eficient mod de a depăși o fobie este să te expui treptat și în mod repetat la situația de care te temi, într-un mod sigur și controlat. 

Poți începe prin a face o listă cu toate situațiile înspăimântătoare legate de fobia ta. Apoi, aranjează elementele de pe listă, de la cele mai puțin înfricoșătoare la cele mai înfricoșătoare. Începe să te expui la prima situație de pe listă și nu trece mai departe până nu începi să te simți mai confortabil cu acea situație. Rămâi în situație suficient de mult pentru ca anxietatea să scadă. 

Ideea este simplă: cu cât te expui mai mult la lucrul de care ți-e frică, cu atât te vei obișnui mai mult cu el și te vei simți mai puțin anxios când te vei confrunta cu el data viitoare. Odată ce ai făcut acest pas de mai multe ori, fără a simți prea multă anxietate, poți trece la următoarea siuație de pe listă. Nu te grăbi, este posibil ca procesul să-ți ia mai multe zile, săptămâni sau luni. Ai răbdare cu tine și nu te descuraja.

Exemple de plan de acțiune pentru fobia de câini:

Pasul 1: Privește pe internet cât mai multe poze cu câini.
Pasul 2: Urmărește videoclipuri cu câini.
Pasul 3: Privește un câine sau mai mulți printr-o fereastră.
Pasul 4: Privește de la distanță un câine sau mai mulți care se află în lesă.
Pasul 5: Stai la 10 metri distanță de un câine aflat în lesă.
Pasul 6: Stai la cinci metri distanță de un câine în lesă.
Pasul 7: Stai lângă un câine în lesă.
Pasul 8: Mângâie un câine mic pe care stăpânul îl ține în brațe.
Pasul 9: Mângâie un câine mai mare aflat în lesă.
Pasul 10: Mângâie un câine mai mare fără lesă.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. https://doctime.doc.ro/ro/?utm_source=DOC-ARTICLE&utm_medium=DOC-ARTICLE&utm_campaign=Redirect-Doc-Article Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NHS - Overview - Phobias
https://www.nhs.uk/mental-health/conditions/phobias/overview/
Calm Clinic - Learn About Phobias – Deep Irrational Fears
https://www.calmclinic.com/phobia
Nature - GABAb Receptor Mediates Opposing Adaptations of GABA Release From Two Types of Prefrontal Interneurons After Observational Fear
https://www.nature.com/articles/npp2016273
Studiul „GABAb Receptor Mediates Opposing Adaptations of GABA Release From Two Types of Prefrontal Interneurons After Observational Fear”, apărut în Neuropsychopharmacol 42, 1272–1283 (2017). https://doi.org/10.1038/npp.2016.273, autori: Liu, L., Ito, W. & Morozov, A.


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0