Totul despre cancerul mamar: tipuri, tratament, preventie

1. Despre cancerul la sân
a. Ce este cancerul la sân?
b. Cauzele și factorii de risc pentru cancerul la sân
c. Simptomele cancerului la sân
d. Tipurile de cancer la sân
e. Stadii ale cancerului la sân
f. Diagnosticarea cancerului la sân
2. Cum se tratează cancerul la sân?
a. Tratamentul chirurgical
b. Radioterapia
c. Chimioterapia
d. Tratamentul cu hormoni
e. Tratamente complementare pentru cancerul la sân
f. Dieta în timpul tratamentului pentru cancerul la sân
g. Efectele adverse ale chimioterapiei și mastectomiei
3. Recidiva cancerului la sân
4. Prevenirea cancerului la sân

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Despre cancerul la sân

Cancerul la sân sau cancerul mamar poate să apară atât la femei, cât și la bărbați, însă este de departe mai întâlnit la femei.

Cancerul mamar (sau cancerul la sân) este boala care se dezvoltă din țesutul sânilor; este o tumoră malignă (o masă de celule canceroase) care ia naștere în celulele care alcătuiesc sânul. Cancerul mamar este rar la bărbați, dar de obicei are perspective mai grave.

Cauzele și factorii de risc pentru cancerul la sân

Cauzele cancerului la sân nu sunt pe deplin cunoscute, deși mulți factori de risc au fost identificați de-a lungul timpului. Deși medicii cunosc unii dintre acești factori de risc, cauza exactă a cancerului mamar nu este cunoscută și nici modul în care acești factori cauzează dezvoltarea unei celule canceroase.

Se știe că celulele normale ale sânului devin canceroase din cauza mutațiilor pe care le suferă ADN-ul și, deși unele dintre aceste mutații genetice sunt moștenite, majoritatea modificărilor suferite de ADN care sunt legate de celulele sânilor sunt dobândite în timpul vieții pacientei.

Proto-oncogenele ajută celulele să se dezvolte. Dacă aceste celule suferă mutații, pot crește rata de dezvoltare a celulelor fără să aibă vreun control. Astfel de mutații sunt numite și oncogene. Astfel de celulele care se dezvoltă necontrolat pot duce la cancer.

Unii dintre factorii de risc ai cancerului mamar pot fi modificați (cum ar fi consumul de alcool), în timp ce alții nu pot fi influențați (cum ar fi vârsta). Câțiva factori de risc sunt neconcludenți (cum este cazul deodorantelor), în timp ce la alți factori riscul este chiar mai bine definit (cum este cazul consumului de alcool).

Factorii de risc pentru cancerul de sân sunt următorii:

vârsta;
antecedentele familiale;
antecedentele personale;
afecțiunile benigne ale sânilor;
menstruația;
țesutul mamar (sânii denși);
rasa;
expunerea la radiații la nivelul sânului;
lipsa nașterilor sau primul copil după vârsta de 30 de ani;
supragreutatea sau obezitatea;
utilizarea contraceptivelor orale în ultimii 10 ani;
folosirea terapiei hormonale combinate după menopauză;
consumul de alcool;
mutațiile genelor BRCA1 și BRCA2.

Simptomele cancerului la sân

Semnele și simptomele timpurii ale cancerului la sân nu sunt, de regulă, ușor de recunoscut. Tocmai de aceea mamografia este o metodă valoroasă pentru detectarea cancerelor într-un stadiu foarte incipient. Chiar și cancerele de sân mai mari nu dau mereu semne. Când simptomele apar totuși, cel mai întâlnit dintre acestea este un nodul sau o masă în interiorul sânului sau în zona axilei (la subraț).

Alte simptome posibile sunt:

scurgeri din mamelon sau roșeață;
modificări în textura pielii sânului, cum ar fi cute sau mici pliuri ori adâncituri, ca niște gropițe (ca o coajă de portocală);
umflarea într-o parte a sânului;
o îngroșare care pare diferită de țesutul înconjurător;
modificări în dimensiunea, forma sau aspectul unui sân;
un mamelon inversat;
exfolierea, cojirea, formarea unei cruste pe zona pigmentată de piele din jurul mamelonului.

Anumite tipuri de cancer, cunoscute și sub numele de cancer mamar inflamator, pot produce roșeață sau o zonă caldă în sânul afectat, dar acestea nu sunt semne și simptome des întâlnite ale cancerului mamar. Durerea de sân, de asemenea, nu este un simptom tipic, dar durerea de mamelon sau de sân poate să apară în anumite boli.

Dacă descoperi un nodul sau o altă modificare - chiar dacă o mamografie recentă a ieșit normală - fă-ți o programare la medic pentru o evaluare completă. Încă de la 20 de ani se impune efectuarea unei ecografii mamare o dată la trei ani - medicul face recomandarea pentru data investigației ulterioare pentru fiecare pacientă, în funcție de potențiala patologie mamară (dacă există nodul, fibroadenom, mastoză etc.) posibil chiar și la un an. După 30 de ani și cu siguranță, după 40 de ani se pot recomanda ambele metode imagistice - ecografie și mamografie.

Tipurile de cancer la sân

Există mai multe tipuri de cancer la sân, care diferă în funcție de capacitatea de răspândire a celulelor (metastază) către alte țesuturi ale corpului. Unele tipuri de cancer la sân sunt mai întâlnite decât altele, însă există și o combinație a acestor forme de cancer.

Unele dintre cele mai întâlnite tipuri de cancer mamar sunt:

Cancerul mamar neinvaziv sau carcinomul ductal in situ - este cel mai întâlnit tip de cancer mamar neinvaziv; acest tip de cancer nu s-a răspândit și prin urmare are o rată foarte mare de vindecare;
Cancerul mamar invaziv sau carcinom ductal invaziv - acest cancer începe într-un duct al sânului și se extinde către țesutul înconjurător; este cea mai întâlnită formă de cancer la sân;
Cancerul mamar lobular invaziv - acest cancer începe în glandele sânului care produc laptele;
Cancerul mamar inflamator - acesta face ca pielea sânului să pară roșie și să se simtă caldă la atingere (dând aspectul unei infecții); aceste modificări au legătură cu blocajul unor vase limfatice;
Boala Paget mamară - acest cancer începe în ductele sânilor și să răspândește spre mamelon și spre zona din jurul mamelonului.

Stadii ale cancerului la sân

Cancerul mamar este clasificat după anumite stadii, în funcție de dimensiunea tumorii și dacă aceasta s-a extins sau nu la ganglionii limfatici sau la alte părți ale corpului.

Stadiul 0: cunoscut și sub numele de carcinom ductal in situ; celulele sunt limitate în interiorul unui duct (canal) și nu au invadat țesuturile înconjurătoare;
Stadiul 1: la începutul acestui stadiu, tumora are până la 2 cm diametru și nu a afectat niciun ganglion limfatic;
Stadiul 2: tumora are diametru de 2 cm și a început să se extindă către ganglionii din preajmă;
Stadiul 3: tumora are până la 5 cm diametru și este posibil să se fi răspândit la unii dintre ganglionii limfatici;
Stadiul 4: cancerul s-a răspândit la organe aflate la distanță, în special la oase, ficat, creier sau plămâni.

Determinarea stadiului va afecta șansele de recuperare și va ajuta medicul să decidă care sunt cele mai bune opțiuni de tratament pentru pacientă.

Diagnosticarea cancerului la sân

Un diagnostic adesea apare ca rezultat al unui screening de rutină sau când o femeie își abordează medicul și merge la cabinet după ce a detectat simptomele. Unele dintre testele și procedurile de mai jos ajută la confirmarea unui diagnostic de cancer mamar:

Examinarea clinică a sânilor sau examenul senologic - Pacienta va fi rugată să stea întinsă sau în picioare și să își țină brațele în diferite poziții, cum ar fi deasupra capului și în lateral, cu mâinile pe șolduri.
Teste de imagistică medicală (mamografia, ecografia mamară, RMN/IRM)
O mamografie este un tip de analiză folosită pentru screeningul inițial de cancer mamar, care produce imagini care ajută la detectarea oricăror noduli și anomalii de la nivelul sânului. Mamografia arată uneori o zonă cu suspiciuni care nu este cancer mamar.
O ecografie mamară poate ajuta medicul să facă diferența între o masă solidă și un chist mamar umplut cu lichid.
O scanare de tipul RMN-ului implică injectarea unei substanțe de contrast în corpul pacientei, pentru a afla cât de departe s-a extins cancerul.
Biopsia mamară - o mostră de țesut este îndepărtată chirurgical pentru a fi analizată la un laborator de specialitate. Această biopsie poate să arate dacă celulele sunt canceroase sau nu și, dacă sunt canceroase, arată ce tip de cancer este, inclusiv dacă această formă este sau nu sensibilă la hormoni.

Cum se tratează cancerul la sân?

Tratamentul cancerului la sân va depinde de mai mulți factori:

de tipul de cancer mamar
de stadiul cancerului
de sensibilitatea la hormoni
de vârsta pacientei, de starea generală de sănătate și de preferințe.

Principalele opțiuni de tratament includ:

radioterapia
intervenția chirurgicală
terapia biologică sau terapia țintită cu medicamente
chimioterapia.

Factorii care influențează alegerea tratamentului vor include stadiul cancerului și alte afecțiuni medicale, cât și preferințele individuale ale pacientei.

Tratamentul chirurgical

Dacă este nevoie de o intervenție chirurgicală, alegerea va depinde de diagnostic și de pacientă. Există mai multe tipuri de intervenții chirurgicale, cum ar fi:

Lumpectomie: îndepărtarea tumorii și a unei margini mici de țesut sănătos din preajma tumorii pot să ajute la prevenirea răspândirii cancerului;
Mastectomnie: mastectomia simplă implică îndepărtarea lobulelor, ductelor (canalelor), a țesutului gras, a mamelonului, a areolei și a unei părți de piele; mastectomia radicală elimină mușchiul din peretele toracic și ganglionii limfatici din axilă.
Biopsia nodulului limfatic santinelă: îndepărtarea unui ganglion limfatic poate împiedica răspândirea cancerului;
Disecția sau excizia ganglionilor limfatici axilari: dacă există celule canceroase pe un ganglion numit nodulul limfatic santinelă, medicul chirurg poate recomanda îndepărtarea mai multor ganglioni limfatici din zona axilei, pentru a preveni răspândirea bolii;
Reconstrucție mamară: ca urmare a operației la sân, reconstrucția mamară poate reface sânul. Această operație poate fi efectuată în același timp cu o mastectomie sau poate fi făcută la o dată ulterioară.

Radioterapia

Dozele controlate de radiație sunt țintite către tumoră pentru a distruge celulele canceroase. Folosită începând de la aproape o lună după intervenția chirurgicală, împreună cu chimioterapia, radioterapia poate ucide orice celule canceroase rămase. Tipul de cancer de sân va dicta ce tip de terapie cu radiații (dacă este cazul) este cea mai indicată pentru pacientă.

Chimioterapia

Medicamentele cunoscute sub numele de „medicamente citotoxice” (citostatice) pot fi folosite pentru a ucide celulele canceroase, dacă există un risc mare de recidivă sau de răspândire. Aceasta este numită chimioterapie adjuvantă. Dacă tumora este mare, chimioterapia poate fi administrată înainte de intervenția chirurgicală, pentru a micșora tumora și pentru a face mai ușoară procedura de îndepărtare a masei tumorale. Aceasta este numită chimioterapie neoadjuvantă.

Tratamentul cu hormoni

Terapia cu hormoni este folosită pentru a preveni recidiva în cancerele sensibile la hormoni. Acestea sunt adeseori numite și cancere pozitive pentru receptorii de estrogen și pentru receptorii de progesteron.

Terapia cu hormoni este în mod normal folosită după intervenția chirugicală, dar poate fi folosită uneori și înainte, pentru a micșora tumora. Aceasta poate fi singura opțiune pentru pacienții care nu pot fi supuși unei intervenții chirurgicale, care nu pot face chimioterapie sau radioterapie. Exemple de tratament cu hormoni: tamoxifen, inhibitorii enzimei aromataze, ablația ovariană sau folosirea unui hormon care suprimă funcția ovarelor.

Tratamente complementare pentru cancerul la sân

Medicina alternativă este un subiect care prezintă interes, cu toate acestea nu s-a găsit niciun tratament care să vindece cancerul la sân. Terapiile alternative și complementare pot ajuta pacientele să facă mai bine față efectelor secundare ale tratamentului atunci când sunt combinate cu serviciile medicului specialist.

Pentru oboseală și surmenaj, medicina alternativă poate fi o soluție. Multe femei care au supraviețuit cancerului la sân se confruntă cu oboseală în timpul și după tratament, iar acest surmenaj poate să continue ani întregi. Când sunt completate cu îngrijirea acordată de medic, tratamentele complementare și terapiile din medicină alternativă pot ajuta la ameliorarea oboselii.

Newsletter DOC dedicat

Cere sfatul medicului tău în legătură cu:

Exercițiile fizice pe care le poți face și întreabă-l dacă îți recomandă mersul pe jos, înotul, yoga sau tai chi;
Gestionarea stresului - relaxarea mușchilor, reprezentarea mentală (vizualizarea) și petrecerea timpului cu prietenii și familia;
Suplimentele alimentare și remediile din plante care ar putea fi de ajutor.

Unele suplimente pot afecta tratamentul recomandat pentru cancer. De exemplu, sunătoarea, care este folosită pentru depresie, poate bloca acțiunea anumitor medicamente pentru cancer. Dozele mari de vitamina C pot modifica modul în care chimioterapia și radioterapia îți afectează corpul. De aceea, trebuie discutat întâi cu medicul.

Dieta în timpul tratamentului pentru cancerul la sân

O dietă sănătoasă este importantă pentru orice persoană, dar atunci când ai avut cancer la sân, vei deveni mult mai conștientă de ceea ce mănânci și de ceea ce bei. O dietă echilibrată are multe beneficii pentru sănătate. Este important să mănânci sănătos în timpul tratamentului, chiar dacă apetitul tău este redus. Dacă pofta de mâncare este redusă, mănâncă puțin și des, decât să iei mese mari.

Ai putea încerca:

să mănânci 6 mese mici sau gustări în fiecare zi, în locul celor 3 mese principale mari;
să bei smoothie-uri de legume și fructe sau supe dacă simți că nu poți să mănânci alimente solide;
să faci activitate fizică ușoară (de exemplu, o plimbare), deoarece te poate ajuta să crești pofta de mâncare;
să alegi alimente pregătite simplu, precum legumele crude și fierte, fructele proaspete, fasolea fiartă, pâinea integrală, diverse tipuri de nuci, semințe, carne slabă fiartă, de pasăre, macrou, sardine, somon, ouă fierte.
să consumi cantități moderate de ulei de măsline și să limitezi consumul de grăsimi saturate, cum ar fi untura, untul, smântâna, carnea de miel, organele de animale;
să eviți alcoolul.

Efectele adverse ale chimioterapiei și mastectomiei

Chimioterapia este tratamentul cu medicamente care distrug celulele canceroase, care pot fi administrate intravenos (injectate în venele pacientului) sau pe cale orală (pe gură). În funcție de tipul și de doza medicamentelor folosite, dar și de lungimea tratamentului, efectele adverse posibile ale chimioterapiei pot fi:

căderea părului;
modificări ale unghiilor;
afte bucale și probleme dentare;
pierderea poftei de mâncare sau modificări ale greutății corporale;
greață și vărsături;
diaree.

Totodată, chimioterapia poate afecta celulele din măduva osoasă, lucru care poate duce la:

creșterea riscului de infecții (din cauza numărului scăzut de globule albe din sânge);
învinețirea cu ușurință sau sângerări frecvente (din cauza scăderii numărului de trombocite din sânge);
oboseală (din cauza scăderii numărului de globule roșii din sânge și din alte motive).

Alte efecte adverse neplăcute ale chimioterapiei pot fi:

modificări la nivelul menstruației și probleme de fertilitate;
afectarea funcției inimii - medicamentele folosite în chimioterapie pot să provoace daune permanente ale inimii.
neuropatie - multe medicamente folosite în tratamentul cancerului la sân pot să afecteze nervii din afara creierului și măduvei spinării;
un risc crescut de leucemie.

Mastectomia este o intervenție chirurgicală efectuată pentru a îndepărta în totalitate țesuturile sânului pentru a trata cancerul la sân sau ca măsură preventivă împotriva cancerului mamar.

Efectele adverse temporare ale mastectomiei sunt:

Durere - pacienta poate să simtă durere în apropierea inciziilor și în apropierea peretelui toracic. Administrarea medicamentelor contra durerii, așa cum au fost ele prescrise de chirurg, ajută foarte mult.
Infecție - pacienta ar trebui să monitorizeze orice semne de infecție din apropierea inciziei și să îl informeze pe medic despre acestea.
Sângerare - folosirea compreselor sau pachetelor cu gheață ajută foarte mult la calmarea disconfortului și sângerării. Zona trebuie să fie bandajată corect.
Acumulare de lichid sub cicatrice - medicii, în general, pun drene pentru a ajuta în cazul retenției de lichid, cu toate acestea, în cazul acumulării în exces de lichid, pacienta poate merge la medic pentru ca lichidul să fie eliminat.
Oboseală - aceasta este cea mai frecventă complicație. Pacientele ar trebui să se odihnească vreme de mai multe săptămâni după operație, pentru a se putea recupera în mod corespunzător.
Modificări în ceea ce privește simțul echilibrului și în mișcarea brațelor - pacienta poate să întrebe medicul despre unele exerciții care îi sunt recomandate, pentru a calma rigiditatea și senzațiile de furnicături care apar, de obicei, după intervenția chirurgicală.

Recidiva cancerului la sân

Fiecare femeie care a avut cancer mamar se întreabă dacă boala va recidiva. La unele femei, într-adevăr, cancerul revine, pe când la altele, boala nu recidivează. Când, însă, cancerul mamar revine, se numește recidivă. Cancerul mamar poate să recidiveze în orice moment sau poate să nu recidiveze deloc, însă cele mai multe recidive se întâmplă în primii 5 ani după tratamentul administrat pentru cancerul mamar.

Cancerul la sân poate să revină sub forma unei recidive locale (ceea ce înseamnă în sânul tratat sau în preajma cicatricii de la mastectomie) sau poate să apară în altă parte a corpului. Unele dintre cele mai frecvente locuri de recidivă în afara sânului operat sunt ganglionii limfatici, oasele, ficatul, plămânii și creierul.

Prevenirea cancerului la sân

Nu există un mod sigur de a preveni cancerul la sân, dar unele decizii în ceea ce privește stilul de viață pot reduce în mod semnificativ riscul de cancer mamar, cât și riscul de alte tipuri de cancer. Aceste schimbări în stilul de viață includ:

evitarea consumului excesiv de alcool;
urmarea unei diete sănătoase, care conține multe fructe și legume proaspete;
efectuarea unui număr suficient de exerciții fizice;
menținerea unui indice de masă corporal (IMC) considerat sănătos.

Femeile ar trebui să se gândească foarte bine la opțiunile lor în ceea ce privește alăptarea la sân și terapia de substituție hormonală după instalarea menopauzei, deoarece acestea pot afecta riscul de cancer la sân. Intervenția chirurgicală preventivă este o opțiune pentru femeile care au un risc ridicat de cancer mamar.

Femeile care au un risc moderat de cancer la sân pot încerca următoarele lucruri pentru a-și reduce riscul:

să își întrebe medicul despre ce înseamnă screeningul pentru cancerul mamar - e bine să întrebe medicul când trebuie să înceapă examinările și testele pentru depistarea cancerului la sân;
să efectueze regulat autoexaminarea sânilor pentru a fi conștiente de orice modificări apărute la nivelul acestora (noduli sau alte semne neobișnuite).
să consume alcool cu moderație sau să renunțe complet la alcool;
să facă mișcare mai multe zile pe săptămână;
să limiteze terapia hormonală după menopauză;
să își mențină o greutate considerată sănătoasă;
să adopte o dietă cu mai multe legume și fructe și mai puține grăsimi și zahăr, cum ar fi dieta mediteraneeană.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
American Cancer Society - Breast Cancer
https://www.cancer.org/cancer/breast-cancer.html
Cancer Research UK - Breast cancer
https://www.cancerresearchuk.org/about-cancer/breast-cancer
The Lancet Oncology - Effect of mammographic screening from age 40 years on breast cancer mortality (UK Age trial): final results of a randomised, controlled trial
https://www.thelancet.com/article/S1470-2045(20)30398-3/fulltext
Studiul „Effect of mammographic screening from age 40 years on breast cancer mortality (UK Age trial): final results of a randomised, controlled trial”, apărut în The Lancet Oncology, Published:August 12, 2020, DOI:https://doi.org/10.1016/S1470-2045(20)30398-3, autori: Stephen W. Duffy et al.

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...