Tulburarea de panica sau atacurile de panica dese
Tulburarea de panica sau atacurile de panica dese
Tulburarea de panica sau atacurile de panica dese
Anxietatea normală apare ca răspuns tranzitoriu la evenimente noi, schimbări sau stres, fiind o experiență subiectivă comună, cotidiană. Anxietatea patologică este diferită prin intensitate și durată fiind definită ca un răspuns inadecvat la un stimul existent sau imaginar. Este intensă, persistentă și depășește capacitatea individului de adaptare, având potențial să devină invalidantă.
Tulburarea de panică constă în apariția atacurilor de panică.
- Forma moderată – 4 atacuri în decurs de o lună
- Forma severă – 4 atacuri pe săptămână în decurs de o lună
Poate asocia în timp simptome depresive sau chiar suicid, inducând disfuncții în toate sferele de funcționare ale individului. Prevalența în populația generală este de 1-5%, fiind de două ori mai frecventă la femei. Vârsta medie de debut este 15-19 ani. Acestă tulburare se poate manifesta cu sau fără agorafobie – evitarea spațiilor deschise.
Tulburare de panică cu agorafobie
Agorafobia a fost considerată în mod tradițional că implică o teamă de locuri publice și spații deschise. Cu toate acestea, acum se crede că agorafobia se dezvoltă ca o complicație a atacurilor de panică și a tulburării de panică. Deși se poate dezvolta în orice moment, agorafobia apare de obicei în decurs de un an de la primele atacuri de panică recurente.
Dacă ești agorafob, îți este frică să nu ai un atac de panică într-o situație în care evadarea ar fi dificilă sau jenantă. De asemenea, s-ar putea să-ți fie teamă să ai un atac de panică în care să nu obții ajutorul de care ai nevoie. Din cauza acestor temeri, începi să eviți:
- Locurile aglomerate, cum ar fi centrele comerciale sau arenele sportive.
- Mașinile, avioanele, metrourile și alte mijloace de transport în comun.
- Întrunirile sociale, restaurante sau alte situații în care ar fi jenant să ai un atac de panică.
- Exercițiile fizice în cazul în care se declanșează panica.
- Anumite alimente sau băuturi care ar putea provoca panică, cum ar fi alcoolul, cofeina, zahărul sau anumite medicamente.
Cum se manifestă atacul de panică?
Atacul de panică începe brusc, spontan, aproape întotdeauna fără o cauză anume, cu anxietate progresivă, intensă, care atinge punctul maxim în cel mult 10 minute și asociază cel puțin 4 din următoarele simptome:
- Simptome cardiace: palpitații, durere toracică, tahicardie, pusee de hipertensiune
- Simptome respiratorii: senzația de sufocare, dificultăți în respirație, senzația de lipsă de aer.
- Simptome gastro-intestinale: greață, disconfort abdominal
- Simptome vegetative: transpirații, frisoane
- Simptome neurologice: tremor, amețeală, senzația de leșin, de cap gol
- Simptome psihice: teama de moarte iminentă, frica de a nu înnebuni, de a pierde controlul.
Evoluția acestei boli devine cronică dacă nu este tratată. Se poate complica cu depresie în 65% dintre cazuri sau adicție de alcool sau alte substanțe în 20-40% dintre cazuri.
De ce apar atacurile de panică?
Există mai multe ipoteze care pot explica apariția acestei afecțiuni.
Ipoteza biologică
Descreșterea serotoninei sau creșterea dopaminei pot genera anxietate. Eliberarea de catecolamine este de asemenea crescută în acest tip de tulburare.
Ipoteza genetică
Jumătate din pacienții cu tulburare de panică au o rudă care suferă de această problemă.
Teoria învățării
Anxietatea poate fi învățată prin imitarea comportamentelor anxioase ale părinților. Anxietatea poate fi asociată cu un stimul înfricoșător în mod natural. Deplasarea sau transferarea ei ulterioară asupra unui alt stimul prin condiționare poate fi o altă explicație a tulburărilor anxioase.
Unii cercetători cred că atacurile de panică sunt ca niște „alarme false” în care instinctele tipice de supraviețuire ale corpului nostru sunt active fie prea des, fie prea puternic, fie o combinație a celor două. De exemplu, cineva cu tulburare de panică poate simți că inima îi bate cu putere și poate presupune că are un atac de cord. Acest lucru poate duce la un cerc vicios, determinând persoana în cauză să experimenteze atacuri de panică aparent din senin, caracteristica centrală a tulburării de panică.
Tratament atacuri de panică dese
Tratamentul acestui tip de afecțiune presupune o asociere între terapia medicamentoasă și psihoterapie. Pe lângă terapia antidepresivă se pot impune și anxiolitice, iar mixul medicatiei se face personalizat.
Tratament medicamentos
Benzodiazepinele – diazepam, alprazolam, lorazepam, clonazepam – acționează rapid asupra anxietății de intensitate ridicată. Prezintă însă dezavantajul apariției dependenței dacă dozele nu sunt monitorizate atent de către un medic psihiatru sau dacă sunt administrate pe o perioadă îndelungată.
Antidepresive de tip SSRI - sertralina, escitalopram, paroxetina – reprezintă tratamentul de primă intenție în tulburările anxioase.
Antidepresivele duloxetină și venlafaxină, SNRI (inhibitori ai recaptării serotoninei și norepinefrinei) care acționează asupra substanțelor chimice din creier, serotonina și norepinefrina, precum și unele dintre antidepresivele triciclice, cum ar fi imipramina.
Uneori sunt prescrise de către medicii psihiatri și antidepresivele noi, cum ar fi mirtazepina.
Mai nou introduse în abordarea atacurilor de panică, studiile arată ca pot ajuta și antihistaminicele (cum ar fi hidroxizina), dar și beta-blocantele (cum ar fi propranololul). Acestea pot ajuta în gestionarea cazurilor mai ușoare de anxietate, precum și anxietate de performanță, un tip de tulburare de anxietate socială, cum ar fi expunerea în public. Antidepresivele, cum ar fi SSRI sau SNRI sau triciclicele, trebuie luate zilnic, indiferent dacă anxietatea este manifestă în ziua respectivă, așa cum v-a prescris medicul dumneavoastră.
Antihistaminicele sau beta-blocantele sunt luate de obicei numai atunci când sunt necesare în cazul unui atac de anxietate sau imediat înainte de un eveniment care este cunoscut că ar provoca anxietate (de exemplu, luarea de propranolol cu puțin înainte de a susține un discurs).
În cele din urmă, anumite medicamente anticonvulsivante, care au ca substanțe gabapentina și pregabalina, încep, de asemenea, să prezinte valoare în tratarea unor forme de anxietate în studiile inițiale de cercetare.
Psihoterapia
Studiile recente demonstrează eficiența crescută a asocierii terapiei cognitiv-comportamentale atât în cazurile rezistente la tratament, cât și în momentul inițierii medicației. Tehnicile de relaxare și terapia familială pot completa tratamentul.
Psihoterapia psihodinamică și terapia de susținere-expresivitate - se concentrează pe anxietate ca o creștere a sentimentelor legate de anumite relații importante. O altă formă de psihoterapie, numită terapie cognitiv-comportamentală implică învățarea unor tehnici de relaxare comportamentală, precum și a unor modele de restructurare a gândirii care favorizează anxietatea.
Psihoterapiile prin biofeedback reprezintă un alt instrument util. Într-o serie de sesiuni cu un terapeut, urmăriți împreuna cu medicul propriile tipare de unde cerebrale pe un electroencefalograf și învățați treptat să controlați undele. Acest lucru te învață să înțelegi cum obții o stare mai relaxată după bunul plac, în funcție de gânduri, vizualizări și proiecții mentale. Pacienții estimează că după aproximativ 10-12 ședințe, veți putea exercita controlul asupra activității mentale fără ajutorul terapeutului sau a instrumentului de monitorizare.
Sfaturi utile de reacție în cazul atacului de panică
Indiferent de cât de neputincios sau scăpat de sub control te-ai simți în legătură cu atacurile tale de panică, este important să știi că există multe lucruri pe care le poți face pentru a face față unui posibil atac de panic. Următoarele tehnici de auto-ajutorare te pot ajuta să depășești episodul de panică:
Evită fumatul, alcoolul și cofeina
Toate acestea pot provoca atacuri de panică la persoanele care sunt susceptibile. De asemenea, fii atent la medicamentele care conțin stimulente, cum ar fi pastilele de slăbit și medicamentele care produc somnolență.
Învață cum să-ți controlezi respirația
Pentru că atacurile de panică și manifestările de anxietatea sunt însoțite și de respirație superficială și hiperventilație, exercițiile de respirație profundă pot fi, de asemenea, utile.
Încercați următoarea formă de respirație împrumutată din tehnicile de relaxare din yoga:
Întindeți-vă pe spate într-un loc confortabil.
Respirați lent pe nas, folosind diafragma pentru a aspira aer în plămâni, permițând în același timp abdomenului să se extindă. Pentru a verifica și accentua acest tip de respirație, plasați și mâna pe abdomen, sub coaste, pentru a vă asigura că abdomenul este împins în sus de diafragmă. După ce abdomenul este extins, continuați să inspirați cât mai adânc posibil. Gândiți-vă la o persoană care vă iubește necondiționat sau la un loc în care vă simțiți protejat, un peisaj plăcut, o situație amuzantă sau care v-a creat plăcere.
Când expirați, inversați procesul: contractați abdomenul în timp ce expirați încet și complet; concentrati-va asupra respirației și procesului de autoliniștire,
Repetați de mai multe ori respirația și o mantră de tipul:"sunt puternic", "pot controla anxietatea", "o sa fie bine".
Practică tehnici de relaxare
Când sunt practicate în mod regulat, activitățile precum yoga, meditația și relaxarea musculară progresivă întăresc răspunsul de relaxare al corpului - opusul răspunsului la stresul implicat în anxietate și panică. Și nu numai că aceste practici de relaxare susțin relaxarea, dar cresc și sentimentele de bucurie.
Fă sport regulat
Exercițiile fizice sunt un calmant natural al anxietății, așa că încercați să vă mișcați cel puțin 30 de minute în fiecare zi. Exercițiile aerobice ritmice care necesită mișcarea atât a brațelor, cât și a picioarelor - cum ar fi mersul pe jos, alergarea, înotul sau dansul - sunt foarte eficiente.
Dormi suficient
Somnul insuficient sau de proastă calitate poate agrava anxietatea, așa că încercați să dormiți până la nouă ore de somn în fiecare noapte.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
National Institute of Mental Health- Panic Disorder: When Fear Overwhelms
https://www.nimh.nih.gov/health/publications/panic-disorder-when-fear-overwhelms
National Library of Medicine - Generalized Anxiety Disorder
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK441870/
American Psychiatric Association - What are Anxiety Disorders?
https://www.psychiatry.org/patients-families/anxiety-disorders/what-are-anxiety-disorders
Te-ar mai putea interesa și...
