Ficatul gras si bolile cardiovasculare
Ficatul, cel mai mare organ din corp, are o serie de funcții vitale: acesta transformă hrana în energie, procesează colesterolul, curăță sângele de toxine și produce proteine care contribuie la coagularea sângelui. Însă, odată ce apare steatoza hepatică denumită și ficat gras, adică acumularea de grăsimi la nivelul ficatului, acest organ funcționează din ce în ce mai anevoios și, astfel, pot apărea o serie de alte complicații.
Până în anul 1980, boala de ficat gras era rareori diagnosticată la pacienții care nu consumau alcool în exces. Oamenii de știință, însă, au descoperit apoi că grăsimile în exces și diabetul pot, de asemenea, să cauzeze steatoză hepatică, chiar și la persoanele care nu suferă de alcoolism.
Mai mult decât atât, boala de ficat gras non-alcoolic netratată poate la fibroză și apoi la ciroză și poate cauza, în timp, probleme cardiovasculare. Acest lucru poate fi valabil și invers – adică bolile cardiovasculare să crească riscul de steatoză hepatică.
Ce legătură este între ficatul gras și bolile cardiovasculare?
Tot mai multe dovezi științifice indică o legătură puternică între boala de ficat gras și apariția plăcii pe artere. Compușii inflamatorii și substanțele produse de steatoza hepatică pot favoriza procesul aterosclerotic care afectează interiorul arterelor și crește riscul de coagulare a sângelui. Această combinație sporește riscul de infarct miocardic sau de accident vascular cerebral.
Recent, cercetătorii au sugerat relația bi-direcțională existentă între ficatul gras și bolile cardiovasculare, adică, așa cum spuneam, ficatul gras poate duce la boli cardiovasculare și viceversa. Această relație, descrisă în unele studii științifice, trebuie mai bine înțeleasă, având în vedere că bolile cardiovasculare continuă să fie una dintre principalele cauze de morbiditate și mortalitate la nivel mondial.
Ficatul gras, tot mai frecvent în zilele noastre din cauza obezității
Din cauza prevalenței obezității, ficatul gras non-alcoolic a devenit o afecțiune mai des diagnosticată decât în trecut. Obezitatea este, de asemenea, un factor independent, major, pentru bolile cardiovasculare, astfel încât ambele afecțiuni pot coexista la mulți pacienți. Stilul de viață sedentar și alimentația nesănătoasă, bazată pe multe prăjeli și alimente cu zahăr, au dus în ultimii ani la ceea ce putem numi o epidemie de obezitate.
Deși multe studii anterioare au încercat să arate această relație dintre ficatul gras și afecțiunile cardiovasculare, oamenii de știință nu au reușit să demonstreze secvența de producere - ficatul gras precede sau se dezvoltă după apariția unei afecțiuni cardiovasculare?
Diabetul de tip 2 și hipertensiunea, asociate cu ficatul gras
Folosind date dintr-un studiu amplu, Framingham Heart Study, o echipă de cercetare a observat că pacienții care sufereau de ficat gras au dezvoltat afecțiuni precum hipertensiune arterială și diabet zaharat de tip 2 în următorii 6 ani care au urmat diagnosticului de ficat gras.
O altă analiză a demonstrat că pacienții cunoscuți ca având hipertensiune arterială, diabet zaharat de tip 2 sau hipertrigliceridemie aveau un risc mai mare de a dezvolta ficat gras.
Aceste aspecte subliniază atât importanța controlului tensiunii arteriale și diabetelui și a reglării nivelului trigliceridelor, cât și importanța prevenirii apariției ficatului gras pentru a evita dezvoltarea sau agravarea afecțiunilor cardiovasculare.
Cum previi sau combați boala de ficat gras?
Riscul de steatoză hepatică poate fi prevenit prin adoptarea unei diete echilibrate, dar și a unui stil de viață sănătos în general. Nu există tratament medicamentos care să vindece boala de ficat gras odată diagnosticată, de aceea modificările la nivelul stilului de viață sunt necesare. Dacă pacientul respectă indicațiile medicului legate de alimentație și mișcare poate contribui decisiv la vindecarea ficatului gras.
Primul pas este scăderea în greutate
Scăderea în greutate pentru pacienții obezi este primul pas spre vindecarea bolii de ficat gras. Poate fi o adevărată provocare pentru pacienții cu kilograme în plus să își schimbe stilul alimentar și de mișcare în așa măsură încât să slăbească, însă, cu ajutorul unui plan creat de medic, cu voință și cu susținerea persoanelor apropiate, nu este imposibil.
Alimentația trebuie schimbată din temelii
Dacă pacientul cu ficat gras era obișnuit să consume regulat prăjeli, grăsimi animale și produse pline de zahăr, pentru a se vindeca e necesar să înlocuiască aceste alimente cu unele mai sănătoase pentru ficat.
În acest sens, în loc de prăjeli, se vor consuma alimente fierte sau preparate la cuptor, în loc de grăsimi animale se va pune accentul pe grăsimi vegetale sănătoase (provenite din ulei de măsline extravirgin, ulei de floarea-soarelui presat la rece, avocado, nuci, semințe), iar în loc de produse cu zahăr se vor prefera fructele și deserturile mai simple, cu îndulcitori naturali, fără calorii.
Alimentele de bază trebuie să fie legumele, fructele, cerealele integrale, alături de cantități moderate de proteine slabe (carne slabă, brânză degresată, tofu etc.), leguminoase și grăsimi sănătoase cum am discutat mai sus. Se vor evita sau consuma rar, doar de poftă, alimente care favorizează acumularea de grăsimi la nivelul ficatului precum mezeluri, carne grasă și prăjită, produse de patiserie, băuturi cu un conținut mare de zahăr.
Limitarea consumului de alcool este recomandată
Chiar dacă ficatul gras non-alcoolic nu este provocat de aportul excesiv de alcool, e important să nu se exagereze cu băuturile alcoolice, deoarece acestea pot agrava leziunile hepatice. În acest sens, e indicat să se limiteze consumul la cel mult un pahar cu bere sau vin pe zi.
Adoptarea unui stil de viață activ contează mult pentru gestionarea bolii
E bine ca pacientul cu ficat gras să practice măcar 30 de minute de sport pe zi. Nu este nevoie să exagereze cu exerciții extenuante, ci pur și simplu să se miște mai mult: să meargă pe jos de câte ori se poate sau să meargă cu bicicleta, să facă activități casnice mai des, să meargă în drumeții în timpul liber.
Și controlul altor afecțiuni este necesar
Tratarea afecțiunilor asociate, precum diabetul sau hipertensiunea, care ar putea favoriza evoluția steatozei hepatice, este de asemenea un pas important în gestionarea bolii de ficat gras.
Respectarea programărilor la medic este, de asemenea, importantă
Controale medicale periodice, pentru monitorizarea și ținerea sub control a steatozei hepatice, precum și pentru depistarea timpurie a afecțiunilor asociate, cum ar fi cele cardiovasculare, trebuie respectate de către pacient.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Pub Med - NAFLD and cardiovascular diseases: a clinical review
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32696080/
Studiul „NAFLD and cardiovascular diseases: a clinical review”, apărut în Clin Res Cardiol, 2021,110(7):921-937. doi: 10.1007/s00392-020-01709-7, autori: Philipp Kasper et al.
American Heart Association - Non-alcoholic Fatty Liver Disease and Cardiovascular Risk: Much More Than “Foie Gras”
https://professional.heart.org/en/science-news/Nonalcoholic-Fatty-Liver-Disease-and-Cardiovascular-Risk/commentary
Te-ar mai putea interesa și...
