Cum sa previi un atac de cord

Bolile de inimă sunt principala cauză de deces în lume. In Statele Unite, de exemplu, aproximativ 659.000 de decese survin anual din pricina unor afecțiuni legate de inimă, inclusiv infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral, conform Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC).

Care sunt persoanele cu risc crescut de atac de cord

Din păcate, anumiți factori de risc pentru atacul de cord nu pot fi modificați. De exemplu, riscul de atac de cord crește odată cu vârsta. Potrivit Asociației Americane de Inimă (AHA), majoritatea persoanelor care mor în urma unui atac de cord au 65 de ani sau mai mult.

În plus, persoanele care au antecedente familiale de boli de inimă sunt mai susceptibile să le dezvolte și ei.

Genul este, de asemenea, un factor de risc. Bărbații au un risc mai mare de atac de cord decât femeile și, de asemenea, tind să aibă atacuri de cord mai devreme în viață. Cu toate acestea, femeile au un risc mai mare de a muri în urma unui atac de cord, raportează AHA, mai ales daca prezinta factori de risc, cum ar fi hipertensiunea arterială, obezitatea și diabetul.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Există, de asemenea, factori de risc modificabili, cum ar fi fumatul, hipertensiunea arterială, nivelul ridicat de colesterol și supraponderalitatea sau obezitatea, care pot face o mare diferență în riscul de boli de inimă. Vestea bună este că reducerea acestor riscuri majore pentru boli de inimă poate ajuta la prevenirea viitoarelor atacuri de cord.

Schimbări ale stilului de viață pentru a preveni atacurile de cord

Schimbările stilului de viață sunt prima linie de apărare împotriva atacurilor de cord. Majoritatea factorilor majori de risc pentru bolile de inimă sunt legați într-un fel de stilul tău de viață, inclusiv obezitatea, tensiunea arterială și nivelul colesterolului.

Poți urma acești pași pentru a reduce riscul de atac de cord:

Renunță la fumat!

Fumatul introduce substanțe chimice dăunătoare în fluxul sanguin și este un factor de risc major pentru boala coronariană (CAD), în cazul căreia se acumulează depozite de grăsime în arterele tale.

Chiar dacă ai deja o boală de inimă, este mai probabil să faci un atac de cord – și să mori din cauza acestuia – dacă fumezi decât dacă ești nefumător.

Dacă ai boala coronariană și fumezi, îți poți reduce riscul unui atac de cord recurent și al decesului din cauze cardiovasculare cu până la 50% renunțând, conform National Heart, Lung and Blood Institute.

Fă mai mult sport !

Exercițiile fizice sunt piatra de temelie a unui stil de viață sănătos pentru inimă, care implică atât activități aerobe, cât și de creștere a forței.

Conform Ghidurilor de activitate fizică pentru americani de la Departamentul de Sănătate și Servicii Umane din S.U.A., ar trebui să faci două ore și 30 de minute de exerciții aerobice de intensitate moderată în fiecare săptămână. Dacă nu mergi la sală sau nu alergi, poți opta pentru altfel de activități, precum o plimbare în mers alert.

Ca alternativă, poți efectua 1 oră și 15 minute de exerciții aerobice intense, cum ar fi alergarea.

În plus, ar trebui să faci exerciții de întărire musculară de cel puțin două ori pe săptămână. Aceste exerciții ar trebui să lucreze toate grupele mari de mușchi - picioarele, brațele, pieptul, umerii, abdomenul, șoldurile.

Ai grijă la dietă!

1. Mănâncă multe fructe și legume

Consumă cel puțin cinci porții de fructe și legume în fiecare zi. Ai grijă să incluzi o mare varietate de tipuri și culori de fructe și legume.

2. Mănâncă cereale și leguminoase bogate în fibre

Opțiunile bune pe bază de cereale includ fulgi de ovăz, orez brun și pâine din cereale integrale și semințe. Leguminoasele includ fasole uscată, năut, linte și mazăre.

3. Alege carne slabă și pește gras

Opțiunile de carne și pasăre mai sănătoase includ 95% carne de vită macră, mușchi de porc și pui sau curcan proaspăt fără piele. Soiurile de pește gras sunt bogate în acizi grași omega-3 și includ somonul, tonul și păstrăvul.

4. Obține grăsimi sănătoase din nuci, semințe și uleiuri

Consumul de grăsimi mononesaturate și polinesaturate sănătoase poate reduce riscul de boli de inimă. Sursele bune ale acestor grăsimi includ nucile (majoritatea soiurilor de nuci), arahidele, semințele (cum ar fi susanul, dovleacul și floarea soarelui) și avocado, precum și uleiurile de rapiță, măsline, șofran și floarea soarelui.

5. Limitează sarea și sodiul

Asociația Americană a Inimii recomandă consumul a nu mai mult de 1.500 de miligrame de sodiu în fiecare zi pentru o sănătate optimă a inimii. Cea mai mare sursă de sodiu din dieta majorității oamenilor sunt alimentele procesate. Conservele, sosurile, preparatele congelate, gustările ambalate și pâinea sunt adesea foarte bogate în sare.

6. Elimină grăsimea nesănătoasă

Grăsimile saturate și trans ar trebui să fie limitate în dieta ta. Sursele de grăsimi saturate includ carnea grasă și carnea de pasăre, produsele lactate bogate în grăsimi și uleiurile de nucă de cocos și de palmier.

Alimentele care conțin grăsimi trans sunt făcute cu uleiuri parțial hidrogenate, care trebuie evitate ori de câte ori este posibil. Acest ingredient se găsește adesea în deserturi ambalate și produse de patiserie, floricele de porumb la cuptorul cu microunde, pizza congelată, margarină și frișcă pentru cafea.

7. Limitează zaharurile adăugate

Zaharurile adăugate iau mai multe forme, inclusiv zahăr brun, sirop de porumb obișnuit sau bogat în fructoză, zaharoză, fructoză, glucoză, miere și sirop de arțar. Băuturile îndulcite și gustările ambalate, produsele de patiserie și bomboanele sunt principalele surse de zaharuri adăugate.

8. Ai grijă la consumul de alcool

Bărbații nu ar trebui să bea mai mult de două pahare pe zi, în timp ce femeile ar trebui să bea doar un singur pahar, potrivit CDC. Dacă poți, nu bea deloc alcool.

9. Monitorizează-ți caloriile

Ar trebui să mănânci cantitatea potrivită de alimente pentru a menține o greutate corporală sănătoasă. Acest lucru va depinde de vârsta, sexul și nivelul de activitate, printre alți factori. Alegerea unor porții mai mici și mestecatul încet te pot ajuta să reduci caloriile și să te menții la o greutate sănătoasă.

10. Renunta la fumat

Terapia de înlocuire a nicotinei este disponibilă în plasturi,guma de mestecat, pastile, spray nazal și inhalatoare orale. Alte medicamente, cum ar fi bupropionul și vareniclina, sunt, de asemenea, utilizate pentru a ajuta la renunțarea la tutun.

11. Regleaza greutatea

Pierderea în greutate are, de asemenea, un impact pozitiv asupra scăderii tensiunii arteriale si bolilor cardiace. Reducerea cu 1 kg a greutății corporale la adulții supraponderali poate reduce TA sistolică cu 1 mm Hg.

În plus, activitățile fizice precum exercițiile aerobe de 90 până la 150 de minute pe săptămână și creșterea rezervei de frecvență cardiacă la 65% până la 75% ar scădea TA sistolice cu 5 până la 8 mmHg. Pentru cei care preferă antrenamentul dinamic de rezistență, un total săptămânal de 90 până la 150 de minute de șase exerciții, trei seturi și 10 repetări per exerciții, ar scădea TA sistolică cu aproximativ 5 până la 8 mm Hg. Alte forme de exerciții precum rezistența izometrică (de exemplu, patru repetări de 2 minute cu 1 minut de odihnă între ele), 30% până la 40% contracție voluntară maximă și trei sesiuni pe săptămână timp de 8 până la 10 săptămâni ar scădea TA sistolică cu aproximativ 4 mmHg.

Recunoaste boala coronariana

Trăsăturile caracteristice ale anginei stabile sunt durerea în piept care se agravează odată cu efortul emoțional și fizic, vremea rece și mesele. Pacientul simte ameliorarea durerii din odihnă și nitrați. Caracteristicile anginei instabile includ durerea în repaus care durează peste 30 de minute și nu ameliorează cu nitroglicerină sublinguală. Durerea asociată cu transpirație, greață și vărsături poate sugera infarct miocardic . Pacienții pot prezenta complicații ale infarctului miocardic cum ar fi insuficiența cardiacă, defectul septului ventricular, suflu sistolic dur sau ruptură de mușchi papilar.

EKG este un instrument de evaluare a pacienților care sunt fie stabili, fie în situații de urgență. Prezența unor rezultate specifice EKG ar trebui să determine trimiterea, atunci când este necesar, pentru tromboliza. Cu toate acestea, EKG nu este absolut, deoarece supradenivelările segmentului ST sunt prezente în doar 50% din cazurile de infarct miocardic confirmate de enzimele cardiace.

Ecocardiograma, testele de stres, CT cardiac și angiografia sunt, de asemenea, alte opțiuni disponibile. Vârsta pacientului, factorii de risc și simptomele vor determina dacă sunt necesare teste suplimentare.

Ce medicamente sunt recomandate pentru prevenirea atacului de cord

În funcție de istoricul tău medical, medicul îți poate recomanda și anumite medicamente pentru a reduce riscul de atac de cord.

De exemplu, dacă ai colesterolul ridicat, medicul îți poate prescrie o statină pentru a ajuta la scăderea nivelurilor de colesterol LDL („rău”) și trigliceridelor din sânge, ceea ce poate reduce riscul de ateroscleroză (acumularea de plăci în artere). Statina de mare intensitate sau maxim tolerată face parte din prevenirea secundară, independent de nivelurile lipidelor, atâta timp cât pacientul poate tolera, iar obiectivul este atingerea unor valori ale colesterolului rau- LDL mai mici de 70.

Aspirina este antitrombotică și reduce riscul de boli cardiovasculare prin legarea ireversibilă de trombocite. Cu toate acestea, utilizarea aspirinei în doză mică (75 până la 100 mg pe cale orală) pentru prevenirea primară devine din ce în ce mai controversată în ultima perioadă. Orientările anterioare din SUA au recomandat aspirina pentru prevenirea primară în situațiile cu factori de risc semnificativi pentru ASCVD. Cu toate acestea, conform ghidurilor recente ACC/AHA 2019, utilizarea aspirinei poate fi luată în considerare la pacienții (40 până la 70 de ani) cu factori de risc semnificativi pentru boli cardiovasculare și fără risc de sângerare. Puterea recomandării este comparativ mai slabă și este necesară o evaluare amănunțită cu evaluarea riscului versus beneficiului. Aceste linii directoare pentru prevenirea primară ar trebui să fie supuse evaluării pe baza individuală a pacientului, iar riscul versus analiza ar trebui să se bazeze întotdeauna pe cele mai bune judecăți clinice ale medicului.

O d oza zilnică de 75 mg de clopidogrel este recomandată persoanelor care sunt intolerante sau alergice la aspirină.

Metformina rămâne terapia de primă linie la pacienții diabetici pentru prevenirea secundară.

Tensiunea arterială trebuie scăzută la toți pacienții cu boală coronariană și hipertensiune arterială în stadiul 1, utilizând atât terapii non-farmacologice, cât și terapii farmacologice.

Medicamente antihipertensive precum inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (ECA), diureticele și beta-blocantele pot fi prescrise pentru a trata hipertensiunea arterială.

Definiția actuală a hipertensiunii arteriale este tensiunea arterială sistolică (TA) mai mare sau egală cu 130 mm Hg și tensiunea arterială diastolică (TA) mai mare sau egală cu 80 mm Hg. Hipertensiunea în stadiul 1 definește TA sistolice între 130 și 139 și TA diastolică între 80 și 89. În mod similar, hipertensiunea arterială în stadiul 2 este atunci când TA sistolică este mai mare sau egală cu 140 și TA diastolică este mai mare sau egală cu 90.

Inițial, măsurile non-farmacologice cu dietă și exerciții fizice sunt recomandate la adultul cu hipertensiune arterială în stadiul 1 (130 la 139/80 la 89) . Pentru hipertensiunea în stadiul 2, clinicianul trebuie să inițieze terapia farmacologică, împreună cu intervenții non-farmacologice.

Daca iti doresti sa te programezi la un medic cardiolog pentru o consultatie, nu mai amana nicio zi. Timpul si sanatatea ta sunt pretioase!

Te poti programa chiar acum, la un medic specialist, in orasul tau, pe DOC TIME.