Abordarea articulatiei dureroase

Durerile articulare pot avea multiple cauze, o reflectare a diferitelor boli care apar din cauza inflamației, a degenerării cartilajelor, a depunerilor de cristal, a infecțiilor și a traumei. Află din articol ce provoacă durerile de articulații și ce opțiuni de tratament există pentru articulațiile dureroase.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Scopul inițial al evaluării unui pacient cu dureri articulare este de a localiza sursa simptomelor articulare și de a determina tipul de proces patofiziologic responsabil de prezența lor. Diagnosticul diferențial al durerii articulare este generat în mare parte din anamneză și examinare fizică. 

Dintre multiplele cauze ale durerilor articulare, artroza este cea mai frecventă suferință articulară și o importantă cauză de morbiditate la vârstnici. Etiologia bolii nu este cunoscută, dar au fost identificați numeroși factori favorizanți, atât generali (ereditatea, vârsta înaintată, genul feminin, obezitatea, densitatea minerală osoasă, hipermobilitatea, asocierea cu alte boli), cât și locali (stresul mecanic repetat, traumatisme, alterările primitive sau secundare ale structurilor articulare).

Însă durerile de articulații au și alte cauze, iar tratamentul depinde de cauza de bază a durerii.

Ce este durerea de articulații?

Disconfortul articular este frecvent și de obicei este resimțit la nivelul mâinilor, picioarelor, șoldurilor, genunchilor sau coloanei vertebrale. Durerile articulare pot fi constante sau intermitente. Uneori, articulația se poate simți rigidă, dureroasă, iar anumiți pacienți se plâng de o senzație ca de arsură. În plus, articulația se poate simți înțepenită dimineața, după care își poate reveni odată cu începerea activității zilnice.

Din ce cauze apar aceste dureri articulare?

Cele mai frecvente cauze ale durerii cronice de articulații sunt:

Osteoartrita (artroza)

Osteoartrita sau artroza, cea mai frecventă tulburare articulară, este o artropatie cronică, caracterizată prin perturbarea și pierderea potențială a cartilajului articular, împreună cu alte modificări articulare, inclusiv hipertrofia osoasă (formarea de osteofite). Artroza devine adesea simptomatică după 40-50 de ani. Doar jumătate dintre pacienții cu modificări patologice de osteoartrită prezintă simptome. 

Sub vârsta de 40 de ani, boala apare în special la bărbați și adesea rezultă din traume sau variații anatomice (de exemplu, displazii de șold). Femeile sunt diagnosticate de obicei cu artroză între 40 și 70 de ani. După această vârstă, și bărbații și femeile sunt afectați în mod egal.

Poliartrita reumatoidă 

Poliartrita reumatoidă este o formă inflamatorie de artrită care provoacă dureri articulare, umflături și leziuni și se instalează când sistemul imunitar nu funcționează corect și atacă mucoasa articulațiilor, numită sinovia. Boala afectează de obicei mâinile, genunchii sau gleznele și, în general, aceeași articulație pe ambele părți ale corpului, cum ar fi ambele mâini sau ambii genunchi.

Uneori, poliartrita reumatoidă cauzează probleme și în alte părți ale corpului, cum ar fi ochii, inima și sistemul circulator sau plămânii. Nu se cunosc motivele pentru care se întâmplă acest lucru, dar dovezile arată că mai multe femei decât bărbați suferă de poliartrită reumatoidă. De obicei, boala se dezvoltă la vârsta mijlocie, mai ales la persoanele care au un membru al familiei apropiat (părinte, frate) care suferă de această afecțiune.

Guta 

Guta este un tip de artrită care provoacă dureri articulare bruște și severe - de multe ori durerea apare în degetul mare de la picior, dar poate fi în alte articulații ale picioarelor, mâinilor, încheieturilor, coatelor sau genunchilor. Crizele de gută încep adesea noaptea, iar durerea intensă poate fi suficient de puternică încât să trezească persoana afectată. În plus, articulația se poate simți umflată, roșie, caldă și rigidă.

Crizele de gută apar de obicei într-o singură articulație și pot fi declanșate de anumite alimente (carne de miel, de porc, organe, fructe de mare), alcool (bere, votcă, whiskey), anumite medicamente, traume fizice sau unele boli. Un atac de gută durează de obicei 5-7 zile, apoi simptomele se calmează. Această boală este mai răspândită în rândul bărbaților și al persoanelor vârstnice.

Bursita

Bursita este inflamația unei burse (săculeț plin cu lichid, care funcționează ca o pernă și o suprafață de alunecare pentru a reduce frecarea dintre țesuturile corpului). Bursele majore sunt situate lângă tendoane în apropierea articulațiilor mari, cum ar fi în umerii, coatele, șoldurile și genunchii. Cele mai frecvente cauze ale bursitei sunt leziunile sau suprasolicitarea, dar poate fi provocată și de o infecție.

Principalii factori de risc pentru bursită includ vârsta mai înaintată, locuri de muncă sau hobby-uri care implică sarcini repetitive (cum ar fi sportul, munca manuală sau muzica), afecțiuni precum artrita, diabetul, guta sau bolile tiroidiene.

Fracturile

O fractură înseamnă un os rupt. Fracturile sunt de obicei cauzate de traume precum o cădere gravă, un accident de mașină sau o rănire în timpul unor exerciții fizice periculoase. Oricine poate fi afectat de o fractură, dar un risc mai mare îl au persoanele cu osteoporoză.

Entorsele

Și entorsele pot cauza dureri articulare. O entorsă este o întindere sau ruptură a ligamentelor, acele benzi dure de țesut fibros care leagă două oase împreună în articulații. Cea mai des întâlnită este entorsa gleznei. Mai predispuse la entorse sunt persoanele care fac activități fizice intense, inclusiv jogging, cele care ridică des obiecte grele sau fac mișcări repetitive pe termen lung.

Tendinita 

Tendinita înseamnă inflamarea țesuturilor conjunctive dintre mușchi și oase, numite tendoane. Oricine poate face tendinită, dar este o afecțiune cu care se confruntă mai ales persoanele care se ocupă regulat de grădinărit, prelucrarea lemnului, spălatul hainelor cu mâna, tenis, baseball sau pictură ori alte activități repetitive. Alți factori de risc sunt poziția nepotrivită pe scaun, vârsta de peste 40 de ani și unele medicamente care pot provoca ruperea tendoanelor (deși acest lucru se întâmplă rar), cum ar fi antibioticele fluorochinolone.

Cum se tratează durerea de articulații?

Dacă durerea interferează cu activitățile normale din viața de zi cu zi, este timpul să mergi la medic pentru o consultație. Este important să ți se diagnosticheze cât mai repede cauza durerii și să începi tratamentul pentru a calma durerea, dar și pentru a menține articulațiile sănătoase și funcționale pentru mai multă vreme.

Ar trebui să mergi cât mai curând la medic mai ales dacă durerea este însoțită de alte simptome precum febră sau dacă observi o scădere în greutate inexplicabilă și dacă durerea te împiedică să mergi normal.

Tratamentul pentru durerile articulare variază în funcție de cauza de bază. De obicei, în caz de artrită, medicul poate prescrie medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), corticosteroizi sau medicamente antireumatice care modifică boala (DMARD). 

Dacă durerea articulară este cauzată de o infecție, medicul va prescrie antibiotice sau antivirale pentru a reduce și a gestiona simptomele. Dacă durerile articulare sunt provocate de leziuni anterioare, medicul poate trimite pacientul la un terapeut fizic pentru reabilitare.

În caz de dureri articulare provocate de artroză, așa cum sunt majoritatea durerilor articulare, tratamentele simple la domiciliu, cum ar fi aplicarea unui tampon de încălzire (pernă cu apă caldă sau pernă electrică) ori a unei pungi cu gheață pe zona afectată, pot fi recomandate pentru perioade scurte, de câteva ori pe zi. O baie caldă poate oferi, de asemenea, ușurare.

Exercițiile fizice pot ajuta la recuperarea forței și a funcției articulare. Mersul pe jos, înotul sau alte exerciții aerobice cu impact redus sunt cele mai bune pentru persoanele cu dureri articulare. Pacienții care participă la antrenamente intense sau la activități sportive ar putea avea nevoie să le reducă o vreme sau să înceapă o rutină de antrenament cu impact redus. Exercițiile blânde de întindere sunt, de asemenea de ajutor, pentru gestionarea durerilor articulare. 

Scăderea în greutate poate fi și aceasta sugerată, dacă este necesar, deci la persoanele supraponderale sau cu obezitate, pentru a reduce tensiunea asupra articulațiilor. Și suplimentele alimentare, cum ar fi glucozamina, pot ajuta la ușurarea durerii.

Dacă aceste tratamente nu calmează durerea, medicul poate indica:

  • Mijloace de susținere, cum ar fi un baston sau un dispozitiv ortetic în pantof;
  • Terapie fizică sau ocupațională, împreună cu un program de fitness echilibrat (pot ajuta treptat la ameliorarea durerii și la îmbunătățirea flexibilității);
  • Antidepresive (pot fi prescrise pentru a ajuta la îmbunătățirea somnului pentru un pacient care suferă de dureri articulare);
  • Steroizi administrați adesea prin injecție în articulație (oferă ameliorarea pe termen scurt a durerii și umflăturilor).

Când e nevoie de intervenție chirurgicală în caz de dureri articulare?

Dacă durerea articulară durează deja de prea multă vreme și nu se atenuează nici cu medicamente, nici cu terapie fizică și nici cu remedii de stil de viață, medicul poate recomanda în ultimă instanță opțiuni chirurgicale.

Artroscopia este o procedură prin care medicul chirurg efectuează două sau trei incizii mici în carne peste articulație și intră în articulație folosind un artroscop - un instrument subțire, flexibil, cu fibre optice - pentru a repara cartilajul sau pentru a îndepărta așchiile osoase din sau în apropierea articulației.

În alte cazuri, poate fi necesară o intervenție chirurgicală pentru a înlocui articulația odată ce cartilajul care ajută la amortizare și protejează capetele oaselor se uzează. Acest gen de intervenție se poate face pentru articulațiile șoldului, genunchiului și umărului. 

Chirurgul îndepărtează părți din osul pacientului și implantează o articulație artificială din metal sau plastic. Această procedură are rezultate excelente și majoritatea pacienților simt o ușurare de lungă durată a durerii după acest tip de intervenție chirurgicală.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
MedlinePlus - Joint pain
https://medlineplus.gov/ency/article/003261.htm
MSD Manual - Pain in Multiple Joints
https://www.msdmanuals.com/professional/musculoskeletal-and-connective-tissue-disorders/pain-in-and-around-joints/pain-in-multiple-joints


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0