Cancerul mamar in stadiul 0: tot ce trebuie sa stii

Diagnosticul de cancer este întotdeauna un motiv de îngrijorare, dar, cu ajutorul tratamentului, prognosticul pentru cancerul mamar în stadiul 0 este în principal unul pozitiv.

Medicii folosesc stadializarea pentru a identifica în acest mod cât de mult s-a extins cancerul în organismul unei persoane. Cancerul în stadiul zero (sau stadiul 0), care este numit și carcinom in situ, reprezintă forma cea mai precoce a cancerului de sân. Cele mai multe paciente cu această formă, în stadiul zero, supraviețuiesc, pentru că celulele canceroase nu s-au extins și la alte țesuturi.

Tipuri de cancer mamar în stadiul zero

Unii experți îl consideră cel mai timpuriu stadiu al cancerului mamar, pe când alții sunt de părere că este un stadiu pre-canceros. Ca definiție, cancerul reprezintă un grup de boli, cu celule anormale care se divid necontrolat. Aceste celule pot să invadeze țesuturile din apropiere. Din fericire, cancerul mamar în stadiul 0 nu este invaziv, deși trebuie să reținem că ar putea deveni invaziv, mai târziu.

Există două tipuri de cancer mamar în stadiul 0:

Carcinomul mamar ductal in situ 

Acesta apare când celulele mamare canceroase se dezvoltă în canalele galactofore. În zilele noastre, această boală în stadiul 0 este diagnosticată mai des, deoarece femeile își fac mamografii de rutină, ca parte din screeningul pentru cancerul mamar. Tratamentul făcut cât mai devreme este important, mai ales că acest carcinom in situ poate deveni invaziv.

Carcinomul lobular in situ

Acesta apare când celulele anormale se dezvoltă în lobuli. Aceste celule nu sunt canceroase, iar această boală rareori devine un cancer invaziv. Chiar și așa, femeile care dezvoltă carcinom mamar lobular in situ pot avea un risc crescut de a dezvolta cancer mamar pe viitor.

Tratament pentru cancerul mamar în stadiul 0

Dacă o pacientă este diagnosticată cu carcinom ductal in situ, medicul poate sugera ca aceasta să facă o serie de testări genetice. Dacă în urma testelor se descoperă modificări și anomalii în genele pacientei, acestea îi pot crește riscul de cancer mamar.

Mulți experți sunt de părere că pacienta ar trebui să aleagă un tip de tratament și să nu lase boala netratată. Chiar dacă acest cancer în stadiul 0 este noninvaziv, acest aspect ar putea să se schimbe, în timp. Așa că medicul îți va recomanda, totuși, să apelezi la tratament.

Există trei opțiuni principale de tratament pentru cancerul mamar:

- Lumpectomie - o intervenție chirurgicală prin care medicul îndepărtează celulele anormale din sân și o parte mică din țesutul normal din apropierea lor;
- Lumpectomie plus radioterapie;
- Terapii hormonale - hormonoterapia este de obicei cea prescrisă;
- Mastectomie totală, o intervenție chirurgicală prin care se îndepărtează sânul în întregime. Radioterapia după mastectomie este rareori necesară.

Rata de supraviețuire pentru cancerul mamar în stadiul 0

Carcinomul in situ (sau cancerul mamar în stadiul 0) este uneori interpretat ca fiind o afecțiune pre-canceroasă. Multe cancere de sân în stadiul 0 nu necesită tratament, însă chiar și atunci când este nevoie de tratament, abordarea are în general foarte mare succes.

Rata de supraviețuire în primii 5 ani pentru cancerul de sân în stadiul 0 este de 93%, potrivit experților. Asta înseamnă că aproape toate femeile diagnosticate cu cancer mamar în stadiul 0 vor trăi cel puțin 5 ani după momentul diagnosticului. De fapt, femeile diagnosticate cu cancer mamar în stadiul 0 pot duce o viață sănătoasă și îndelungată.

Cancerul mamar în stadiul 0 este dificil de detectat. Este posibil să nu existe un nodul pe care pacienta să îl simtă în timpul auto-palpării sau auto-examinării și, totodată, este posibil să nu existe alte simptome. Cu toate acestea, testele de screening de rutină și auto-examinarea sânilor (făcută în mod regulat) sunt extrem de importante și pot duce, adeseori, la un diagnostic precoce al bolii, atunci când cancerul este cel mai ușor de tratat.

Boala în stadiul 0 este adeseori descoperită accidental, în timpul unei biopsii sau puncții mamare efectuată din cu totul alte motive, cum ar fi o investigație pentru un nodul la sân care nu are legătură cu cancerul.

Screening-ul cancerului de sân

Conform ghidurilor ESMO (Societatea Europeană de Oncologie Medicală), 18 țări din UE oferă programe de screening mamografice pentru depistarea precoce a cancerului de sân. S-a dovedit că programele de screening care constau în oferirea de mamografii femeilor cu vârste cuprinse între 50 și 70 de ani reduc mortalitatea legată de cancerul la sân.

ESMO recomandă periodic screening-ul mamografic pentru femeile între 50 și 69 de ani. Mai specifice sunt ghidul NICE și cel german care recomandă o mamografie la fiecare 3, respectiv 2 ani femeilor între 50 și 70 de ani. ESMO recomandă, de asemenea, screening-ul anual cu RMN și mamografie împreună sau alternativ la fiecare 6 luni pentru femeile cu antecedente familiale de cancer la sân, începând cu 10 ani înainte de vârsta de diagnosticare a celui mai timpuriu caz din familie.

Newsletter DOC dedicat

Standardele de îngrijire EBCOG (Consiliul European și Colegiul de Obstetrică și Ginecologie) subliniază importanța accesibilității femeilor la „metode stabilite și validate de screening”, în unități de screening bine stabilite, bine echipate și bine dotate cu personal, bazate pe protocoale scrise. Ghidurile ESMO și Standardele de îngrijire EBCOG recomandă luarea în considerare a posibilității rezultatelor fals pozitive și fals negative ale screening-ului pentru cancerul la sân și recomandă informarea pacientei cu privire la aceste probleme.

Următoarele recomandări sunt pentru femeile care nu prezintă simptome de cancer de sân, nu prezintă un risc crescut de cancer de sân și doresc să știe cu ce frecvență ar trebui să meargă la investigații.

Femei cu vârste cuprinse între 40-44 de ani: nu se recomandă screening

În contextul unui program de screening organizat pentru femei asimptomatice între 40 și 44 de ani, cu un risc mediu de cancer mamar, Grupul de Dezvoltare a Ghidurilor (GDG) al ECIBC (Inițiativa Comisie Europene pentru Cancerul Mamar) sugerează neimplementarea screening-ului mamografic - recomandare condiționată, certitudine moderată a dovezilor.

Femeile între 45-49 de ani: screening la fiecare 2 sau 3 ani

În contextul unui program de screening organizat pentru femei asimptomatice între 45 și 49 de ani, cu un risc mediu de cancer mamar, GDG sugerează screening mamografic (recomandare condiționată, certitudine moderată a dovezilor) ori mamografie trienală sau bienală peste screening-ul anual (recomandare condiționată, certitudine foarte scăzută a dovezilor).

Femei cu vârste cuprinse între 50-69 de ani: screening la fiecare 2 ani

În contextul unui program de screening organizat, pentru femei asimptomatice, între 50 și 69 de ani, cu un risc mediu de cancer mamar GDG, recomandă screening-ul mamografic (recomandare puternică, certitudine moderată a dovezilor), sugerând screening mamografic bienal (recomandare condiționată, certitudine foarte scăzută a dovezilor).

Femei cu vârste cuprinse între 70-74 de ani: screening la fiecare 3 ani

În contextul unui program de screening organizat, pentru femei asimptomatice între 70 și 74 de ani, cu un risc mediu de cancer mamar, GDG sugerează screening-ul mamografic (recomandare condiționată, certitudine moderată a dovezilor), sugerând screening mamografic trienal (recomandare condiționată, certitudine foarte scăzută a dovezilor).

Obezitatea crește riscul de cancer la sân

Potrivit Institutului Național al Cancerului din SUA, excesul de greutate și obezitatea după menopauză cresc riscul de cancer de sân și pot înrăutăți prognosticul după un diagnostic la orice vârstă.

Cercetătorii Breast Cancer Research Foundation au arătat că obezitatea cronică accelerează, de asemenea, dezvoltarea cancerului de sân de tip bazal – printre cele mai agresive subtipuri – și că creșterea în greutate în copilărie și adolescență sporește semnificativ riscul femeilor de a dezvolta cancer de sân după menopauză. 

Alți cercetători au descoperit că femeile aflate în postmenopauză care au o greutate corporală sănătoasă (măsurată prin indicele de masă corporală), dar cu niveluri ridicate de grăsime corporală (măsurată prin absorbțiometrie cu raze X cu energie duală) pot avea un risc crescut de cancer la sân.

Vestea bună este că studiile au arătat în mod constant că pierderea în greutate și menținerea unei alimentații sănătoase pot reduce riscul de cancer. Un studiu susținut de BCRF în 2020 a arătat că femeile de peste 50 de ani care au slăbit 10 kilograme sau mai multe ar putea să își reducă riscul viitor de cancer la sân cu 32%.

Alte cercetări au descoperit că un aport mai mare de carne roșie (cum ar fi carnea de vită, porc, vițel și miel), carne procesată (slănină, cârnați etc.) și grăsimi animale, în general, este corelat cu un risc sporit de cancer la sân și alte tipuri de cancer. Proteinele din alimentația de zi cu zi ar trebui să provină în principal din alimente precum fasolea, lintea, peștele și ouăle și mai puțin din carnea roșie.

E bine de știut și că o alimentație săracă în fructe și legume este asociată cu un risc mai mare de cancer de sân. Ghidurile de sănătate recomandă consumul a două căni de fructe și două căni și jumătate de legume în fiecare zi.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografii:
National Breast Cancer Foundation - Stages 0 & 1 Breast Cancer Overview 
https://www.nationalbreastcancer.org/breast-cancer-stage-0-and-stage-1
NCBI - Guidance and Standards for Breast Cancer Care in Europe
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7515989/
Studiul „Guidance and Standards for Breast Cancer Care in Europe”, J Obstet Gynaecol India. 2020 Oct; 70(5): 330–336. Published online 2020 Aug 11. doi: 10.1007/s13224-020-01316-6, autori: Rudy Leon De Wilde et al. 
European Comission - Screening ages and frequencies
https://healthcare-quality.jrc.ec.europa.eu/ecibc/european-breast-cancer-guidelines/screening-ages-and-frequencies


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0