Un RMN de doua ori pe an, mai eficient decat mamografia in depistarea cancerului la san

Cancerul de sân este unul dintre cele mai frecvente tipuri de cancer în rândul femeilor, al doilea după cancerul de piele. De aceea, diagnosticare precoce este necesară.

Ce este cancerul de sân

Cancerul de sân își are originea în țesutul mamar. Apare atunci când celulele mamare se modifică (se schimbă) și cresc necontrolat, creând o masă de țesut (tumoare). Ca și alte tipuri de cancer, cancerul de sân poate invada și crește în țesutul din jurul sânului. De asemenea, se poate răspândi și în alte părți ale corpului și poate forma noi tumori. Când se întâmplă acest lucru, se numește metastază.

Cine este afectat de cancerul de sân

Acesta afectează, cu precădere, femeile de peste 50 de ani. Deși rar, și bărbații pot dezvolta cancer de sân. Aproximativ 2.600 de bărbați dezvoltă cancer de sân masculin în fiecare an în Statele Unite ale Americii (SUA), reprezentând mai puțin de 1% din toate cazurile.

Recomandările Experților DOC

Tipuri de cancer de sân

Cele mai frecvente tipuri de cancer de sân sunt:

  • Carcinom ductal invaziv. Celulele canceroase încep în canale și apoi cresc în alte părți ale țesutului mamar. Celulele canceroase invazive se pot răspândi sau metastaza și în alte părți ale corpului.
  • Carcinom lobular invaziv. Celulele canceroase încep în lobuli și apoi se răspândesc de la lobuli la țesuturile mamare aflate în apropiere. Aceste celule canceroase invazive se pot răspândi și în alte părți ale corpului.
  • Există câteva alte tipuri mai puțin frecvente de cancer de sân, cum ar fi boala Paget, cancerul de sân medular, mucinos și inflamator. 
  • Carcinomul ductal in situ este o boală a sânului care poate duce la cancer mamar invaziv. Celulele canceroase sunt doar în căptușeala canalelor și nu se răspândesc și în alte țesuturi din sân.

Care sunt simptomele cancerului de sân

Printre semnele de avertizare ale cancerului de sân se numără:

  • Nodul nou la sân sau la subrat (axilă).
  • Îngroșarea sau umflarea unei părți a sânului.
  • Iritație a pielii sânilor.
  • Înroșire sau descuamare a pielii în zona mameloanelor sau a sânului.
  • Retracția mamelonului sau durere în zona mamelonului.
  • Secreții din mamelon, altele decât laptele matern, inclusiv sânge.
  • Orice modificare a mărimii sau formei sânului.
  • Durere în orice zonă a sânului.

Reține că aceste simptome pot apărea și în alte afecțiuni care nu sunt cancer.

Teste și proceduri de depistare a cancerului de sân

Mamografie

O mamografie este o radiografie a sânului. Pentru multe femei, mamografiile sunt cea mai bună modalitate de a găsi cancerul de sân în stadiul incipient, când este mai ușor de tratat și înainte ca acesta să fie suficient de grav pentru a provoca simptome. Mamografiile regulate pot reduce riscul de a deceda din cauza cancerului de sân.  

Newsletter DOC dedicat

Imagistica prin rezonanță magnetică a sânilor (RMN)

Un RMN mamar folosește magneți și unde radio pentru a fotografia sânul. RMN-ul mamar este utilizat împreună cu mamografiile pentru a examina femeile cu risc crescut de a face cancer de sân.  

Examenul clinic al sânilor

Un examen clinic al sânilor este o examinare efectuată de un medic sau de o asistentă, care își folosește mâinile pentru a detecta noduli sau alte modificări.

Autoexaminarea sânilor

Familiarizarea cu felul în care arată și se simt sânii te poate ajuta să observi simptome precum umflături, durere sau modificări ale dimensiunii care pot fi îngrijorătoare. Acestea ar putea include modificări constatate în timpul unui autoexaminare a sânilor. 

De ce este recomandat RMN-ul în locul mamografiei 

Efectuarea unor examinări RMN (rezonanță magnetică nucleară), de două ori pe an, în locul unei mamografii anuale este de departe o metodă mult mai eficientă în detectarea cancerului de sân incipient în rândul femeilor tinere cu un profil ce indică un risc genetic mare, în comparație cu mamografia. Aceasta este concluzia unei cercetări realizate de o echipă de la University of Chicago Medicine și de o echipă de la University of Washington, din Seattle.

Rezultatele, prezentate prima dată în 2017, la Simpozionul dedicat Cancerului de Sân ce a avut loc la San Antonio, și acum disponibile online în Clinical Cancer Research, sugerează că pentru femeile care au mutații genetice cu un risc înalt, eforturile intensive de a depista micile tumori canceroase în stadii incipiente ar putea fi cruciale în ceea ce privește îmbunătățirea prognosticului.

"Acest studiu demonstrează pentru prima dată că acele cancere mamare agresive pot fi descoperite timpuriu, fară să fie nevoie de rechemarea pacientei sau fară biopsii", spune dr. Olufunmilayo Olopade, din cadrul University of Chicago Medical Center.

Datorită supravegherii intensive și a îngrijirii de înaltă calitate, majoritatea femeilor cu risc crescut din cadrul acestui studiu nu au dezvoltat cancer mamar, în ciuda faptului că mai multe dintre aceste paciente aveau mutații genetice, cum ar fi cele de la gena BRCA1.

Cercetătorii au inclus 295 femei într-un studiu clinic. Vârstă medie la care femeile au fost incluse a fost de 43,3 ani. Pentru a lua parte la studiu, voluntarele trebuiau să aibă un risc de cancer mamar mai mare de 20%. Mai bine de jumătate (53%) dintre femeile care au participat au avut una dintre cele 11 anomalii genetice cunoscute pentru că sunt asociate cu cancerul mamar. 75% dintre aceste 157 de femei aveau mutații la nivelul genei BRCA1, iar 61% aveau mutații ale genei BRCA2.

Studiul a inclus și femei care au fost diagnosticate cu cancer mamar sau cu carcinom ductal în situ înainte de vârstă de 35 de ani sau care au avut mama sau o sora diagnosticate cu cancer de sân înainte de vârstă de 50 de ani (criteriul a fost înainte de 40 de ani pentru acele femei cu origini africane). Toate participantele la studiu au fost supuse unui panel de teste genetice, prin care oamenii de știință au căutat genele asociate cu o predispoziție pentru cancerul mamar.

După ce au fost evaluate de un medic sau de un consilier în probleme legate de genetică, participantele au fost programate pentru a fi supuse unui examen clinic mamar și unei scanări de tipul imagisticii prin rezonanță magnetică (IRM cu contrast dinamic) la fiecare 6 luni. În plus, ele au fost supuse unei mamografii digitale la fiecare 12 luni. Acelor femei cu mutații cu risc crescut oncogen, care au dus până la capăt protocolul de studiu cu durata de 5 ani, li s-a oferit un screening în continuare.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC
  

De-a lungul acestui studiu, cercetătorii au efectuat 2.111 scanări IRM (sau RMN) cu contrast dinamic (în medie, asta înseamnă aproximativ 7 RMN-uri pentru fiecare participanta) și tot ei au efectuat 1.223 mamografii (4 pentru fiecare participantă). Oamenii de știință au descoperit 17 cazuri de cancer: 4 erau carcinom ductal în situ și 13 erau cancere mamare în stadiu incipient.
15 dintre acele cazuri de cancer au apărut la participantele cu mutații patogene. 11 implicau mutații la BRCA1, 3 implicau gena BRCA2, iar un caz implica mutații la CDH1. În niciunul dintre cazuri, cancerul nu s-a răspândit la ganglionii limfatici. Asta înseamnă că dimensiunea tumorilor a fost de 0,61 centimetri. Toate cancerele depistate în timpul studiului au fost tumori mai mici de 1 cm.

În acest studiu, scanările IRM cu contrast dinamic făcute la interval de 6 luni "s-au descurcat bine în ce privește detectarea timpurie a cancerului mamar invaziv în cazul femeilor cu risc mare al genomului stratificat", spune dr. Gregory Karczmar, profesor de radiologie la Universitatea din Chicago.

"Pentru aceste paciente, mamografia anuală nu a oferit niciun beneficiu adițional dacă o comparăm cu scanările IRM cu contrast dinamic făcute de două ori pe an", au concluzionat autorii studiului.
Imagistica prin rezonanță magnetică nucleară (abreviată IRM sau RMN) este o metoda mult mai sensibilă decât mamografia. RMN-ul poate găsi cancerele mamare invazive mai repede decât mamografiile și tot rezonanța magnetică nucleară poate să elimine anomaliile care trezesc suspiciuni pe o mamografie, mai spune dr. Gregory Karczmar.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
1 Studiul "Intensive surveillance with bi-annual dynamic contrast-enhanced magnetic resonance imaging downstages breast cancer in BRCA1 mutation carriers", publicat in Clinical Cancer Research, autori: Rodrigo Santa Guindalini, Yonglan Zheng, Hiroyuki Abe, Kristen Whitaker, Toshio F Yoshimatsu, Tom Walsh, David Schacht, Kirti Kulkarni, Deepa Sheth, Marion S Verp, Angela R Bradbury, Jane Churpek, Elias Obeid, Jeffery Mueller, Galina F Khramtsova, Fang Liu, Akila Raoul, Hongyuan Cao, Iris L Romero, Susan Hong, Robert J. Livingston, Nora Jaskowiak, Xiaoming Wang, Marcio Debiasi, Colin C. Pritchard, Mary-Claire King, Gregory S Karczmar, Gillian M Newstead, Dezheng Huo si Olufunmilayo I Olopade.
www.ecnmag.com
National Cancer Institute - Breast Cancer Screening 
https://www.cancer.gov/types/breast/patient/breast-screening-pdq
Centers for Disease Control and Prevention - What Is Breast Cancer?
https://www.cdc.gov/cancer/breast/basic_info/what-is-breast-cancer.htm
American Cancer Society - What Is Breast Cancer?
https://www.cancer.org/cancer/breast-cancer/about/what-is-breast-cancer.html

 


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0