Cat ne lasam copiii la ecrane digitale?
Cat ne lasam copiii la ecrane digitale?
Cat ne lasam copiii la ecrane digitale?
Până nu demult, Academia Americană de Pediatrie interzicea complet expunerea la ecrane digitale a copiilor sub 2 ani. Acest ghid s-a schimbat, însă regulile nu s-au relaxat foarte mult.
Copilăria în era tehnologiei este diferită de cea pe care au avut-o mulți adulți din prezent. Pe de o parte, tehnologia vine cu beneficii, cum ar fi acces instantaneu la posibilități educaționale nesfârșite și pregătire pentru locurile de muncă ale viitorului, însă, pe de altă parte, îi expune pe copii la o serie de probleme, dacă aceștia iau contact prea devreme cu privitul în ecrane.
Majoritatea copiilor mici stau în fața ecranelor
Deseori, atunci când părinții întreabă un oftalmolog care este timpul normal de petrecut în fața telefonului sau a tabletei, răspunsul acestuia este „cât mai puțin”. Cel mai mare șoc îl au părinții copiilor sub doi ani, cărora medicii le transmit că zero expunere ar fi cel mai bine. Sigur că o persoană care stă mereu cu cel mic mai are de făcut și treburi în casă sau poate își dorește câteva momente de relaxare, așa că va apela la aceste dispozitive pentru scurte momente în zi.
În general, medicii află că absolut toți copiii care ajung la cabinetul oftalmologic stau la ecrane, fie ele de telefon, tabletă, calculator sau televizor. Dar cât pot sta pe zi, pentru a nu fi foarte dăunător, de la ce vârstă și ce ar trebui să vadă copiii pe acele ecrane?
De ce nu e bine pentru copiii mici să fie lăsați la ecrane digitale?
Problema copiilor foarte mici – de 18-24 de luni – este că, deși se uită cu atenție la imaginile proiectate pe ecrane, creierul lor nu poate procesa imaginea bidimensională percepută. Abia după vârsta de un an și jumătate creierul face analogii între imaginea virtuală și cea din viață reală. Până atunci, copiii învață cel mai bine din interacțiunea cu persoanele din mediul lor.
Cât despre ecrane, Academia Americană de Pediatrie a relaxat regulile și permite copiilor sub 18 luni să privească monitoarele, dar pentru scurt timp, cum ar fi pentru o conversație video cu un bunic sau o altă rudă apropiată, aflate la distanță. În continuare, ideea de a nu fi expuși regulat la ecrane, sub această vârstă, este cea mai sănătoasă.
Când vine vorba de învățat, copiii percep cel mai bine realitatea atingând obiectele, pipăindu-le, aruncându-le și interacționând cu fețe cunoscute. De aceea, după 18 luni, până în 2 ani, Academia permite utilizarea ecranelor ca pe o carte, ca pe o sursă de învățare, impunând condiția ca părintele să fie alături de copil și ca acesta să-i explice sau să-i repete ceea ce este expus pe ecran.
De ce poate fi dăunător un ecran de telefon pentru copii?
Dacă cel mic nu mănâncă decât uitându-se la tabletă sau telefon, părinții preferă să îl lase să se uite la un ecran câteva minute decât să sară peste masă. Acest lucru poate să nu fie o problemă dacă nu durează mult, însă dacă cel mic nu mai face nimic fără a avea un ecran în față, pot exista consecințe nedorite.
Lumina albastră favorizează apariția prematură a cataractei
Explicat din punct de vedere oftalmologic, lumina emisă de aceste ecrane conține o parte extrem de dăunătoare în timp (așa numita „lumină albastră”, care contribuie la apariția cataractei sau a degenerescenței maculare legate de vârstă). Acest efect este cumulativ în timp, astfel că, dacă expunerea copiilor la ecrane a început foarte devreme în viață, aceste boli se pot instala prematur – cataractă la 40 de ani, de exemplu.
Statul în fața ecranelor digitale poate cauza probleme cu somnul și cu atenția
Din punct de vedere psiho-social, efectele negative pot să apară pe multiple planuri – dezvoltarea limbajului, abilitatea de a citi, memoria pe termen scurt, dar și probleme cu somnul și atenția. Tot ceea ce copilul este programat să folosească în dezvoltarea lui – limbaj verbal/corporal, expresii faciale, tonul vocii – este eliminat folosind aceste ecrane digitale. Unele studii arată că acest lucru depinde și de cât timp se petrece în fața ecranelor și cu ce activități.
Din păcate, chiar și utilizarea televizorului ca fundal („nimeni nu se uită la el, doar ascultăm muzică sau știri”, spun mulți părinți), poate să ducă la întârziere în dezvoltarea limbajului. În momentul în care cel mic va ajunge la școală, deficitul de atenție își va spune cuvântul.
Copiii peste doi ani pot sta în fața ecranelor, dar nu mai mult de o oră
După 2 ani, lucrurile se schimbă: cel mic își poate lua singur informațiile și din programe educaționale de la televizor. Acum, aceste activități trebuie alese cu foarte mare grijă de părinți – dezvoltare limbaj, gândire matematică, științe, rezolvarea problemelor.
Totuși, indiferent de ceea ce privește, timpul la ecran al celui mic nu trebuie să depășească o oră pe zi (între 18 luni și 5 ani). Acest timp scade dacă există afecțiuni oftalmologice care pot fi agravate de aceste obiceiuri – miopie sau strabism, de exemplu. Statul în fața ecranelor nu doar în timpul meselor, ci și cu o oră înainte de culcare ar trebui descurajat, pentru un somn mai liniștit.
Statul la televizor sau statul pe telefon?
Din punct de vedere oftalmologic, atunci când ochii privesc la distanță, acest lucru se face cu minimul de efort din partea structurilor oculare, deci din acest punct de vedere televizorul face mai puțin rău. Lucrurile devin din ce în ce mai stresante atunci când obiectele sau ecranele se apropie de ochi – cu cât mai mic și mai aproape un obiect, cu atât mai mare efortul depus de ochi să-l focalizeze.
Din păcate, suprasolicitarea acestui sistem de focalizare la apropiere duce în timp la apariția și dezvoltarea miopiei. Cum lecțiile de la școală sunt parte regulată din contextul vieții de zi cu zi a celor mici, măcar statul în fața ecranelor de telefon și tabletă să le fie limitat în activitatea lor zilnică.
Când ar trebui să i se permită unui copil să aibă propriul telefon?
Recomandarea specialiștilor este ca un copil preșcolar să nu aibă telefonul lui personal, ci abia după ce începe să meargă la școală, părinții îi pot oferi unul, după ce discută cu copilul despre utilizarea înțeleaptă a acestuia. Un moment bun pentru ca un copil să primească propriul telefon poate fi pe la vârsta de 8-9 ani.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Infant & Children’s Vision - Blue Light Impact in Children
https://infantsee.aoa.org/Affiliates/InfantSEE/Documents/Blue-Light-Impact-in-Children.pdf
Association of Optometrists - Screen time – facts for parents
https://www.aop.org.uk/advice-and-support/for-patients/childrens-eye-health/screen-time-for-kids-facts-for-parents
Te-ar mai putea interesa și...
